Cimitirul din Praga

De (autor): Umberto Eco

4.7
(6 reviews)
Cimitirul din Praga - Umberto Eco
Rasfoieste

Cimitirul din Praga

De (autor): Umberto Eco

4.7
(6 reviews)
Cimitirul din Praga are in centru aventurile misteriosului Simonini, un personaj ciudat, cu lacune de memorie si dubla personalitate. Nu se stie exact cu ce anume se ocupa – cel mai probabil, cu falsificarea de scrisori si acte oficiale, din moment ce guvernantii, politia si serviciile secrete din multe tari sint interesate de munca lui si vor sa-l angajeze. In documentele sale revine obsesiv celebrul cimitir evreiesc din Praga, cu lespezile sale suprapuse si cu ceasul ale carui limbi se invirt in sens contrar celui obisnuit.

Fragment din romanul "Cimitirul din Praga" de Umberto Eco:

"Biarritz 
5 aprilie 1897, dimineata tarziu
M-am trezit tarziu si am gasit in jurnalul meu scurta dumitale insemnare. Esti matinal. Dumnezeule, domnule abate - daca vei citi randurile mele intr-una din zilele astea (sau din noptile astea). Dar cine esti dumneata cu adevarat? Pentru ca tocmai acum imi amintesc ca te omorasem, chiar inainte de razboi! Cum de pot sa-i vorbesc unei umbre?
Te-am omorat? De ce acum sunt sigur de asta? Sa incercam sa reconstituim. Dar ar trebui sa mananc. Curios, ieri nu reuseam sa ma gandesc la hrana fara dezgust, acum as vrea sa infulec tot ce gasesc. De-as putea iesi liber din casa, ar trebui sa ma duc la un medic. 
Dupa ce imi terminasem raportul despre reuniunea din cimitirul din Praga, eram gata sa-l intalnesc pe colonelul Dimitri. Amintindu-mi de buna primire pe care Brafmann o facuse bucatariei frantuzesti, il invitasem si pe el la Rocher de Cancale, insa Dimitri nu parea interesat de mancare si abia ciugulea ceea ce comandasem eu. Avea ochii usor oblici, cu doua pupile mici si taioase, care ma faceau sa ma gandesc la ochii unui jder, chiar daca nu vazusem si nici n-am vazut vreodata jderi (urasc jderii asa cum ii urasc pe evrei). Dimitri avea, mi se paruse mie, puterea neobisnuita de a-si face interlocutorul sa se simta prost.
Citise cu atentie raportul meu si spusese: — Foarte interesant. Cat?
Era o placere sa tratezi cu oameni de soiul asta si spusesem la repezeala o cifra, probabil exorbitanta, cincizeci de mii de franci, explicand cat ma costasera informatorii:
— Prea scump, spusese Dimitri. Sau, mai bine zis, prea scump pentru mine. Sa vedem cum putem imparti cheltuielile. Suntem in bune relatii cu serviciile prusace si au si ei o problema ebraica. Eu iti platesc douazeci si cinci de mii de franci, in aur, si te autorizez sa dai o copie dupa documentul asta prusacilor, care o sa-ti dea cealalta jumatate. O sa am eu grija sa-i informez. Fireste ca vor vrea documentul original, cum e cel pe care mi-l dai mie, dar din cate mi-a explicat prietenul Lagrange, dumneata ai virtutea de a multiplica originalele. Cel care va lua legatura cu dumneata se numeste Stieber.
N-a spus mai mult. A refuzat politicos un coniac, a facut o plecaciune formala, mai mult nemteasca decat ruseasca, plecandu-si brusc capul aproape perpendicular pe trupul tinut drept, si a plecat. Nota am platit-o eu. 
Am solicitat o intalnire cu Lagrange, care-mi vorbise deja despre Stieber, marele sef al spionajului prusac. Era specializat in culegerea de informatii peste frontiera, dar stia si sa se infiltreze in secte si in miscari potrivnice linistii statului. Cu vreo zece ani mai inainte fusese pretuit in culegerea de date despre acel Marx care-i ingrijora acum atat de mult pe nemti, dar si pe englezi. Se pare ca el sau un agent al lui, Krause, care lucra sub falsul nume Fleuri, izbutise sa se introduca in casa londoneza a lui Marx ca doctor si pusese mana pe o lista cu toate numele celor ce aderasera la liga comunistilor. Frumoasa lovitura, care permisese arestarea multor indivizi periculosi, incheiase Lagrange.”
Citeste mai mult

-5%

25.60Lei

26.95 Lei

Cel mai mic pret din ultimele 30 de zile: 25.60 lei

Sau 2560 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

In stoc

Descrierea produsului

Cimitirul din Praga are in centru aventurile misteriosului Simonini, un personaj ciudat, cu lacune de memorie si dubla personalitate. Nu se stie exact cu ce anume se ocupa – cel mai probabil, cu falsificarea de scrisori si acte oficiale, din moment ce guvernantii, politia si serviciile secrete din multe tari sint interesate de munca lui si vor sa-l angajeze. In documentele sale revine obsesiv celebrul cimitir evreiesc din Praga, cu lespezile sale suprapuse si cu ceasul ale carui limbi se invirt in sens contrar celui obisnuit.

Fragment din romanul "Cimitirul din Praga" de Umberto Eco:

"Biarritz 
5 aprilie 1897, dimineata tarziu
M-am trezit tarziu si am gasit in jurnalul meu scurta dumitale insemnare. Esti matinal. Dumnezeule, domnule abate - daca vei citi randurile mele intr-una din zilele astea (sau din noptile astea). Dar cine esti dumneata cu adevarat? Pentru ca tocmai acum imi amintesc ca te omorasem, chiar inainte de razboi! Cum de pot sa-i vorbesc unei umbre?
Te-am omorat? De ce acum sunt sigur de asta? Sa incercam sa reconstituim. Dar ar trebui sa mananc. Curios, ieri nu reuseam sa ma gandesc la hrana fara dezgust, acum as vrea sa infulec tot ce gasesc. De-as putea iesi liber din casa, ar trebui sa ma duc la un medic. 
Dupa ce imi terminasem raportul despre reuniunea din cimitirul din Praga, eram gata sa-l intalnesc pe colonelul Dimitri. Amintindu-mi de buna primire pe care Brafmann o facuse bucatariei frantuzesti, il invitasem si pe el la Rocher de Cancale, insa Dimitri nu parea interesat de mancare si abia ciugulea ceea ce comandasem eu. Avea ochii usor oblici, cu doua pupile mici si taioase, care ma faceau sa ma gandesc la ochii unui jder, chiar daca nu vazusem si nici n-am vazut vreodata jderi (urasc jderii asa cum ii urasc pe evrei). Dimitri avea, mi se paruse mie, puterea neobisnuita de a-si face interlocutorul sa se simta prost.
Citise cu atentie raportul meu si spusese: — Foarte interesant. Cat?
Era o placere sa tratezi cu oameni de soiul asta si spusesem la repezeala o cifra, probabil exorbitanta, cincizeci de mii de franci, explicand cat ma costasera informatorii:
— Prea scump, spusese Dimitri. Sau, mai bine zis, prea scump pentru mine. Sa vedem cum putem imparti cheltuielile. Suntem in bune relatii cu serviciile prusace si au si ei o problema ebraica. Eu iti platesc douazeci si cinci de mii de franci, in aur, si te autorizez sa dai o copie dupa documentul asta prusacilor, care o sa-ti dea cealalta jumatate. O sa am eu grija sa-i informez. Fireste ca vor vrea documentul original, cum e cel pe care mi-l dai mie, dar din cate mi-a explicat prietenul Lagrange, dumneata ai virtutea de a multiplica originalele. Cel care va lua legatura cu dumneata se numeste Stieber.
N-a spus mai mult. A refuzat politicos un coniac, a facut o plecaciune formala, mai mult nemteasca decat ruseasca, plecandu-si brusc capul aproape perpendicular pe trupul tinut drept, si a plecat. Nota am platit-o eu. 
Am solicitat o intalnire cu Lagrange, care-mi vorbise deja despre Stieber, marele sef al spionajului prusac. Era specializat in culegerea de informatii peste frontiera, dar stia si sa se infiltreze in secte si in miscari potrivnice linistii statului. Cu vreo zece ani mai inainte fusese pretuit in culegerea de date despre acel Marx care-i ingrijora acum atat de mult pe nemti, dar si pe englezi. Se pare ca el sau un agent al lui, Krause, care lucra sub falsul nume Fleuri, izbutise sa se introduca in casa londoneza a lui Marx ca doctor si pusese mana pe o lista cu toate numele celor ce aderasera la liga comunistilor. Frumoasa lovitura, care permisese arestarea multor indivizi periculosi, incheiase Lagrange.”
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De acelasi autor

De pe acelasi raft

Rating general al produsului

5 stele
4
4 stele
2
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Review-uri

Îmi pierdusem efectiv speranța în vitalitatea literaturii contemporane, până să dau de Umberto Eco. Omul acesta -dacă nu sunt prea necuviincios asimilându-l acestei rase- reușește în mod inefabil să pipereze cultural o "ficțiune" istorică.
  • Like review icon 0
  • Add comments
trandafirgheorghe 24/12/2020 14:24
Romanul este un adevărat festin și este scris în stilul caracteristic al autorului: antrenant, multe detalii, descrieri minuțioase, istorie cât cuprinde și intrigă solidă. Prin Cimitirul din Praga, Eco își dovedește încă o dată erudiția și măiestria într-ale condeiului și coace, din cultură și istorie, o poveste care zguduie convingeri și prejudecăți.
  • Like review icon 0
  • Add comments
ari.c 22/12/2020 12:30
Încă de la începutul cărții, Simonini descoperă că a pierdut pe drum zile din viață, că memoria îi joacă feste și că în aceeași casă cu el, într-o aripă despre a cărei existență nu știa nimic, mai locuiește un individ, un anume Dalla Picolla, om al bisericii cel puțin la fel de misterios ca el.
  • Like review icon 0
  • Add comments
flaviusmarius 17/12/2020 07:23
Într-o zi, Simonini se trezește fără niciun fel de amintire despre sine. Se uită în jur la casa în care locuiește, la clienții care-i intră pe ușă și devine clar că e un fel de falsificator de acte și mic bișnițar – așa că se apucă să-și scrie viața, în speranța că-și va aduce aminte cine este și ce trebuie să facă în continuare.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Florina56 30/08/2020 19:54
Ca si in cazul lui David Lodge sau al lui George Calinescu, citindu-l pe Eco descoperirea papusarului critic/ teoretician literar in spatele operei este inevitabila la toate nivelurile: voce narativa, constructie de personaj, compozitie, stil etc. Ceea ce la un scriitor, ca sa zic asa, ingenuu, pare creatie spontana, eliberata de reguli si precepte, la criticul dublat de creator va fi totdeauna o opera cu un background suspicios de erudit. Si aceasta opera de maturitate a lui Eco e poate cel mai bun exemplu in acest sens de aceea mi-a parut in unele locuri iritant de artificiala, aducindu-mi in minte de-a valma tot felul de teorii despre naratiune, de la Poe la Booth, Burgos, formalistii rusi (al caror model e chiar declarat) si evident la Eco insusi. De aceea, nu pot sa zic ca m-a incintat la fel de mult ca Numele trandafirului sau Pendulul lui Foucault (in care, desi exista, criticul era mai putin evident), in ciuda impecabilei constructii romanesti. Ca orice opera postmodernista care se respecta, romanul este in primul rind o cordiala parodie a mai multor tehnici narative prin aceasta amintindu-mi de Femeia in rosu (pe care e putin probabil ca autorul s-o fi citit). Ca si romanul romanesc amintit, ce-si propunea sa reconstituie evenimentele care au condus la arestarea gangsterului Dillinger, si acesta foloseste tot felul de informatii autentice sau false pentru a "afla adevarul" despre un document istoric controversat si anume Protocoalele inteleptilor Sionului, brosura care continua sa faca vilva si in ziua de azi. Personajul principal, Simonini una dintre cele trei voci narative presupusul autor al acestora, sintetizeaza caricatural o intreaga pleiada de personaje negative din foiletoanele atit de cunoscute si iubite in secolul al XIX-lea, intr-o intruchipare a raului fara vreo calitate compensatorie. Antisemit, misogin, bipolar, criminal, plastograf, e presupusa eminenta cenusie din spatele mai multor evenimente istorice reale ingramadite in carte: carbonarii si Garibaldi, caderea lui Napoleon al III-lea si a Comunei din Paris, afacerea Dreyfus si evident, Protocoalele, care consemneaza intilnirea secreta a inteleptilor sionisti in cimitirul evreiesc din Praga, unde conspira pentru cucerirea lumii. Ei, da, subiectul pare rupt dintr-un roman de Dan Brown, cu care a si fost comparat de altminteri si pe care e absolut posibil sa-l ironizeze subtil. Dincolo de ironii si parodii erudite insa, frumusetea romanului consta in subtila negociere a adevarului istoric si literar, nu prin transformarea de personaje si evenimente reale in imagini artistice, asta se face de cind lumea, ci prin ametitoarea pendulare intre lumea reala si cea imaginara (in sensul irumperii irealitatii in realitate si invers) incepind cu "dezvaluirea" (oarecum in stilul presei de senzatie) a "adevarului" din spatele unui fals. Adica, unui document real care e un fals (deci ireal), i se dezvaluie originea si autorul intr-un mod credibil dar ireal, intr-o opera literara (deci fictiva) care se bazeaza pe fapte reale pentru a pretinde ca reconstituie adevarul istoric trecind, dupa propria marturisire, sub tacere doar numele celor doua personaje "reale" pe baza carora a fost creat Simonini.Ce va spuneam? O viziune rocambolesca proprie acelui "adevar al minciunilor" care este opera de arta si despre care vorbea si Llosa.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Lucian122333 31/03/2020 19:00
green icon awesome check Achizitie verificata
O carte marcată de complexitatea acţiunii specifice lui Umberto Eco, Cimitirul din Praga prezintă cum antisemitismul poate fi dezvoltat în scop financiar şi politic, crearea unei conspiraţii prin acte false, dar şi crimele odioase ce puteau fi atât de uşor de mascat în secolul XIX.
  • Like review icon 0
  • Add comments

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one