Florina56
Membru din 09/08/2020
Aprecieri
39
de aprecieri
Review-uri
641
de comentarii
Adio, arme - Ernest Hemingway
La un pahar de barbatie cu HemingwayPrima carte a lui Hemingway pe care trebuia s-o citesc era 'Adio, arme'. Nu incapea nicio indoiala. Mai ales dupa ce trupa Machine Head a imprumutat titlul cartii (A Farewell to Arms) pentru o frumusete de cantec. Iar ca sa fiu cat de cat pregatit pentru lectura, am dat la cautare pe net dupa niste recenzii. Pe langa textele de lauda, am intalnit o sumedenie de impresii negative. Un lucru deosebit de straniu pentru un scriitor clasic, cu care nu ar trebui sa dai gres (credeam). Iata niste fragmente:''Citesc o pagina, citesc doua, zece si ceva imi pare in neregula. A se citi nu-mi placea (...) s-ar putea sa ii supar pe cei care au apreciat cartea, pe fanii scriitorului, dar cred ca e singurul roman despre care nu pot spune nimic de bine. (...) Catherine parca e retardata, asa vorbeste si asa prostii spune. Dialogurile sunt ingrozitoare, n-au nici macar o noima. Teatrul absurd al lui Ionesco sau piesele lui Beckett au mai mult sens si mai multa seva decat conversatiile personajelor din aceasta carte'', scrie o oarecare Tomata cu Scufita (Andreea Ursu) pe blogul ei.''L-am citit pentru prima oara cu multi ani in urma, cand eram doar un copil. Am fost dezamagita de el si mai ales pentru ca nu am gasit nimic spectaculos in povestea de iubire si nu am reusit sa simt atmosfera sumbra a razboiului. Mi-am zis ca probabil nu sunt suficient de matura sa inteleg. De aceea, la aproape un deceniu distanta, am decis sa reiau lectura. Rezultatul a fost acelasi'', scrie pe Bookblog.ro cineva pe nume Ana-Maria Petritan.Nu intamplator am ales recenziile unor fete... pur si simplu n-am dat eu de vreun baiat care sa se fi plans de roman (sunt sigur ca sunt, dar mai sunt sigur ca-s mult mai putini). De ce?Din punctul meu de vedere, raspunsul e simplu - romanul a fost scris de un barbat pentru barbati. Aceasta idee persista pe parcusul intregii lecturi. Lipsesc descrierile alea siropoase care te plictisesc din primele cuvinte. La Hemingway o descriere apare la momentul potrivit (rar si la tanc) si e scutita de luxul de detalii adaugat de dragul voluminozitatii unui capitol. Dialogurile descriu atat de fidel naivitatea femeilor in perceptia barbatilor, sau dorinta lor de a deveni indispensabil persoanei iubite. Ba mai mult, dialogurile atat de lejere arata foarte bine cum mintea unui barbat cerne avalansa de palavrageala a unei femei (fara suparare). Razboiul. De acord; aici nu vei intalni capodopera macabra a unui razboi asa cum e la Remarque in 'Nimic nou pe frontul de Vest'. Insa, am impresia ca nici n-a existat o tendinta in acest sens. La Hemingway, relatarile despre razboi sunt superficiale, uneori artificiale. E ca o existenta traita dupa o sincopa: S-a declarat razboi - STOP! mai departe ce facem? s-a terminat razboiul? unii spun ca da, eu nu cred insa. E o stare de nesiguranta caracteristica situatiilor de criza. Unde mai pui ca eroului principal mai ca nici nu-i pasa de razboi (pana la un moment dat!). Romanul condamna razboiul demonstrandu-i inutilitatea, superficialitatea si, mai aproape de final, scoate in evidenta jocul orgoliilor pe timp de lupta.Un alt incontestabil merit al romanului este rolul sau ca manual de jurnalism. Facand abstractie de scenele sentimental-amoroase, cartea pare un amplu reportaj realzat intr-o zona de conflict.Asadar, in timp ce unii/unele se dezic de Hemingway, cum ca nu si-ar fi justificat statutul de clasic, eu i-am descoperit un farmec de care duc lipsa o sumedenie de alti scriitori; si anume acela de a nu te plictisi, de a citi o carte si a fi sigur ca n-ai ingerat mai multe litere decat ar fi fost nevoie. De un lucru sunt bucuros - ca nu s-a studiat la scoala; de altfel avea sa-l desfigureze programul scolar pana avea sa mi se faca scarba.Recomand!
2020-08-30 08:09:22
0
Pazitoarea tainei - Kate Morton
Pazitoarea tainei intra in top 3 carti preferate de la Kate Morton. Are de toate: o crima, secrete, tradari, regrete, dragoste, minciuni, relatii de familie speciale, sacrificii si o societate macinata de al Doilea Razboi Mondial, care cumva reuseste sa mearga mai departe. M-a surprins finalul si m-am atasat de personaje, pe care le-am judecat aspru in prima instanta, dar pe care le-am inteles si le-am acceptat. Kate Morton are un stil unic si as recomand-o oricui cu oricare roman. Merita incercata!
2020-08-30 08:00:31
0
La sud de granita, la vest de soare - Haruki Murakami
Este prima carte citita a acestui autor si cu siguranta nu ultima. De asemenea, pentru prima data citesc ceva din literatura japoneza. Personajul Hajime, proprietarul unor baruri din Tokyo duce un trai aparent linistit si prosper din punct de vedere financiar, pina cind amintirea primei iubiri ii tulbura existenta. Fiind un egocentric, reuseste sa le raneasca pe toate femeile din viata sa, insa neintentionat, considerand ca greselile sunt felul lui de a fi si probabil, daca s-ar ivi ocazia, ar face-o din nou... O carte despre infinitele framantari interioare ale omului, pe care autorul reuseste sa le transpuna atit de sincer si amanuntit, incit cititorul le absoarbe instantaneu in timpul lecturii.
2020-08-30 08:00:06
0
Solaris - Stanislaw Lem
In ciuda faptului ca finalul este oarecum previzibil inca de la inceput, cartea reuseste sa fie pe cat de frustranta, pe atat de interesanta.Oceanul lui Solaris este complet diferit fata de genul de viata extraterestra cu care am fost obisnuiti de clasicii literaturii SF. Inevitabil ajungem sa ne punem aceleasi intrebari ca si cei trei cercetatori: Nu-i pasa? Suntem primitivi fata de el? Ne este superior, sau inferior? Este viu? Constient ca exista? Fara o explicatie, fantome ale trecutului prind forma. Intentia pare a fi ascunsa intelegerii noastre omenesti.. poate fi un cadou, dar in acelas timp pare un act de tortura. Pentru psihologul Kris Kelvin, "vizitatorul" este Harey - sotia sa moarta. Nu stie de ce, dar omul din el il impinge sa caute, sa nu renunte, sa vrea sa inteleaga.Cred ca definitoriu pentru aceasta carte este faptul ca te face sa te intrebi: ce altceva in jurul nostru este viu si constient ca este viu?
2020-08-30 08:00:06
0
Iubita mea, Sputnik - Haruki Murakami
Trebuie sa recunosc ca sunt un mare fan al lui Murakami. Daca stau bine sa ma gandesc, e autorul meu preferat. EVER.Povestile lui sunt destul de complicate, cu personaje bizare, neadaptate. Dar cat de simpla e fraza, cat de captivanta! Totul curge lin, te absoarbe, te fascineaza si iti doresti mereu mai mult.Daca ar fi sa fac un top al cartilor lui, cred ca Iubita mea, Sputnik ar fi undeva pe locul 3, dupa In cautarea oii fantastice (Dumnezeule, ce carte!!!) si Cronica Pasarii-Arc.De ce? Desi povestea curge frumos, personajele sunt tipice lui Murakami (o tanara frumoasa dar inadaptata, un tanar care nu prea stie ce vrea si o doamna bogata si eleganta) si intriga prinde, o parte importanta a cartii se desfasoara in Grecia. De ce naiba o fi ales Grecia?! Imaginati-va Grecia zugravita de un japonez!! Nu mi s-a parut deloc credibil. E ca si cum ai pune un geniu in calculatoare sa faca o mamaliga.Dar nu vreau sa va stric placerea. Poate e doar un capriciu al meu. Cartea e buna si merita citita! Pe cuvant!
2020-08-30 08:00:06
0
Generalul in labirintul sau - Gabriel Garcia Marquez
"Jose Palacios, cea mai veche sluga a sa, il gasi plutind in apa depurativa din scaldatoare, gol-golut si cu ochii deschisi, si crezu ca s-a inecat. Stia ca era una din multele lui metode de meditatie, dar in starea de extaz in care se afla, plutind in deriva, parca era dus de pe lumea aceasta. Nu indrazni sa se apropie, ci il chema cu glas inabusit, potrivit ordinului primit de a-l trezi inainte de orele cinci, ca sa porneasca la drum o data cu prima geana de lumina. Generalul iesi din starea de vraja si zari, in semi-intunericul incaperii, ochii albastri si senini, parul cret de culoarea blanii de veverita, obisnuita tinuta maiestuoasa si calma a majordomului, care avea in mana cescuta cu infuzie de mac si guma arabica. Generalul se agata fara vlaga de toartele scaldatorii si iesi din apa medicinala sprinten ca un delfin, fapt neasteptat la un trup atat de plapand. La drum! spuse el. Cat mai repede, caci pe-aici nimeni nu ne vrea."
2020-08-30 08:00:06
0
Locuri intunecate - Gillian Flynn
O fata despicata, cu intestinele iesite. Alta fata sufocata. O mama injunghiata si cu jumatate de cap zburata de un glont. Degradare morala, atmosfera toxica, personaje morbide, ganduri pe care multi le negam, moarte. Un roman scris in acelasi stil inconfundabil al autoarei, terifiant si extrem de tulburator. Insa, nu am putut sa-i dau 5 stelute. Poate pentru ca in Fata disparuta am simtit mai mult suspans. Poate pentru ca mi-a fost cam greu sa trec de unele pasaje in care erau descrise intamplari violente. Gunoiul care se asezase pe intestinele fetei. Erectia unui adolescent, cand a spart capul unui taur. Prea multa putreziciune pentru care nu eram pregatita. Nu in momentul citirii.
2020-08-30 08:00:06
0
Principele - Niccolo Machiavelli
ce e, de fapt, politica?in ciuda celor care mai cred ca politica e ceva care duce la eradicarea saraciei, la ajutoare sociale pentru saraci sau la lupi si miei imbratisati - cartea lui niccolo machiavelli ii aduce cu picioarele pe pamant.politica inseamna exercitarea puterii asupra unei comunitati de oameni, care accepta sau nu pe cei care-i conduc.in jurul acestei definitii se-nvarte cartulia geniului florentin, care infige pentru prima oara sula rationalului in broderia de borangic a visatorilor utopici, ce-asteptau o imparatie a lui dumnezeu pe pamant cu ingerasi si fecioare despletite.surprinzator, si la noi, din pacate si-n mediul intelectual, politica e-nteleasa nu diferit ca-n evul mediu - unii asteapta vreun mesia, altii haiducie (luarea de la bogati si darea la saraci), altii dejucarea de comploturi oculte zeitgeist-iste cu finaluri apocaliptice.liniuta de realism a lui niccolo machiavellicartea lui machiavelli e un hat trick scos dupa cateva luni, in 1513, drept pleasca principelui lorenzo al II-lea de medici, ca acesta sa-si miste curul pentru-a unifica italia - cu state puternice si frumoase, dar caftite si cucerite de fiecare data intre ele, ori de franceji sau engleji. (desigur ca lorenzo nu va face nici o branza, insa fiica sa va reusi sa faca una puturoasa, in stil frantuz, devenind regina frantei - caterina de medici - unul dintre cele mai puternici oameni ai lumii timpului sau).solutia lui machiavelli se rezuma la cunoasterea realitatii concrete (realta effettuale) si a comportamentului oamenilor - acestea doua sunt singurele metode de a reusi in politica.continuare pe
2020-08-30 08:00:06
0
Middlesex - Jeffrey Eugenides
JEFFREY EUGENIDES - Middlesexn Middlesex, personajul principal e un hermafrodit. Un om care se naste femeie si devine barbat. prima parte din carte este povestea de dragoste dintre Desdemona si Lefty, bunicii ei/lui, care sunt si frate si sora. O iubire pasionala, nascuta in satul lor natal, Smirna, si continuata in Detroit, acolo unde cei doi fug cand izbucneste rascoala si Smirna e arsa din temelii. Pe vaporul cu care ajung in America, Desdemona si Lefty ii conving pe pasageri ca acolo s-au cunoscut si s-au indragostit. Se casatoresc pe vapor si cand ajung in casa verisoarei lor, care e singura care stie ca sunt frati, incep sa traiasca asemeni unor tineri insuratei. Lefty isi cauta de lucru, Desdemona se invinovateste pentru pacatul pe care il traiesc, dar viata in America incepe sa dea roade. Li se naste primul copil, un baiat: Miltiades, alintat Milt. Apoi, desi grecoaica se fereste si isi impune abstinenta de la o viata sexuala in pacat, intr-o noapte se mai intampla o data sa ramana insarcinata. Li se naste o fetita. A doua parte le e dedicata parintilor lui Callie, Milt si Tessie, care si ei traiesc o poveste de dragoste incestuoasa. Tessie e fiica verisoarei lui Lefty si a Desdemonei, prin urmare verisoara de gradul II a lui Milt. Genele continua sa se amestece, pana cand se naste Callie si unde se opresc intr-o disfunctie genetica. Dragostea dintre cei doi verisori nu e la fel de palpitanta si incitanta ca cea dintre cei doi frati, insa are elemente emotionante, pentru ca asa frumos stie Eugenides sa redea lucrurile.Cartea nu e impartita fizic in partile despre care va spun eu, insa eu am perceput-o ca fiind alcatuita din trei parti. Ultima si cea mai interesanta, din punctul meu de vedere, e despre Callie. Despre cum se descopera ea ca fata, cum isi observa corpul si procesele prin care trece in comparatie cu al celorlalte fete, despre cum isi da seama ca e altfel si despre cate eforturi face sa ascunda ce e. Si nici macar nu stie ce e, pentru ca nimeni nu vorbeste cu ea, nimeni nu intelege prea bine ce se intampla la ea acolo jos. Nimeni nu stie, in afara de parintii ei si acestia nu considera ca ar fi ceva grav. Cu atat mai mult cu cat ea minte in privinta dezvoltarii ei ca fata, iar mama ei e convinsa ca e normala pentru ca are ciclu. Doar ca e o minciuna, mai mult din dorinta de a o linisti pe maica-sa. Cand in sfarsit o duc la un specialist (momentul care a facut cartea super interesanta), atat parintii cat si adolescenta afla lucruri care, desi pe ei ii linistesc, pe Callie o ingrozesc, o determina sa fuga, sa se accepte si sa devina baiat.Dar, inainte de vizita la doctor, fata se indragosteste de una dintre colegele ei de scoala, denumita the Obscure Object. Cum-necum, lucrurile intre ele avanseaza si intr-o vacanta, pe langa dragostea platonica ce i-o poarta fetei, Callie cunoaste si placerea senzuala alaturi de ea. Prima dragoste, atat de scurta si pasionala cum e, ramane in amintirea lui Cal, atunci cand povesteste despre ea, pentru ca odata cu fuga lui, lasa in urma familie, iubire si viata de femeie. E foarte emotionat descrisa perioada transformarii lui, oamenii pe care ii intalneste si lucrurile pe care trebuie sa le faca. La fel de emotionat e si momentul cand e nevoit sa le ceara ajutorul parintilor lui, dupa ce a disparut din camera de hotel, lasandu-i cu intrebarile in aer si cu durerea in suflet. Telefonul pe care il da ii aduce nefericita veste ca tatal lui a murit, asa ca se intoarce acasa la inmormantarea lui. Se intoarce ca baiat, in care mama lui inca o mai regaseste pe ici, pe colo, pe Callie.Dupa inmormantare, Desdemona, pe care Eugenides a uitat-o inchisa intr-o camera dupa moartea lui Lefty, ii povesteste lui Cal de ce este el asa cum este. Ii spune despre incestul ei cu bunicul lui, dar si despre cel al parintilor lui.Desi Middlesex e povestea atator personaje, in atat de multe perioade ale vietilor lor, Cal e mereu prezent, de la inceput pana la sfarsit. Si pentru ca trebuie sa stim ce s-a intamplat cu el dupa momentul intoarcerii sale acasa, isi presara povestea cu momente din viata lui de barbat de peste 40 de ani. Locuieste in Berlin, e diplomat si n-a avut niciodata o relatie de durata cu vreo femeie. Toate se termina inainte sa ajunga in pat. Insa cu Julie Kikuchi lucrurile stau altfel. E singura careia ii povesteste ce-i cu el si singura care accepta.
2020-08-30 08:00:06
0
Unsprezece minute - Paulo Coelho
Nu asculta comentariile rau intentionate ale acelor prieteni care, fara a-si asuma riscuri, pot vedea numai esecurile altor persoane.Cea mai puternica iubire este iubirea care poate demonstra fragilitatea ei.Eu nu sunt un corp cu un suflet, eu sunt un suflet care are o parte vizibila numita corp.Acum, ca nu avea nimic de pierdut, era libera.In dragoste, nimeni nu poate rani pe nimeni altcineva; noi suntem fiecare responsabili pentru sentimentele noastre si nu putem da vina pe altcineva pentru ceea ce simtim.
2020-08-30 08:00:06
0
Invingatorul este intotdeauna singur - Paulo Coelho
Dupa ce a fost, in 1966, in titlul romanului Singur in fata dragostei de Aureliu Busuioc si, peste un an, intr-Un veac de singuratate de Garcia Marquez, iata ca singuratatea isi face loc si in cartea unuia dintre cei mai cititi si mai influenti autori ai zilelor noastre: Paulo Coelho. u0026gt; u0026gt; goo.gl/zHLaJNCel de-al 12-lea roman al scriitorului brazilian care a vandut peste 100 de milioane de exemplare din cartile sale poarta titlul Invingatorul este intotdeauna singur, lansat in premiera in toamna lui 2008. Pentru coperta noului sau roman, Coelho a ales culoarea rosie deopotriva culoare a covorului pe care merg vedetele filmului si modei la Cannes si culoare a crimelor care au loc aici in cele 24 de ore cat dureaza actiunea romanului.Protagonistii dramei se numesc Igor Malev, un miliardar rus, si Ewa, fosta lui sotie. Alte distributii: actrite si fotomodele debutante, creatori de moda, regizori de film si producatori celebri, tulburati cu totii de propriile vise, intr-o lume a frumusetii, care este, de multe ori, in acelasi timp, fermecatoare si amagitoare.Cine schimba lumea? intreaba Coelho. Si raspunde: Superclasa. Cei care fac. Cei care intervin in comportamentul, in inimile si in mintea celui mai mare numar posibil de oameni.Igor, omul de afaceri rus, este un barbat frumos, bogat, de succes, insa este parasit de sotie, si durerea pierderii il aduce la festivalul de film de la Cannes, unde incearca s-o recastige pe Ewa. In aceasta tentativa, Igor, un fost luptator in razboiul sovietic din Afganistan, distruge mai multe lumi, face mai multe victime. Singurul lui regret din viata, marturisit pe ultima pagina a romanului, este ca a avut slabiciunea momentana de a fi incercat sa-si marturiseasca crimele politiei. In rest, cosmarurile lui au ramas in urma si este un invingator.Despre aceasta ultima carte a sa, Paulo Coelho marturiseste ca a scris-o, atunci cand s-a hotarat sa faca o descriere fotografica a epocii in care traieste. Coelho fotografiaza latura intunecata a succesului si developeaza latura intunecata a sufletului unor oameni de succes, invingatori.Celelalte fotografii, filme si texte ale sale care imbina viata reala cu fictiunea Paulo Coelho le ofera cititorilor si fanilor prin intermediul spatiului digital. Paulo Coelho are o prezenta extinsa pe Internet si este primul autor de succes care sprijina activ descarcarea gratuita a textelor sale. Coelho, in varsta de 63 de ani, are blog si conturi in retelele de socializare si este activ pe site-uri ca Youtube si Picasa. Toate acestea i-au adus titlul de cel mai Google autor al tuturor timpurilor. Iar cel mai cunoscut roman al sau, Alchimistul, publicat in anul 1987, i-a adus autorului in 2008 un record Guiness pentru cea mai tradusa carte (67 de limbi). u0026gt; u0026gt; goo.gl/zHLaJNSi toate-toate acestea pentru ca Paolo Coelho sa intervina in comportamentul, in inimile si in mintea celui mai mare numar posibil de oameni si sa schimbe tot ce se poate in bine.Blogul lui Igor Guzun:
2020-08-30 08:00:06
0
Despre frumusetea uitata a vietii (ed. de lux) - Andrei Plesu
Citindu-i titlul ai impresia ca vei gasi un colt uitat de bucurie si de speranta, dar realitatea crunta a celor 370 de pagini te aduce in pragul depresiei. Nimic din ce e prezentat nu are o nota pozitiva. Tot ce e mai urat in societate e tratat cu strictete si afectare. Nu pot sa nu ma intreb cum traieste omul acesta daca se simte atacat de tot ce e in jur. Marea majoritate a ideilor descrise sunt juste observatii ale unei crude realitati, cu mici exceptii unde eu chiar nu pot sa fiu de acord cu el dar nu aceste aspecte vreau sa le scot in lumina. Inchizi cartea frustrat si trist. Te uiti in jur si vezi mizeria pe care Plesu o aduce in discutie si in loc sa privesti catre ceva cald si luminos care cu siguranta se gaseste in fiecare din noi, ajungi sa iti pleci capul sub nimicnicia inconjuratoare. Ceea ce e departe de a fi "o frumusete uitata". Asteptarile mele au fost inselate.
2020-08-30 07:54:22
0
Secretul sotului - Liane Moriarty
Autoarea are o modalitate mai speciala de a dezvalui misterul dintr-un punct de vedere neasteptat. Initial facem cunostinta cu istoriile unor personaje care nu au legatura intre ele, insa tot avansand observam cum totul are legatura si cum viata unuia a fost afectata de alt om.O scrisoare ascunsa, scrisa impulsiv, descoperita accidental si nu trebuie deschisa decat daca sotul moare?Mi-a placut la inceput romanul, insa destul de greu am ajuns la secretul sotului, apoi l-am descoperit si iarasi greu am ajuns la desfasurarea actiunii. Imi doream atat de mult sa creasca suspansul, sa fiu incordata, sa resimt prin ce trec personajele, dar n-a fost sa fie.Ce mi-a placut cu adevarat a fost viitorul ipotetic din epilog. Ce ar fi fost daca...?
2020-08-30 07:54:22
0
Cautand-o pe Alaska - John Green
Mai degraba este un 2.5 decat 3 puncte, dar ce sa si faci. Goodreads nu iti posibilitatea sa dai si jumatati de stele. Ce mi-a placut au fost subiectele interesante dezbatute, precum moartea, pierderea sau religia. De asemenea, mi-au placut si aerul tineresc al romanului si farsele inventive si pline de farmec.I-as fi dat o nota mai mare daca dupa un timp cartea nu ar fi devenit mai mult decat ridicola. Ma indoiesc ca toata scoala ar plange o eleva. Maxim cei care au fost colegii de cursuri. Si clar nu ar face nimeni un parc in memoria mea, daca as da ortul popii. E ridicol! Oamenilor nu le pasa atat de mult, indiferent de tara. In plus, actiunea a fost previzibila uneori, cum ar fi moartea Alaskai sau dusmania cu Razboinicii Saptamanali.Totusi, pana acum asta este cea mai buna carte a lui John Green pe care am citit-o.
2020-08-30 07:54:22
0
O intamplare ciudata cu un caine la miezul noptii - Mark Haddon
Nu stiam la ce sa ma astept atunci cand am deschis cartea, dar mi-a placut inca de la primele pagini. Protagonistul are o personalitate interesanta, iar prin intermediul cartii pe care o scrie ofera cititorului ocazia sa vada lumea dintr-o alta perspectiva.Recenzia completa o gasiti aici.
2020-08-30 07:54:22
0
Cronica pasarii-arc - Haruki Murakami
INTRODUCEREProbabil ca acelasi sentiment il incearca si cei care termina de citit unul dintre romanele lui Dostoievski: avand in vedere ca mi-a luat aproximativ o luna sa inchei lectura, sentimentul cu care am ramas este acela de nedumerire cu privire la necesitatea prezentarii atator detalii lipsite de legatura cu firul narativ principal. Murakami a mixat in cele trei volume ale Cronicii, dupa cum bine este descris si pe coperta din spate, cam toate tehnicile literare cunoscute, ducandu-ne in directii foarte diferite si ajungand de fapt la o singura destinatie. Pot spune pe de o parte ca sunt dezamagita de deznodamant, dar pe de alta parte, ar fi fost imposibil sa lege toate firele narative secundare intr-un mod mai potrivit.ACTIUNEMotto-ul pe care se bazeaza acest roman este, se pare, o fraza ce apare repetata de cateva ori pe parcursul sau: "faptele s-ar putea sa nu fie reale, la fel de bine cum adevarul nu trebuie neaparat sa se bazeze pe fapte". De aici, se construieste aventura vazuta din perspectiva lui Toru Okada, un barbat in varsta de treizeci si ceva de ani, caruia ii dispar pe rand mai intai pisica, apoi nevasta. Pe cat de ridicol poate suna aceasta situatie, va asigur ca lucruri mult mai incredibile i se intampla acestui japonez pe parcursul celor aproximativ 700 de pagini. Are contacte cu diferite persoane, isi pierde eul, cauta solutii pentru a face bani din moment ce e somer. Care era varianta de mijloc?! Chiar aici voiam sa ajung: In Cronica Pasarii-Arc avem de fapt parte de diferite personaje care se lupta cu eurile lor interioare si tot ce urmeaza rezulta de aici. Firul narativ nu este unul propriu-zis, inafara faptului ca Toru incearca sa isi recupereze atat pisica, cat si sotia, si trece prin incercari grele pana a rezolva aceste mistere. Cititi pentru a afla cum reuseste sa faca acest lucru!PERSONAJEDaca Toru Okada este protagonistul, antagonistul il regasim sub forma cumnatului sau, politicianul de renume Noboru Wataya. Acesta din urma ii creeaza lui Toru o stare de ura profunda prin aroganta sa si puterea emanata, insa motivul pentru aceasta opozitie dintre cei doi se concretizeaza pe parcursul intamplarilor. Noboru este fratele sotiei sale, Kumiko, si are de asemenea o mare putere de influenta asupra ei. Numele sau este mentionat mult mai des decat participarea sa propriu-zisa la dialog.Un alt personaj important al romanului este Mai Kasahara, pe care am simpatizat-o cel mai tare. Adolescenta are saptesprezece ani si este vecina cu Toru, cel putin la inceput. Pe cei doi ii leaga misterul casei aflata peste drum de ea, pentru care Toru isi dezvolta o obsesie profunda. Mai ajunge apoi sa plece din cartier si sa ii scrie diverse scrisori, care sincer au fost partea mea preferata din roman. Mi-ar fi placut mai tare sa citesc despre viata ei decat despre nelinistile lui Toru, desi are si el gradul sau de simpatie. Alte personaje secundare ar mai fi surorile Creta si Malta Kano, angajate initial de Kumiko pentru a gasi motanul familiei. Cei care intregesc "echipa" de oameni care il ajuta pe Toru in atingerea scopului sau sunt Nucsoara si Scortisoara, mama si fiu, cu povesti de viata foarte interesante.Cu parere de rau spun ca absolut toate povestile de viata ale celorlalte personaje mi s-au parut mult mai interesante decat cea a protagonistului. CONCLUZIEDupa cum spuneam, aproape fiecare dintre aceste personaje sufera de confruntari interioare, in care eurile lor interioare se despart la propriu unul de celalalt, introducandu-ne intr-un fel de universuri paralele, care insa au repercursiuni si in lumea reala. Detaliile exagerate despre care vorbeam la inceput se refera tocmai la povestile de viata ale personajelor secundare, care, desi au fost fiecare incantatoare in felul sau, nu au avut vreun rol aparte in firul narativ principal. S-a insistat foarte tare pe povestirile despre Batalia de la Nomonhan si razboiul dus impotriva rusilor incepand cu anul 1945, intrucat un alt personaj secundar a jucat un rol important in desfasurarea intamplarilor de la Manciukuo, confesandu-i-se lui Toru, pentru un anumit motiv. De asemenea, Nucsoara si Scortisoara au propriile lor povesti despre acest razboi de teritoriu, care iarasi nu au un impact real asupra firului narativ.Cred ca cel mai deranjant lucru a fost tocmai pornirea celorlalte personaje de a-i oferi protagonistului intregile lor istorisiri; pe de alta parte, se creeaza anumite legaturi intre amintirile lor si prezentul lui Toru, care presupun ca vrea doar sa demonstreze ca oamenii sunt cumva interconectati si toate lucrurile se leaga intre ele in final, insa ideea nu e sustinuta de autor in mod direct. Romanul se bazeaza foarte mult si pe simboluri (ex.: profetiile, pata mov de pe obraz, "casa spanzuratilor", pasarea-arc), al caror rost de asemenea nu l-am vazut. Intreaga poveste suna mai mult ca un fel de epopee, cum de altfel este si numita de catre New York Magazine; actiunile personajelor au impact si asupra altor personaje, chiar daca nu se cunosc intre ele, iar rezultatul final schimba intreaga lume, intr-un fel. Privit din acest punct de vedere, pot admite ca Murakami a reusit sa lege detaliile istorice si fantastice foarte bine, creand o poveste de succes insa nesatisfacatoare pentru gustul meu. Am realizat insa ca toate personajele sale, cel putin din cartile citite pana acum, au in comun luciditatea cu care privesc lucrurile. Mi-a placut sa traiesc alaturi de Toru Okada fiecare zi din viata lui plina de necazuri, insa amestecarea realului cu fantasticul nu m-a lasat cu aceeasi impresie ca celelalte romane ale sale.Pe scurt, Cronica Pasarii-Arc are sens doar din punct de vedere epopeic, nu al unul roman propriu-zis;frustrarea mea a constat in faptul ca nu am reusit pe moment sa-mi dau seama de ce elementele realiste ale povestii nu duc la mijloace de actionare la fel de realiste. Cu siguranta acest lucru face parte din stilul personal al autorului, insa am ramas doar cu un sentiment profund de mila pentru Toru Okada, un personaj care efectiv nu s-a ales cu nimic dupa toate cele prin care a trecut pentru a-si implini scopul eroic. Este un roman ce presupune un stil foarte concentrat de a citi, fiindca suntem intampinati de atat de multe fire narative distincte care se tot intretaie unul pe celalalt. Il recomand deci celor care isi doresc sa porneasca intr-o lunga si fascinanta calatorie, nu neaparat in interiorul mintii umane, ci mai degraba al destinului. Categoric este o opera importanta a lui Haruki Murakami, foarte complexa, insa destul de previzibila. El ne spune mai degraba ca viata urmeaza un traseu ciclic, iar fiecare zi functioneaza pe baza principiului rasucirii unui arc.O carte despre DESTIN, istorie si pierderi. A, si tente sexuale, ca de obicei.
2020-08-30 07:54:22
0
Fratii Karamazov Vol. 1+2 - Dostoievski
Aceasta impartire este pur editoriala, nu are nici o legatura cu actiunea romanului, nici macar cu prefata scrisa de autor insusi. De fapt ce am citit eu pana acum din al doilea volum ar fi trebuit sa apartina dpdv cronologic primului.Capitolul "Marele Inchizitor" trebuie citit cu atentie. Ca tema de discutie si gandire: cum ati reactiona daca ar veni din nou fiul lui Dumnezeu pe pamant? "din nou" luand ca adevarata premiza ca a venit deja o data. Ar aparea la televizor? Ar fi luata drept fake news pe Facebook. Ar fi deghizat in influencer pe instagram?Viata parintelui Zosima este iarasi extrem de interesanta. Iar finalul reprezentat de pataniile odorizante ale staretului este minunat. Asta e o carte la care poti lua pasaje scurte si scrie cel putin 10 pagini pe tema lor. Asa ca imi este greu sa scriu aici o "recenzie" la adresa Karamazov-ilor, vol.1 (dpdv editorial, atentie !!!)
2020-08-30 07:54:22
0
Te astept - Jennifer L. Armentrout
O carte pe care am iubit-o! Avery si Cam au fost pur si simplu o gura de aer proaspat ce m-a salvat atunci cand aveam nevoie. Mi-am incalcat regula de a mai citi ceva chiar inainte de licenta, dar bineinteles ca am vorbit degeaba. Insa nu regret. M-am bucurat de o lectura pe cinste, amuzanta, spirituala, romantica si absolut adorabila.Recenzie:
2020-08-30 07:54:22
0
Dupa cutremur - Haruki Murakami
Cartea este impartita in 6 povesti in care dispar oameni dupa un cutremur si dupa ce vad un OZN. Un pic aiurea pentru ca se schimba personajele de la poveste de la poveste si uneori nu mai stii ce ai citit anterior. I-am acordat 2 stele deoarece mie personal mi-au placut decat 2 povesti din toate 6.The book is split into 6 little stories in which people disappear after and earthquake and after claiming that they saw an UFO. A but strange because at every story there are tons of new characters which you won't remember later on. I gave this book only 2 stars because hobnstly I was disappointed after finishing it and also like just 2 stories out of 6.
2020-08-30 07:54:22
0
Dragoste - Isabel Allende
O alta carte tipica pentru programul scolar, scrisa de un snob intelectual. Eroul principal e un fel de chaotic-good relativ slab, emotional hiper-sensibil si obsedat de sotia sa. La inceput iti cistiga simpatia prin faptele sale arogant-corecte si lipsa de majoritatea viciilor jalnice detinute de restul personajelor, permanente autoafrimari si victorii asupra pers. negative, iar relatia sa cu sotia completeaza cartea cu momente intime si placute.Dar, gradual, excesul de atentie pentru el, si transformarea celorlalti in *****i totali - plictiseste, cartea devine, dupa cum sunt si personajele, o drama mediocra despre doi indragostiti, cu zbuciumurile eroului stupide si ridicole(descrise in mari detalii), in care nu-ti mai pasa cu ce se va sfirsi. Am lasat cartea la jumatate, cind totul devenise in intregime banal si repetitiv. Poate de aia autorul si a trecut de la dragoste la prima noapte de razboi, relatia lor s-a consumat, dar n-am avut dorinta de a mai trece prin 30 pagini de plictiseala pentru a ajunge la noul capitol.
2020-08-30 07:54:22
0
Pentru cine bat clopotele - Ernest Hemingway
Este prima data cand fac cunostinta cu Hemingway si, la prima lectura, mi s-a parut a fi un maestru al descrierilor. Rareori intalnesc autori care reusesc sa creeze imagini asa de animate, vii si convingatoare incat magia lor sa te transpuna pe nesimtite intr-o alta realitate.In Pentru cine bat clopotele intalnim povestea lui Robert Jordan, englez ajuns in Spania macinata de conflictele intre republicani si fascisti, care primeste ordinul de a dinamita un pod, manevra esentiala pentru un atac prin surprindere planuit de republicani. Intregul roman se concentreaza in jurul pasilor prozaici pe care Jordan ii face in atingerea scopului sau: contactul cu gherila din munti, incercarea de a o castiga de partea sa, familiarizarea cu membrii acesteia, apoi apropierea de ei, stabilirea instrumentelor necesare, a planurilor de atac etc.Ceea ce este cuceritor la Hemingway este descrierea sincera, neidealizata, a detaliilor de razboi si dilemelor filosofice pe care oamenii le intampina (apare proeminent tema necesitatii de a ucide fascistii, cu toate ca, odata indepartata perceptia de a-i vedea ca pe niste oponenti malefici, ajungi la constatarea ca si ei sunt oameni la fel ca republicanii, cu calitatile si defectele lor), a sacrificiilor pe care fiecare soldat trebuie sa si le asume (sa renunti la viata sau la un viitor alaturi de persoana iubita), a monstruozitatilor pe care oamenii obisnuiti ajung sa le faca (povestea cutremuratoare a ceea ce satenii republicani din satul lui Pilar ajung sa faca consatenilor lor fascisti), a gandurilor tumultuoase a personajelor (discutiile interioare sunt, de asemenea, foarte verosimile, redand atat haosul caracteristic gandirii, cat si aspectul contradictoriu intre ratiune, pe de o parte, si emotii, dorinte, pe de alta).Un roman plin de substanta, cu personaje foarte plauzibile si frumos conturate din punct de vedere psihologic, cu un fir epic interesant si cu o tema pe masura. Se vede negresit ca autorul a facut parte din atmosfera razboiului si ca vedem prin ochii lui o umbra din realitate. Recomand!
2020-08-30 07:54:22
0
Posibilitatea unei insule - Michel Houellebecq
"Faptul ca in Occident se putea naste o religie noua era deja, in sine, o surpriza, avand in vedere ca istoria europeana, in ultimii treizeci de ani, cunoscuse o prabusire masiva, naucitor de rapida, a credintelor religioase traditionale. In tari ca Spania, Polonia, Irlanda, o credinta catolica profunda, unanima, masiva, structura de veacuri viata sociala si ansamblul comportamentelor, dicta morala si relatiile familiale, conditiona ansamblul productiilor culturale si artistice, ierarhiile sociale, conventiile, regulile de viata. Iar in rastimp de cativa ani, in mai putin de o generatie, intr-un timp incredibil de scurt, totul a disparut, s-a evaporat in neant. In aceste tari, nimeni nu mai credea acum in Dumnezeu, nu tinea seama de El nici cat negru sub unghie, nici nu-si amintea ca odinioara crezuse; iar totul se petrecuse fara vreo rezistenta, fara convulsii, fara violente sau proteste de vreun fel, fara macar sa aiba loc o discutie adevarata, la fel de usor cum un obiect greu, retinut o vreme de o forta exterioara, revine in pozitia de echilibru de indata ce i se da drumul. Credintele umane erau, se pare, departe de a fi blocul masiv, solid, imuabil pe care ni-l imaginam de obicei; poate ca, dimpotriva, erau tot ce avea omul mai efemer, mai fragil, mai predispus sa se nasca si sa moara."
2020-08-30 07:54:22
0
Cimitirul din Praga - Umberto Eco
Ca si in cazul lui David Lodge sau al lui George Calinescu, citindu-l pe Eco descoperirea papusarului critic/ teoretician literar in spatele operei este inevitabila la toate nivelurile: voce narativa, constructie de personaj, compozitie, stil etc. Ceea ce la un scriitor, ca sa zic asa, ingenuu, pare creatie spontana, eliberata de reguli si precepte, la criticul dublat de creator va fi totdeauna o opera cu un background suspicios de erudit. Si aceasta opera de maturitate a lui Eco e poate cel mai bun exemplu in acest sens de aceea mi-a parut in unele locuri iritant de artificiala, aducindu-mi in minte de-a valma tot felul de teorii despre naratiune, de la Poe la Booth, Burgos, formalistii rusi (al caror model e chiar declarat) si evident la Eco insusi. De aceea, nu pot sa zic ca m-a incintat la fel de mult ca Numele trandafirului sau Pendulul lui Foucault (in care, desi exista, criticul era mai putin evident), in ciuda impecabilei constructii romanesti. Ca orice opera postmodernista care se respecta, romanul este in primul rind o cordiala parodie a mai multor tehnici narative prin aceasta amintindu-mi de Femeia in rosu (pe care e putin probabil ca autorul s-o fi citit). Ca si romanul romanesc amintit, ce-si propunea sa reconstituie evenimentele care au condus la arestarea gangsterului Dillinger, si acesta foloseste tot felul de informatii autentice sau false pentru a "afla adevarul" despre un document istoric controversat si anume Protocoalele inteleptilor Sionului, brosura care continua sa faca vilva si in ziua de azi. Personajul principal, Simonini una dintre cele trei voci narative presupusul autor al acestora, sintetizeaza caricatural o intreaga pleiada de personaje negative din foiletoanele atit de cunoscute si iubite in secolul al XIX-lea, intr-o intruchipare a raului fara vreo calitate compensatorie. Antisemit, misogin, bipolar, criminal, plastograf, e presupusa eminenta cenusie din spatele mai multor evenimente istorice reale ingramadite in carte: carbonarii si Garibaldi, caderea lui Napoleon al III-lea si a Comunei din Paris, afacerea Dreyfus si evident, Protocoalele, care consemneaza intilnirea secreta a inteleptilor sionisti in cimitirul evreiesc din Praga, unde conspira pentru cucerirea lumii. Ei, da, subiectul pare rupt dintr-un roman de Dan Brown, cu care a si fost comparat de altminteri si pe care e absolut posibil sa-l ironizeze subtil. Dincolo de ironii si parodii erudite insa, frumusetea romanului consta in subtila negociere a adevarului istoric si literar, nu prin transformarea de personaje si evenimente reale in imagini artistice, asta se face de cind lumea, ci prin ametitoarea pendulare intre lumea reala si cea imaginara (in sensul irumperii irealitatii in realitate si invers) incepind cu "dezvaluirea" (oarecum in stilul presei de senzatie) a "adevarului" din spatele unui fals. Adica, unui document real care e un fals (deci ireal), i se dezvaluie originea si autorul intr-un mod credibil dar ireal, intr-o opera literara (deci fictiva) care se bazeaza pe fapte reale pentru a pretinde ca reconstituie adevarul istoric trecind, dupa propria marturisire, sub tacere doar numele celor doua personaje "reale" pe baza carora a fost creat Simonini.Ce va spuneam? O viziune rocambolesca proprie acelui "adevar al minciunilor" care este opera de arta si despre care vorbea si Llosa.
2020-08-30 07:54:22
0
Iubirile croitoresei - Maria Duenas
O carte care imbina istoria cu fictiunea. Actiunea se petrece pe fondul Razboiului Civil Spaniol si prezinta viata croitoresei Sira Quiroga in contextul politic al razboiului. Dupa parerea mea nu este un roman de dragoste cum reiese din titlu fiind mai degraba un roman istoric cu personaje reale. Personal nu m-am dat in vant dupa aceasta carte deoarece mi s-a parut ca s-a pierdut foarte mult in detaliile de ordin istoric si din aceasta cauza nu s-a pus foarte mult accent pe personajul principal. De asemenea actiunea mi s-a parut lenta romanul fiind pe alocuri plictisitor.
2020-08-30 07:54:22
0
Chemarea cucului - Robert Galbraith
O lectura de-o rasuflare! Desi, voi fi sincera, mi-a placut mai mult experienta lecturii in sine comparativ cu finalul, de la care aveam asteptari nejustificate. Da, n-a mai reusit nimeni sa le intreaca pe Agatha Christie sau pe Rodica Ojog Brasoveanu in scriitura, pana acum.
2020-08-30 07:54:22
0
America - Franz Kafka
Hmm... Nu ar fi prea multe de spus despre romanul lui Neil Gaiman... In afara de faptul ca este fabulos, uluitor, o bijuterie, una dintre cele mai bune lucrari fantasy/mythology, o capodopera, briliant, avand cateva idei dupa care cei mai multi scriitori tanjesc o viata intreaga, magistral, unic, sublim si superb, un adevarat regal al unui stil aparte care a reusit sa-l faca pana si pe Stephen King sa spuna despre Gaiman ca suntem norocosi sa il avem, o demonstratie magnifica de talent scriitoricesc, un diamant slefuit cu arta, tradus in aproape toate limbile pamantului si imposibil de ratat sau de ignorat, un castigator pe merit si fara rivali al premiilor Hugo, Locus, Nebula, Bram Stoker, Geffen, World Fantasy, BSFA si multe altele... ei bine... nu prea e mare lucru de capul lui, ce sa mai...Nota acordata romanului: 10http://
2020-08-30 07:54:22
0
Visatoarea din Ostende - Eric Emmanuel Schmitt
Un scriitor care se refugiaza pentru a uita de suferinta sentimentala , iar doamna la care sta sufera, este infima, cu toate astea isi creeaza o viata pe care ar fi vrut sa o traiasca .gandinduse mereu la trecut. Nu-i poti lua omului imaginatia si visul. O femeie casatorita care este de parere ca e imposibil ca un barbat sa iubeasca aceeasi femeie timp de treizeci de ani, cu acest argument alege sa-si ucida sotul , imaginatia duce oarecum spre nebunie Un pacient orb care i spune infirmierei ca e frumoasa.pentru prima data primind un compliment de la un barbat. Pentru ea, orbul reprezinta un univers al fantasmelor, un vis. O doamna care asteapta timp de 15 ani la gara cu buchetul mana un necunoscut sau chiar necunoscutul.Oare ce o fi asteptand ? Iubirea sau moartea ? Un profesor care nu agreeaza cartile, Oana in momentul in care se apuca de citit si nu mai distinge realul de imaginar . Fascinant, cum autorul schiteaza destinul fiecaruia dintre realitate si vis .Omul fara vise si imaginatie nu ar mai putea exista
2020-08-30 07:54:22
0
Cararea pierduta - Alain Fournier
Alain-Fournier este cunoscut pentru un singur roman, Le Grand Meaulnes, tradus in romana cu titlul Cararea pierduta, printre ai carui admiratori declarati s-a numarat si Mihail Sebastian. Romanul a aparut in 1913, cu un an inaintea disparitiei autorului, la numai 28 de ani, in valtoarea Primului Razboi Mondial. In spatele povestii din carte se ascunde o intamplare adevarata. In 1905, tanarul Fournier o intalneste la Paris pe Yvonne Quievrecourt, o tanara de care se indragosteste fulgerator. Yvonne, insa, era logodita. O va reintalni peste opt ani, cand aceasta era deja mama a doi copii. Acea intalnire din tinerete a fost una marcanta pentru Alain Fournier, inspirandu-i idila dintre Meaulnes si Yvone de Galais din Cararea pierduta. In romanul lui Fournier, totul pare a oscila intre realitate si vis. Cautarea iubirii, tema centrala, plasata in acest cadru fluctuant, capata consistenta unui miraj care, odata demascat, isi pierde din efect.Povestea este una simpla, usor de rezumat. Francois Seurel, personajul-narator, un adolescent de 15 ani, il intalneste pe Augustin Meaulnes la Sainte-Agathe, institut de invatamant condus de tatal lui Francois. Augustin va deveni liderul baietilor din institut si prietenul cel mai bun al lui Francois Seurel. Ca in fiecare an, inaintea Craciunului, bunicii lui Francois sosesc la familia Seurel, iar pentru a-i aduce de la gara este trimis nu Meaulnes, dupa cum toti s-au asteptat, ci un alt baiat. (cronica:
2020-08-30 07:54:22
0
Pestera - Jose Saramago
Daca ar trebui sa descriu aceasta carte in cateva cuvinte, as spune ca cel mai bine i se potriveste zicala Esentele tari se tin in sticlute mici. Este o carte subtirica, de numai 96 de pagini, si cu o structura narativa extrem de simpla. Aproape ca pare o poveste pentru niste pusti de 10-14 ani. Dar in ciuda aparentei simplitati la nivel de limbaj si constructie epica, intelesurile sunt extrem de profunde.Cititorul din pestera, de Rui Zink, poate fi definita ca fiind un manifest pro literatura. Indiferent cat de cititor infocat esti (sau nu), n-are cum sa nu iti placa aceasta poveste. E ceva in stilul lui Rui Zink, ceva care te face sa-i indragesti personajele. Eu, una, il vad pe Rui Zink ca pe un fel de Ion Creanga modern al Portugaliei. Tare mult mi-ar fi placut sa am un profesor ca el. Cred ca ar putea convinge pe oricine sa se apuce de citit. Cititorii veterani ar putea sa gaseasca un pic dezamagitoare dimensiunile reduse ale cartii si lipsa de complexitate. Ar fi pacat. Pentru ca, asa cum zice insusi autorul, un cititor cu stil ar trebui sa gaseasca ceva placut in orice carte.Recenzia completa o puteti citi aici:
2020-08-30 07:54:22
0
Fericirea mea esti tu - Jamie McGuire
Povestea celor doi o cunoastem deja din Fericirea incepe azi. Dar, in timp ce Fericirea incepe azi este scrisa din punctul lui Abby de vedere, in Fericirea mea esti tu aflam gandurile lui Travis, ne dam seama ce l-a facut sa devina asa cum era in prezent, ii cunoastem nelinistile, incertitudinile, sperantele si ne dam seama ca, sub aparenta de baiat dur, se ascunde un suflet foarte sensibil, capabil de sentimente profunde.Fericirea mea esti tu are avantajul ca vine dupa o poveste spectaculoasa si emotionanta, careia ii umple golurile ramase si ne ajuta sa intelegem comportamentul lui Travis, iar ca bonus ne ofera un epilog delicios, ce surprinde un crampei din viata lui Travis si a lui Abby peste ani.Recenzia mea:
2020-08-30 07:54:22
0
Emma - Jane Austen
Sa citesti un roman englezesc de secol XIX poate fi plictisitor, extravagant, delectabil, enervant sau dimpotriva. Sa ti se vorbeasca insa despre el e, mai de fiecare data, o plictiseala.Am inceput sa citesc Jane Austen pentru ca numele ei declanseaza foarte des grimase greu de controlat si foarte simplu de citit. Si barbatii si femeile fac asta, ele, ce-i drept, mai rar. Nu neaparat pentru ca i-au citit din scoarta in scoarta romanele, ci, daca nu din solidaritate feminina, macar pentru ca incearca o senzatie de posibil confort emotional la gindul ca Mr. Darcy chiar ar putea sa existe, indiferent de ce s-ar putea intampla cu Colin Firth.Cit de plictisitoare poate fi Jane Austen, m-am intrebat, si de ce reactioneaza oamenii la ea cum reactioneaza? Ok, in linii mari stim despre ce sint Pride and Prejudice si Sense and Sensibility: casatoria care te salveaza de la ruina si de la o umila slujba de guvernanta, satira sociala (si la ea nu e simplu cliseu dintr-un curs despre realism!), ceva umor destul de sec, si voluntar si involuntar, si un confortabil final fericit in buna si batrina Anglie. (cronica:
2020-08-30 07:54:22
0
Copilaria - Maxim Gorki
Stalin mi-a furat copilariaAm incercat sa citesc din cartea asta inca din februarie, am dus 20 de pagini si m-am impotmolit, luna asta am zis ca e musai sa o termin.Cand am cumparat cartea am citit introducerea, cartea neavand o descriere. Introducerea imi promitea o carte senzationala si am zis: e de ajuns cat am citit despre nenorocirile altora, a venit timpul sa citesc si despre nenorocirile poporului meu. Insa surpriza: cartea de fapt este o autobiografie a domnului Boris. Am fost dezamagita ca nu a fost ce mi-am dorit, dar trecand peste asta Boris a stiut sa isi contureze arborele genealogic transformandu-l intr-o poveste. Plaiurile mioritice sunt atat de frumos conturate ca ai impresia ca atunci mergi strazile din Molovata. Mi-ar fi placut o astfel de descriere si pentru taiga, sa descopar mai mult frumusetea salbatica a ei si nu doar oamenii. Cartea seamana pe undeva cu operele bunicului Creanga, plina de zicale si proverbe. Nazbatiile si pedepsele micului Borea seamana atat de mult cu ale noastre incat parca o vedeam pe mama in fata ochilor cu nuielusa ei. Totusi, mi-ar fi placut sa se puna mai mult accent pe perioadele de deportare, sentimente si fapte. Nu zic ca au fost putine, dar nesatula de mine a ramas flamanda la partea asta. Ce m-a deranjat cumva este formatul cartii. Poate ca nu sunt eu obisnuita cu ea sau poate intr-adevar a fost greu de tinut in mana. Un alt aspect deranjant a fost afilierea politica, ura fata de conducerea tarii si ridicarea in slavi ale altora ( spre exemplu: Antonescu a fost pentru el un Zeu). Ar fi fost placut sa fie mult mai subtila nu sa blesteme oamenii cu orice ocazie, si ocazii a gasit destule.Deportarile in masa au inceput in Moldova odata cu URSS. E dur sa stii ca poti fi oricand deportat, sa dormi cu frica in san ca oricand iti poate bate cineva la usa si sa iti zica in 10 min sa fii afara gata de plecare. E greu sa pleci cu 4 copii mici la drum dintre care unul este inca sugar, astfel, am inteles proverbul mentionat si de autor:" iesiti voi morti din morminte sa intram noi."Pentru mine a fost o lectura grea, am tras de mine sa termin cartea si am rasuflat usurata cand am ajuns la ultima pagina.
2020-08-30 07:54:22
0
Crima si pedeapsa - Dostoievski
Mi-a luat mult timp ca sa ma apuc de aceasta carte. Aveam asteptari foarte mari de la ea, dar pe la mijlocul cartii am inceput sa cad prada dezamagirii, ca intr-un final, sa patrund iarasi in esenta si sa citesc fiecare propozitie cu interes.Pe alocuri, unele pasaje au fost extrem de plictisitoare, prea multe detalii. Rodion Romanici mi-a adus mari batai de cap de imi venea sa-l plesnesc uneori, atat de plin de aroganta fiind. Este un personaj complex, care mi-a trezit si mila, dar si ciuda.Momentul destainuirii lui a fost plin de hotarare, de sine, desi, palid mai tot timpul si plin de friguri.Din cauza unei vieti financiare deloc stabila, a unor posibilitati precare, a comis o crima. Ceea ce aduce multe intrebari, este ca, desi a ucis pentru a jefui, Raskolnikov nici idee nu avea de ceea ce furase, caci a ascuns totul sub o piatra imediat dupa. Abia spre sfarsitul lecturii, aflam adevaratul motiv, si anume ca personajul principal dorea sa-si demonstreze sie insusi ca are dreptul de a ucide si de a calca pe cadavre, ca este capabil de a schimba astfel omenirea si pentru ca o considera pe camatareasa un paduche al societatii, de care nimeni nu avea nevoie.Pe parcursul cartii vina pe care o simte il duce spre pragul nebuniei, iar pedeapsa pe care o indura imediat dupa, nu este inchisoarea, ci delirul.Titlul este foarte sugestiv, transmitand ideea ca numai prin pedeapsa un om va putea sa se caiasca si sa opreasca suferinta cauzata de faptele comise, sa se vindece, iar finalul indica ca si iubirea este necesara.O recomand cu drag!
2020-08-30 07:54:22
0
Mesaj de departe - Nicholas Sparks
Inca o data m-am declarat fana Nicholas Sparks.M-a cucerit inca de lainceput aceasta carte.Theresa Osborne este divortata si dezamagita dar totul se va schimba dupa ce descopera pe plaja o sticla cu o scrisoare de dragoste inauntru.Ceea ce se intampa este neasteptat si miraculos,pentru ca are de-a face cu toate sperantele noastre de a gasi pe cineva deosebit,de a avea parte de o dragoste eterna.Aceatsa e descrierea cartii,care m-a facut sa citesc o minunata poveste de iubire!Theresa Osborne, o tanara jurnalista din Boston,divortata si dezamajita de esecul primei castorii gaseste intr-o zi o scrisoare,intr-o sticla,in timp ce se plimba pe plaja,incercand sa uite de problememe ei si sa isi puna ordine in viata.Aceasta scrisoare o pune mult pe ganduri pe Theresa si se hotaraste sa il caute pe expeditor,la insistentele bunei sale prietene si colege de serviciu Deanna.Intamplarea face sa dea peste ,Garrett.autorul scrisorii, de care se indragostesti si o face sa se simta iubita.Petrec cateva zile de neuitat,Theresa era coplesita se iubire,uitand,s-au mai bine zis ezitand sa ii spuna lui Garrett adevaratul motiv pentru care venise in Carolina de Nord.M-a emotionat si de data asta pana la lacrimi cartea lui Sparks, relatia dintre Theresa si Garrett,care l-a facut sa renunte la rutina lui,pentru iubire. Nu mai scriu nimic,va lasa sa o cititi daca v-am starnit curiozitatea si mai ales daca iubiti genul de carti scrise de N. Sparks
2020-08-30 07:54:22
0
Ratiune si simtire - Jane Austen
Ratiune si simtire a fost unul dintre romanele clasice pe care le-am recitit luna aceasta. Recunosc, nu imi mai aduceam aminte absolut nimic de la prima lectura, acum vreo 20 de ani, stiam sigur doar ca am citit-o. Dar cum nu am dat examen din ea, nici nu mi-a trebuit la scoala, am pierdut toate detaliile.Jane Austen expune nedreptatile epocii sale, superficialitatea, ipocrizia, prin intermediul povestii celor doua surori, Elinor si Marianne Dashwood, care in urma mortii tatalui lor sunt nevoite sa plece din casa copilariei, de la Norland, alaturi de mama lor si sora mai mica. Conform legii mostenirii din Marea Britanie, averea putea fi mostenita doar pe parte barbateasca, astfel incat caminul lor este preluat de fratele lor vitreg.Cele doua surori, cu firi total diferite, vor cunoaste in noua lor casa iubirea, dezamagirea, entuziasmul si vor fi inconjurate de o multime de personaje. Pe mine m-a impresionat mereu intensitatea sentimentelor din romanele victoriene, iar personajele lui Jane Austen o dovedesc din plin.
2020-08-30 07:54:22
0
O dragoste - Dino Buzzati
Spicuiri din recenzia finala care se gaseste pe blogul meu
2020-08-30 07:54:22
0
Onoare - Elif Shafak
Are ca tema un subiect delicat pe care eu personal nu-l pot intelege iar de acceptat nici n-o sa se puna problema vreodata indiferent in ce limba sau cultura mi-ar fi justificat: crimele de onoare.E o carte despre rasism, discriminare, vina, regret, renuntarea la prejudecati si la o mentalitate gresita; o carte care te face sa realizezi ca experientele nefaste pot reprezenta si calea dura catre o schimbare pozitiva.Stiu ca o sa ridicati din sprancene dar personajul meu preferat a fost chiar criminalul. Autoarea mi-a explicat perfect si argumentat, mai mult decat decent toti pasii gresiti pe care i-a facut, i-a motivat toate deciziile, l-a facut sa plateasca toate pacatele, sa-si asume toate greselile, dar mai ales l-a reabilitat magnific, oferindu-i sansa unui nou inceput. Maturizarea lui n-a fost usoara dar finalul a meritat tot efortul si toata durerea. L-a adus de la adolescentul care voia sa stapaneasca lumea la barbatul matur care e multumit doar cu o bucatica de cer sub soare, care nu mai intelege nevoia de putere ci doar nevoia de dragoste. De la a judeca la a accepta pasul e foarte mare. De la nesupus si rebel la receptiv si tolerant cu pasi marunti, mult chin, lupta, pierdere si durere.O carte care pleaca de la o definitie invechita si inchistata a onoarei si o reinventeaza. Onoarea nu inseamna o viata fara bucurii, fara orizont, fara placeri. Onoarea nu ti-o masoara oamenii din exterior. Onoarea doar tu ti-o poti evalua. Onoarea e conditionata de barometrul si gandirea fiecaruia. Iar conceptul prost inteles este foarte periculos. Este povestea a trei generatii dintr-o familie de kurzi si modul in care educatia si cultura le influenteaza viata. Cutume ca refuzul unei casatorii aranjate, agresiunea sexuala, imposibilitatea divortului, adulterul, pierderea virginitatii inainte de casatorie atrag dezonoarea si declanseaza razbunarea. Acest concept de onoare bazat strict pe comportamentul sexual, pe ideea de puritate si castitate mai presus de gand este sustinut de anumite medii socio-culturale, este consimtit si incurajat si este cauza a mii de crime anual.Povestea Jamilei a fost cutremuratoare. Victima inocenta, omul sacrificat neincetat de destin.
2020-08-30 07:54:22
0
Fata disparuta - Gillian Flynn
Primele 100 de pagini tare greu le-am citit, nu stiu de ce, dar replicile si situatia in sine mi se parea de foarte prost gust. Apoi, din momentul in care am inteles ca Amy nu e tocmai victima si Nick nu a fost cel mai bun sot, lucrurile au inceput sa se schimbe. In continuare mi-i greu sa cred ca asa final il accepti in realitate, desi, oamenii sunt diferiti, niciodata nu zi niciodata. Se merita unul pe altul, asta mi-a fost concluzia, chiar daca el pare mai sanatos, psihic vorbind, decat ea. Frica din om poate face o marioneta foarte comoda, frica de fi tu insuti cred e cea mai grea povara atunci cand viata ta de mic copil a fost alta decat ti-ai fi dorit-o tu. Niciodata sa nu incercati sa va traiti viata dupa cum o vor altii, indiferent cat de anosta, modesta si plicticoasa pare a fi.
2020-08-30 07:54:22
0
... Sa ucizi o pasare cintatoare - Harper Lee
Recenzia pentru aceasta carte o gasiti pe canalul meu de Youtube.
2020-08-30 07:54:22
0
Soareci si oameni - John Steinbeck
Recenzia acestei carti o gasiti pe canalul meu de YouTube.
2020-08-30 07:54:22
0
Adevarul despre cazul Harry Quebert - Joel Dicker
O carte buna, Marcus, nu se masoara doar prin ultimele sale cuvinte, ci prin efectul colectiv al tuturor cuvintelor care le-au precedat. In mai putin de-o secunda dupa ce ti-a terminat cartea, dupa ce a citit ultimul cuvant, cititorul trebuie sa se simta strabatut de un sentiment puternic; vreme de o clipa, el nu trebuie sa se gandeasca decat la tot ceea ce tocmai a citit, sa se uite la coperta si sa surada cu o urma de tristete pentru ca toate personajele o sa-i lipseasca. O carte buna, Marcus, este o carte pe care regreti ca ai terminat-o.Un roman superb!
2020-08-30 07:54:22
0
Silmarillion - J.R.R. Tolkien
Geneza lumii lui Tolkien, Pamantul de Mijloc nascut din muzica primordiala. Istoria lui Iluvatar, a valarilor si a copiilor sai. Povestile Celor Dintai si ale Celor Veniti Dupa. O mitologie reinventata magistral.Despre Valinor, Doriath, Gondolin sau Angband; despre razboaiele din stravechime; despre Faenor, Turgon, Beren, Luthien Tinuviel sau Hurin; despre Glaurung, parintele dragonilor, cel cu suflare otravita si privire inselatoare.Despre radacinile urii dintre gnomi si elfi si sursele slabiciunii oamenilor; urzelile lui Melkor/Morgoth, unul dintre valari, si Sauron, unul dintre maiari.Razboaiele silmarililor, pietrele dinaintea inelelor puterii. Despre A Cincea Batalie si Razboiul Maniei.Nimic nu mai pare de neinteles in naratiunile lui Tolkien dupa aceasta lectura extraordinara. Desi senzatiile cititorului sunt neobisnuite, cartea nu are nimic sinestezic in ea. E mai mult decat atat. Este rodul talentului, imaginatiei si muncii titanice.
2020-08-30 07:54:22
0
In noapte - Haruki Murakami
O alta carte tipica pentru programul scolar, scrisa de un snob intelectual. Eroul principal e un fel de chaotic-good relativ slab, emotional hiper-sensibil si obsedat de sotia sa. La inceput iti cistiga simpatia prin faptele sale arogant-corecte si lipsa de majoritatea viciilor jalnice detinute de restul personajelor, permanente autoafrimari si victorii asupra pers. negative, iar relatia sa cu sotia completeaza cartea cu momente intime si placute.Dar, gradual, excesul de atentie pentru el, si transformarea celorlalti in *****i totali - plictiseste, cartea devine, dupa cum sunt si personajele, o drama mediocra despre doi indragostiti, cu zbuciumurile eroului stupide si ridicole(descrise in mari detalii), in care nu-ti mai pasa cu ce se va sfirsi. Am lasat cartea la jumatate, cind totul devenise in intregime banal si repetitiv. Poate de aia autorul si a trecut de la dragoste la prima noapte de razboi, relatia lor s-a consumat, dar n-am avut dorinta de a mai trece prin 30 pagini de plictiseala pentru a ajunge la noul capitol.
2020-08-30 07:54:22
0
Pacientul englez - Michael Ondaatje
La Villa San Girolano din Italia se intalnesc patru personaje diferite, dar ciudate, afectate de razboi (al doilea mondial): Hana o infirmiera din Canada; Caravaggio un hot care a luptat de partea englezilor, prietenul lui Patrick tatal Hanei; Kip (Kirpal Singh) un genist din Punjab care dezamorseaza mine neexplodate si... Tainicul pacient englez care nu e chiar englez... Almasy, ars si de nerecunoscut, intr-un accident de avion in desert (fiind deconspirat de Caravaggio).Istorii de dragoste (doua una mai frumoasa decat alta), istorii din desert, spiritualitate, compasiune si... Razboi. Cit de mult schimba el vieti omenesti! O carte povestita haotic, dar interesanta. Mi-a placut.Recomand!
2020-08-30 07:54:22
0
Baieti de gasca - Dan Lungu
E a treia carte citita de acest autor si in continuare raman impresionata de stilul de a scrie a lui Dan Lungu. Imi place nespus de mult cum alege el sa-si construiasca fiecare poveste in parte: de la personajele alese, pana la mediul in care se invart si limbajul folosit. Da dovada de o echilibru stilistic minunat.Sunt 11 povestiri dintre care pe 2 dintre ele le-am digerat mai greu. Si asta pentru ca sunt scrise mai complex, in rest, la 2 dintre ele am ras cu pofta. Ador copiii si mintea lor zglobie, prin urmare, povestea cu Sopronul mi-a placut mult, unde o fetita povesteste sopronului ei problemele pe care le are. Amuzant, copilaros si cu talent, dovada ca autorul se poate pune in mintea unui copil. Cea de a doua poveste la care am ras in hohote a fost povestea Baieti de gasca, regasita si in titlul cartii. O poveste plina de jargoane tipice liceenilor, amuzanta si plina de peripetiile unor baieti care nu prea frecventau liceul. Poveste care este preluata si dezvoltata in detalii in cartea In iad toate becurile sunt arse, prin urmare, abia astept sa o citesc. Eu nu sunt mare critic si nici nu pretind a fi, dar ma amuza asemenea subiecte de carte, asa am ocazia sa aflu cum a fost copilaria si viata liceenilor romani cu 20 - 30 de ani in urma :)O lectura usoara, de weekend.
2020-08-30 07:54:22
0
Un artist al lumii trecatoare - Kazuo Ishiguro
Un artist al lumii trecatoare de Kazuo Ishiguro relateaza povestea unei generatii si a unui conflict interior care se rasfrange asupra vietii de zi cu zi a unui pictor de scoala veche.Am vorbit despre acest volum pe canalul meu de YT.
2020-08-30 07:54:22
0
Fructele miniei - John Steinbeck
Avem nevoie sa fim oameni frumosi, sa traim intr-o tara frumoasa, intr-o lume frumoasa. Avem nevoie sa fim puternici si uniti. Trebuie sa stim sa fim oameni. Un roman din timpul Marii Crize Financiare (1939) din America. Familia lui Tom Joad( cu origini in Oklahoma,)alaturi de altele mii, sunt nevoiti sa ia drumul pribegiei spre California din lipsa hranei si a unui loc de munca in speranta ca vor trai o viata mai buna. O carte despre saraci si avuti. O carte ce naste furie, nedreptati, indignare. In ciuda vremurilor aspre, in ciuda pribegiei - in fiecare noapte se zidea o lume, implinita intru totul, se legau prietenii si se nasteau vrajmasii; o lume implinita cu infumurati si cu misei, cu oameni tacuti, cu oameni sfiosi si cu oameni blanzi. In fiece noapte se stabileau legaturile ce alcatuiesc o lume si in fiece dimineata o lume se destrama, ca un cort de circ.- Dragostea pentru intelepciune se remarca din spuse ca - O sa am mare grija sa nu-mi ramana copiii nescoliti. Citesc si eu binisor, da n-am bucurie mai mare decat sa vad pe unul care citeste ca apa.- Fiecare om este si trebuie sa fie stapan pe propria viata, sa faca propriile alegeri, sa traiasca in dreptul lui :- Doar de un singur lucru pe lume sunt sigur, iar lucrul acesta este ca nimeni n-are dreptul sa se amestece in viata altuia. Fiecare sa-si afle singur bine capului. E bine sa dai o mana de ajutor cuiva, poate, da nu sa-i spui tu ce anume trebuie sa faca.-
2020-08-30 07:54:22
0
Ultimul cantec - Nicholas Sparks
Recunosc ca, daca as fi facut din timp asocierea cu Miley Cyrus, nu m-as fi atins veci de carte. In lipsa acestei informatii, am inceput romanul cu entuziasm, dornica sa regasesc stilul care m-a cucerit in The longest ride. Ma indreptam razant spre dezamagirea anului. Continuarea recenziei o gasiti aici:
2020-08-30 07:39:22
0
Fericirea incepe azi - Jamie McGuire
Abia am asteptat sa citesc aceasta carte, am citit pareri bune despre ea, mi-a placut dar nu pot spune ca pentru mine a fost wow. Este o poveste usurica, as putea spune cliseica, doi tineri nebuni, cu o iubire bolnava si obsedanta, de genul "nu pot cu tine dar nici fara tine" sau "daca nu sunt eu cu tine nici altul nu va fi". A fost previzibila de la inceput, e usor sa anticipeze finalul. Pe scurt Travis- macho man-ul Universitatii si Abby - fata cuminte, un cuplu pe care nimeni nu-l vedea ca pe un cuplu .Se cunosc la unul din meciurile lui Travis si devin prieteni foarte buni desi era clar pt toata lumea si pt ei ca simt mai mult unul pentru celalalt ...clasica poveste de dragoste In urma unui pariu ajung sa locuiasca impreuna si apoi devin oficial iubiti. Dar bineinteles ca este o dragoste cu nabadai ...se cearta , se impaca ...nu pot trai impreuna dar nici unul fara celalalt.Daca va rezista iubirea lor si unde ii va duce veti afla citind cartea."IUBIREA ADEVARATA SCOATE LA IVEALA TOT CE ESTE MAI BUN DIN TINE ...DAR SI TOT CE ESTE MAI RAU"Ce nu mi-a placut a fost iubirea obsesiva a lui Travis pt Abby, dependenta lui de ea si nevoia lui de a sti si a auzi ca ea ii apartine ...nu-mi place genul acesta de iubire nici in viata reala, nu as putea sa o inteleg vreodata Voi citi si continuarea, sunt foarte curioasa cum va evolua povestea celor doi.Ii dau 3*
2020-08-30 07:39:22
0
Pendulul lui Foucault - Umberto Eco
Citind Pendulul lui Foucault (1988), intelegi de unde s-au inspirat Dan Brown si alti scriitori amatori de literatura senzationalista, cu iz ezoteric, dar cartea nu a fost un bestseller, caci nu face compromisul unei intrigi usurele, tot mai des intalnita in literatura de gen din urmatorii ani, mergand pe o reteta sigura, cu succes la publicul larg. Asadar, nu Dan Brown a fost initiatorul acestei tendinte de resuscitare a interesului fata de misterele templierilor si fata de ceea ce se presupune ca s-ar afla in spatele adevarurilor religioase, ci Umberto Eco, in Pendulul lui Foucault, o carte ampla, construita multiplu, imbinand romanul istoric cu cel de mistere si, evident, cu cel ironic, postmodern.Intriga este complicata si abia pe la jumatatea cartii iti dai seama cam cum se leaga firele numeroaselor divagatii de la povestea-cadru motiv pentru care probabil ca multi cititori abandoneaza lectura, nefiind dispusi sa astepte vreo 200 de pagini pana sa intre cu adevarat in itele naratiunii. Povestea-cadru este simpla: trei prieteni Casaubon, student la Filozofie, Jacopo Belbo si Diotallevi, angajati intr-o editura si un colonel, Ardenti, pasionat de istoria templierilor, interpreteaza mesajul de pe o foaie gasita de acesta din urma drept un indiciu al Planului o misiune secreta a cavalerilor templieri care a inceput chiar din 1308, urmand ca o ultima intalnire sa aiba loc la Stonehenge. (recenzie:
2020-08-30 07:39:22
0
Femeia la treizeci de ani - Honore De Balzac
Am inceput sa citesc aceasta carte in timp ce veneam de la Ploiesti. Am zis ca ar fi o lectura potrivita, mai ales ca voiam s-o citesc de ceva vreme. Am inceput-o, m-a prins, iar la un moment dat ma intreaba o prietena: ai rabdare sa-l citesti pe Balzac? In atmosfera asta, ma insel ca-i tocmai potrivit. Ce-i drept, cred ca a avut dreptate. Am inceput sa-mi dau seama de demersul povestii undeva putin dupa treime a cartii. Poate pentru ca prima parte m-a cam plictisit, desi Balzac are un stil exceptional de a scris, insa nu m-a atras intocmai cum m-as fi asteptat. Bineinteles, asta nu inseamna ca acest roman nu are punctele sale forte. Puncte forte pe care am sa le prezint mai jos.Balzac scrie despre viata. Scrie despre viata si despre oameni, asa cum numai o opera balzaciana ar putea-o reda. Dar, hm, daca vrei sa citesti Balzac, trebuie sa ai ceva experienta literara in spate, trebuie sa fi citit, macar, ceva din Tolstoi, din Dostoievski, din Flaubert. Pentru ca Balzac nu este un scriitor usor, nu este, cum sa spun, pentru orisicine. Scriitura sa este minutioasa, este alambicata, este tesuta in carouri. Pentru a-l citi, cititorul trebuie sa aiba o oarecare initiere, catusi de minima. Eu, unul, dupa ce am terminat cartea, am avut o certitudine (bineinteles, pe langa zeci ce intrebari): cu siguranta am sa reiau lectura Femeii la treizeci de ani peste ceva timp. Nu de alta, dar simt ca acest roman trebuie sa se insamanteze in mintea mea. Are nevoie de timp, de spatiu pentru a creste in mine, pentru ca a fost un roman complex, plin de viata, de invataminte, de trairi si emotii epuizante. Dupa parerea mea, chiar si-a meritat cele patru stelute.Femeia la treizeci de ani ne spune povestea vietii lui Julie d'Aiglemont. Alegand fundalul tulbure al razboaielor napoleoniene, destinul unei frumoase doamne din inalta societate pariziana, cea a secolului al XIX-lea, Balzac ne prezinta o frumoasa lectie de viata cum numai el, in tot talentul sau literar, cultural si politic, ar putea s-o povesteasca. O poveste uneori pasionala, uneori palind in fata esecului, a descurajarii si deznadejdii, draga noastra Julie, o eroina tragica, o eroina de care ori te atasezi sau pe care pur si simplu o urasti. Julie se schimba dupa iubirile care o framanta (si, oh, da, ce iubiri, ce emotii, ce trairi si sentimente ii inconjoara sufletul), fie ele venite din partea unui tata posesiv, a unui protejat al lui Napoleon, glorios, insa fara merite, ori a unui nobel englez care-i salveaza viata, dar pe care dragostea fata de frumoasa femeie il duce la moarte. Scriitura lu Balzac nu se constituie doar in talentul sau de a scrie, ci si in talentul sau de a crea personaje de o tipologie fastuoasa, care traiesc in paginile cartii, a caror inima de hartie pulseaza printre litere. Printre randuri. Printre idei. Balzac isi trateaza personajele pe un picior de o metrica fascinanta, dandu-le viata, integrandu-le in suflul cartii. Nu simti ca citesti fictiune. Nu simti ca citesti literatura. Ci viata. Viata autentica, verosimila, undeva in secolele trecute, viata anilor 1840. Bineinteles, talentul lui Honore de Balzac este irefutabil, absolut convingator. Autorul si-a castigat titlul prin numeroasele sale creatii artistice, si, na, este de prisos sa le enumar aici. Cartea de fata, Femeia la treizeci de ani, a fost pentru mine o surpriza placuta si mult asteptata. Si, de cum mi-a placut, bineinteles ca o recomand cu drag si celorlalti, celor care vor sa citeasca ceva bun, in dulcele stil clasic al lui Balzac. Totusi, autorul presupune rabdare si face apel la atentia cititorului in toate felurile posibile. Altfel, i se pierde esenta. Eu, recunosc, intr-o masura am pierdut-o. Dar doar pentru a recastiga-o mai tarziu!Eu abia astept sa mai citesc ceva de la Honore de Balzac. Nu-i vorba neaparat de povesti, ci este vorba de ideile sale filosofice, taciturne. Este vorba despre modul in care el apreciaza anumite aspecte ale vietii pe care noi, poate, le trecem cu vederea sau carora le dam cu piciorul, socotindu-le ca neimportante. Enjoy the little things, one day you will look back and see that they were big things. Ceva de genul, insa intr-o maniera mult mai selecta. Da, cu acest roman, Balzac se numara printre scriitorii mei preferati. Iar sfarsitul, oh, da, sfarsitul acestui roman pur si simplu a venit ca un verdict. As citi cartea doar pentru acest sfarsit! Hehe! :)
2020-08-30 07:39:22
0
Problema spinoza - Irvin D. Yalom
In timp ce unii il venereaza si-l ridica-n slavi, altii il resping si-l desfiinteaza. Spinoza, ale carui carti au fost interzise, acuzate de blasfemie si provocand sentimente atee, a fost excomunicat din comunitatile evreiesti in urma unor dezvaluiri considerate a fi eretice.Alfred Rosenberg, principalul ideolog al partidului nazist, un antisemit ce a pus bazele teoretice ale statului fascist hitlerist.Autorul s-a inspirat din experienta sa profesionala de psihiatru pentru a-si imagina pe cei doi protagonisti, impletind 2 planuri paralele, doua lumi launtrice. La granita dintre fictiune si realitate, a inventat personaje ce i-au servit drept porti spre psihicul protagonistilor sai. Acest roman incitant, abordat dintr-o perspectiva psihanalitica e despre ura si toleranta, despre religie si ratiune.
2020-08-30 07:39:22
0
Exercitii de echilibru - Tudor Chirila
Tudor Chirila este intradevar o persoana extraordinara. Aceasta carte mi-a capturat fascinatia. Articolele lui, scurtele povestioare si rodurile imaginatiei as putea spune deosebite, diferite, transmit o emotie extraordinara. Sunt scrise cu suflet, fara inhibitii si sincer. Acea voce interioara care isi face timid loc printre griji si ganduri anoste, printre probleme si temeri. Acea voce pe care cand o auzi pur si simplu stii ca vine de undeva din interior si este partasa a ceva mult mai mare. Te face partas. Ea nu cauta intelegerea, nici macar sa fie auzita, ci se afla aici doar sa-ti aduca aminte ca poti!Il admir pe Tudor Chirila deoarece in ciuda faimei, a atentiei si a aplauzelor nu a devenit arogant. Pune suflet in ceea ce face si se bucura din toata inima cand ii reuseste. That's something!
2020-08-30 07:39:22
0
Stapanul inelelor: Fratia inelului - J.R.R. Tolkien
Ma simt destul de mandra de mine pentru ca am terminat de citit cartea asta. Pentru ca am tot evitat seria timp de cativa ani. Desi, acum cred ca a fost mai bine asa, pentru ca nu cred ca as fi reusit sa o termin cu cativa ani in urma. Pentru ca Tolkien are niste descrieri destul de lungi, iar eu nu sunt tocmai fan. De aceea mi-a si luat atat de mult timp sa citesc cartea asta. Mi-a trebuit a luna, in cazul in care erati curiosi.Cred ca mai toata lumea stie despre ce este vorba in Stapanul inelelor, despre Frodo care are sarcina de a avea Inelul asupra lui si de a-l distruge. Nu cred ca e nevoie sa mai spun ceva despre subiectul acestei carti, nu? In primul rand, trebuie sa spun ca Tolkien a reusit sa creeze o lume ce ar putea la fel de bine sa fie reala, pentru ca nu as avea nicio problema in a crede ca este intr-adevar. Tocmai din acest motiv am si continuat sa tot citesc, cu toate ca descrierile lui pot fi un pic obositoare la un moment dat. Dar nimic nu mi s-a parut a fi inutil in tot ce a povestit si in tot ce a descris el in carte. Si tocmai de aceea am continuat, pentru ca stiam din experienta mea cu Hobbitul ca la final totul avea sa merite. Si asa a si fost. La final, cand am inchis cartea, am ramas cu o senzatie de uau, Tolkien chiar avea imaginatie.Sa zic ceva si despre personaje. Preferatii mei ar fi Gandalf, Frodo, Sam si Aragorn. Sam mi s-a parut a fi un prieten asa de bun pentru Frodo, niciodata nu l-ar lasa la greu, indiferent ce ar insemna asta, si il cunoaste foarte bine, el e unul din cele mai simpatice personaje din carte pentru mine. Iar Frodo e mult mai curajos decat am crezut ca va fi, ceea ce aduce puncte in plus cartii. Despre Gandalf si Aragorn nu mai explic, m-as lungi prea mult.Chestia cu cartile lui Tolkien, in viziunea mea, e cam asa: in cartile lui se calatoreste destul de mult, iar pe parcurs personajele trec prin tot felul de chestii, care le schimba in cele din urma, si apoi ajung sa faca niste lucruri pe care nu credeau ca ar fi fost in stare sa le faca. Si exact asta imi place mie la Tolkien, ca arata cumva cum se pot schimba oamenii daca sunt pusi in anumite situatii, si cum fiecare e mai mult decat crede si pare ca e la inceput. Asta s-a intamplat si in Hobbitul si a fost ceea ce a schimbat mult in bine parerea mea despre acea carte. Si fiecare popor, ca nu stiu cum sa ii zic altfel, are propriul lui fel de a fi, si mi s-a parut ca asta a fost foarte bine aratat in carte, pentru ca sunt destule popoare diferite: hobbiti, elfi, gnomi, oameni. Iar grupul lui Frodo fiind format din membri ai fiecaruia, mi-a placut ca intr-un fel se completau reciproc, adica fiecare gandea intr-un fel si la final puteau lucra impreuna pentru a atinge un scop final. Ar mai fi o singura chestie pe care vreau sa o zic. Daca vreti sa incepeti trilogia asta, pentru ca sigur sunt persoane care nu au citit-o, ar avea mai mult sens sa incepeti cu Hobbitul pentru ca introduce cumva lumea lui Tolkien intr-un mod mai simplu, fiind de fapt o carte pentru copii, e un basm. Si in felul asta se poate sari peste acea introducere din primul volum, destul de lunga si cred eu plictisitoare. Adica, eu nu am citit partea aceea, si nu am intampinat nicio problema in timp ce citeam cartea asta. Cam asta ar fi tot ce am de zis, cartea mi s-a parut super la final, o recomand, mai ales daca va place genul fantasy.
2020-08-30 07:39:22
1
Sot si sotie - Zeruya Shalev
Cum este posibil ca toata viata doi oameni sa fie legati intre ei doar de o continua lupta, iar in clipa in care unul dintre ei se retrage, totul sa se termine, cu un sunet slab, ca si cand niciodata nu ar fi avut vreun rost sau vreo importanta, in vreme ce eu fusesem tot timpul convinsa ca lupta aceasta este mult mai puternica decat noi, ca va avea o viata foarte lunga, pentru ca in lume exista destui mercenari doritori sa se implice in batalia aceasta fara de sfarsit.Sunt multumita de faptul ca nimic nu ne mai leaga, cu exceptia cate unei nenorociri, parca am fi toti trei aruncati intr-un adapost in timpul unui razboi, iar dupa terminarea razboiului, fiecare isi va vedea de drum, si daca am da unul peste altul din intamplare pe strada, nici macar nu ne-am recunoaste, nimeni nu va dori sa isi aminteasca zilele umilitoare petrecute in ascunzis. Pare ca si legaturile de sange se evapora pe o asemenea caldura
2020-08-30 07:39:22
0
Cincizeci de umbre descatusate - Volumul III din trilogia Fifty Shades - E.L. James
Anastasia Steele si Christian Grey au acum totul: dragoste, pasiune, intimitate, bogatie si o multime de posibilitati privind viitorul lor. Insa Ana stie ca nu va fi usor sa traiasca alaturi de Christian. A fi impreuna este o provocare plina de neprevazut. Intr-un fel sau altul, Ana trebuie sa invete sa impartaseasca stilul de viata opulent al lui Christian fara sa-si sacrifice propria identitate. La randul sau, Christian trebuie sa-si infranga dorinta nestapanita de control in timp ce se lupta cu demonii din trecutul sau chinuitor. Tocmai cand se pare ca forta iubirii lor va eclipsa orice obstacol, soarta conspira pentru a face ca temerile cele mai adanci ale Anei sa devina realitate.
2020-08-30 07:39:22
1
Suflete moarte - N.V. Gogol
Despre umorul lui Gogol ar fi inutil sa mai vorbesc. Pur si simplu nu te poti satura de admirabilele ironii fine prin care e capabil sa sintetizeze realitatea. Sunt randuri pline de intelepciune si de sensibilitate. Aforisme, sfaturi de viata si ganduri despre cum merge lumea gasesti peste tot, pe parcursul romanului. Pacat ca povestirea mediocrului erou Cicikov nu se sfarseste, Gogol arzandu-si manuscrisul celui de-al doilea volum, pentru ca ar fi fost inselat de diavol. Dar in fiecare dintre noi se gasesc macar cateva calitati ale mediocrului erou, asa ca Cicikov continua sa traiasca prin si in noi.
2020-08-30 07:39:22
0
Scrisorar - Mihail Siskin
Scrisorar e un schimb de scrisori intre doi indragostiti. El, Volodenka, ii scrie ei, Sasenka, de pe front. Ea, ramasa in oras, isi continua viata asteptandu-l. Schimbul lor de scrisori e intim, jucaus, romantic si trist. Toate in acelasi timp. Insa, intr-o zi, Volodenka moare (no spoiler, asta e scris si pe coperta), insa scrisorile lui continua sa soseasca. Ea creste, se maturizeaza, se indragosteste, se desparte, isi vede parintii imbatranind. El ramane blocat in timp, undeva pe un front. Ea simte nevoie sa-i povesteasca lui totul, chiar si peste ani. Timpul e subiectiv in Scrisorar. Pentru ea trec zeci de ani. Pentru el, doar cateva luni.Mai multe impresii despre carte am scris aici:
2020-08-30 07:39:22
0
Fata cu cercel de perla - Tracy Chevalier
Nu m-a prins intr-o din dispozitie buna, sau nu am avut o stare de spirit corespunzatoare, dar pe mine cartea asta m-a lasat cam rece. Este intr- adevar bine mestesugita la capitolul descrierilor de culori si peisaje, ce te fac sa vezi lucrurile din jurul tau altfel, si totusi mie nu mi-a fost foarte draga. Am judecat pe toti: pentru taceri, pentru prea multe priviri aruncate in pamant, pentru aroganta unora si lasitatea altora. Am apreciat totusi maiestria autorului de a lasa sa se citeasca printre randuri ceea ce prin cuvinte ar fi aratat prea crud sau prea mult- a fost ca o trecere usoara cu pensula lasand ochiul cititorului sa ghiceasca singur ce este cu adevarat in pictura.
2020-08-30 07:39:22
0
Clopotul de sticla - Sylvia Plath
Nu, nu am plans la cartea asta, dar am simtit ca un nod in gat tot timpul cat am citit-o. Nu stiu ce-as putea sa spun acum, la cald, doar ca este o carte foarte buna, pe care fiecare femeie, in primul rand, ar trebui s-o citeasca, si ca am ramas uimita ca a fost scrisa in anii 50-60. Pare mult mai moderna de atat. Avand in vedere sfarsitul Sylviei Plath, inteleg de ce mi s-a parut atat de bine scrisa: fiindca descrie din proprie experienta depresia si efectele ei. Ca tot veni vorba, m-am intristat cumplit ca persoanele cu tulburari bipolare sau care sufereau de depresie erau catalogate nebune... E ca si cum scoti din imagine absolut tot ce inseamna acel om si il reduci la un singur cuvant care il abstractizeaza. Ma enerveaza tare de tot treaba asta! In fine, ideea e ca Sylvia Plath a stiut despre ce si cum sa scrie, iar Clopotul de sticla a iesit un roman superb. Si al naibii de trist pe alocuri. Il recomand tuturor, fara exceptie!
2020-08-30 07:39:22
0
Anna Karenina - Lev Tolstoi
Este a treia incercare de "imprietenire" si pare sa fie cu noroc. Primele incercari au esuat din mai multe cauze: deznodamantul tragic cunoscut care nu ma prea mobiliza, "abordarea" la varste nepotrivite, stilul aparent greoi si incalcit al scriiturii si faima de scriitor "greu" a lui Tolstoi. Dupa primele 20 de pagini ma gandeam ca toate aceste motive puerile m-au tinut absurd de mult departe de o carte care s-a dovedit captivanta. "Anna Karenina" mi-a placut chiar mai mult ca "Razboi si pace", mi se pare mai bine scrisa, m-a tinut in alerta prin actiune si structura, ca si prin actualitatea dilemelor morale pe care le analizeaza, personajele principale sunt foarte bine conturate, ce mai, un roman care isi merita succesul international.Incerc sa-mi imaginez cu ce emotie l-au citit doamnele si domnisoarele de la 1880-1900, cate rauri de lacrimi s-au varsat si ce discutii aprinse a iscat in epoca intre moralistii traditionalisto-fatalisti si adeptii libertatii de a-ti trai viata dupa propriile reguli si simtaminte.
2020-08-30 07:39:22
0
Cei frumosi si blestemati - F. Scott Fitzgerald
Ce gluma proasta incheie planul de dezvaluire a lui Anthony Patch. Odata ce ajungi la sfarsitul romanului, foarte probabil dezolat( daca empatizezi cu o tranzitie upperclassu0026gt; low-middleclass), gasesti o esenta subtirica in umanitatea fetelor principale. Tratarea lor se simte aproape alegorica, Frumusetea-ea si Slabiciunea-el.
2020-08-30 07:39:22
0
Concert in memoria unui inger - Eric-Emmanuel Schmitt
Protagonistii (asasini, in sens propriu sau metaforic) par sa fie oameni decupati din viata de zi cu zi, dar pusi in situatii limita; trecand prin experiente ce la schimba viata, acestia fie obtin mantuire, fie sunt damnati. Tema mantuirii si imaginea Sfintei Rita, patroana cazurilor disperate, sunt elemente care unesc cele patru nuvele. Pe langa acestea, fiecare text abordeaza tema iubirii din diferite puncte de vedere: sentimente bolnavicioase, dragostea parinteasca, intre prieteni si intre soti.Recenzia pe eLitere:
2020-08-30 07:39:22
0
Cel care ma asteapta - Parinoush Saniee
Aaaah, cat de tare m-a enervat sfarsitul acestei carti!!! Am devorat-o sperand ca pana la urma i se va intampla ceva bun si lui Masum, ca ii va fi bine la final. Apoi, cand lucrurile pareau sa se indrepte catre un happy ending, parca ar fi fost prea siropos. Dar totusi finalul ales m-a enervat la culme. In rest, o carte apasatoare despre ororile traditiilor popoarelor islamice, despre onoarea falsa, despre opresiune, despre razboaiele in numele religiei. Si in tot contextul asta, o femeie reuseste sa mearga la scoala, la facultate si la serviciu, reuseste sa-si creasca cei trei copiii dedicandu-li-se si nefacand altceva decat sa-i iubeasca. Copii pentru care se sacrifica si renunta la ea. Pana la final. Care m-a enervat, am mai spus?
2020-08-30 07:39:22
0
Sonata Kreutzer - Lev Tolstoi
Foarte greu de dat un scor cartii fiindca nici macar nu e o nuvela, e mai mult o diatriba sexista similara cu "The SCUM Manifesto", care variaza de la a fi o critica sociala, la un delir mistic ultraortodox pe alocuri. Comparata cu un animal, nici macar unul "adevarat" (whatever the **** that means), femeia - personajul principal invins de la bun inceput intr-o discutie intelectuala cu un batran domostrovoi, un personaj ce poate fi vizualizat ca un Tolstoi la batranete, cu barba alba si raspunsuri complete de natura religioasa si pe care propria ipocrizie il lasa rece*) (view spoiler)[*) - barbatii care au aventuri in deplasari ii starnesc rasul dar vorba unei femei despre dragoste trezeste in el o severitate patriarhala ce constata astfel degenerarea societatii datorata faptului ca femeile au inceput sa-si ia nasul la purtare si sa citeasca. (hide spoiler)]- e redusa la un sac de sentimente fara control, conditionata sa fie o planta carnivora a carui unic rol in viata e sa se hraneasca cu barbati si care revine la acel rol oricand natura ii permite. Si ii permite asta abia atunci cand nu face copii sau cand copii nu mai depind de ea. Din fericire nu avem ocazia sa vedem cum arata femeia vestejita dar probabil am avea in fata ochilor un tablou la fel de inaltator daca nu si mai si. Ma rog, pentru mine nuvela a fost extrem de obositoare, povestitorul necredibil din perspectiva caruia se petrece toata tarasenia asta anti-umanista, profund antipatic, lipsit de orice urma de empatie sau macar sentiment pozitiv si care, in afara de solutii ultime, nu pare sa fie inzestrat cu prea multa imaginatie sau intelect.Si totusi, de ce 4 stele?! Fiindca toata aceasta tirada a naibii de bine scrisa, nu are cum sa te lase rece, si oricine care a trait printr-o viata comuna se regaseste la un moment dat sau altul in vreo fraza sau, macar undeva, in sentimentul general de post-coital tristesse al nuvelei si chiar daca nu, si in cititor se zbate un incel, poate sa ia Sonata Kreutzer ca manifest personal fiindca fatetele urii lui Tolstoi sunt suficient de complexe cat sa zgandareasca mizantropia din fiecare in mod diferit. Pentru mine, daca nu am rezonat la prima parte a nuvelei, a doua parte in schimb, mi s-a parut exceptionala, cam ca intreg filmul Requiem for a Dream dar mai lucida. Plin de contradictii, Pozdisev e preocupat mereu sa faca frumos, sa-si pastreze intacta imaginea de tata de familie, de personaj respectabil, in timp ce pe interior, propriile atitudini si concesii ii hranesc constant insecuritatile pana la paroxism, cand explodeaza violent.Mereu suspicios, mereu in cautare de afirmare si de consolidare a imaginii de sine, cred ca Pozdisev e arhetipul barbatul gelos si Sonata Kreutzer ar trebui sa fie lectura obligatorie sau macar un inceput pentru o tema de master la facultatea de psihologie.
2020-08-30 07:39:22
0
Maitreyi - Mircea Eliade
Romanian review: Aceasta este una din cele mai bune carti romanesti pe care le-am citit, o carte impresionanta si interesanta. Cel mai mult in ,,Maitreyi" mi-a placut ca am aflat multe despre cultura indiana si despre religia hindusa lucruri interesante si necunoscute. O poveste de dragoste cu un final trist, este totusi interesant ca intamplarile din aceasta carte sunt povestite si de Maitreyi - care a devenit o scriitoare importanta a literaturii indiene - in cartea "Dragostea nu moare". La fel de interesant este cum un european ajunge in India, privind la inceput totul cu superioritate asemeni prietenilor lui. Inca de cand incepuse sa o iubeasca pe Maitreyi, Allan incerca sa ii gaseasca defecte pentru ca pana la urma in ciuda diferentelor rasiale, de religie, de origine sa fie impreuna.Din pacate aceste diferente ii vor desparti, ei, venind din lumi diferite care vor ramane asa pana in zilele noastre.English review: This is one of the best Romanian books I've read, an impressive and interesting book. The most in "Maitreyi" I liked that I learned more about Indian culture and Hindu religion and unknown interesting things. A love story with a sad ending, it is still interesting that the events in this book are told by Maitreyi - which has become an important writer of Indian literature - in the book "It Does Not Die".Equally interesting is how an European arrives in India, looking at everything with superiority as his friends. Ever since he begun to love Maitreyi, Allan was trying to find her defects but eventually despite the differences in race, religion, origin they will be together.Unfortunately these differences will divide them, they were coming from different worlds which will remain so until nowadays.
2020-08-30 07:39:22
0
Toba de tinichea - Gunter Grass
Da, pentru Herr Grass am gasit energia de a schimba my language settings to DE :D Tocmai ce am terminat acest mamut de 700 de pagini si sincer nu prea stiu ce sa scriu despre el. Ce as putea scrie?! Ca mi-a luat aproximativ doua saptamani sa il citesc (desi intre timp am mai citit si Werther)? Ca, in ciuda faptului ca este un roman atat de lung, parca ma temeam de momentul in care se va termina? Ca nu pricep cum de a fost Grass in stare sa publice asa ceva la 32 de ani? For goodness sake! Uite ca imi vin totusi cateva ganduri...
2020-08-30 07:39:22
0
Insemnari din subterana - F.M. Dostoievski
Habar n-am ce delirium tremens tocmai am citit, dar mi-a placut la nebunie!! Ma bucur ca n-am lasat Oameni sarmani sa-mi strice toate interactiunile viitoare cu opera lui Dosto, fiindca acest text scris la persoana intai m-a captivat, m-a contrariat, m-a fascinat. In continuare nu-mi vine sa cred ca a fost scris in 1800 si ceva, atat de real si actual pare. Se vede ca lui Dosto nu i-a fost frica sa atate niste demoni din abisul sufletului si psihicului uman. :D Pe cat de revoltator e naratorul ca om, pe atat de ciudat te face sa te simti. Desi il blamezi, iti dai totusi seama ca are probleme grave si iti vine sa-i iei partea. So f**king weird.
2020-08-30 07:39:22
0
Particulele elementare - Michel Houellebecq
Cu exceptia unor pasaje scarboase, care iti provoaca dezgust si stari de voma, cartea este simpatica. Aparent, este despre om si trairile lui - in mare parte cele nefaste - tristete, singuratate, lipsa de afectiune care culmineaza de cele mai dese ori cu moartea prin sinucidere. Bine, accentul este pus pe procesul ireversibil de imbatrinire al omului si toate consecintele acestei stari naturale, enumerate mai sus. Se spune ca aceasta carte este despre iubire si fericire, doar ca metoda prin care autorul acrediteaza aceasta idee este una inedita si particulara.
2020-08-30 07:39:22
0
Conjuratia imbecililor - John Kennedy Toole
Wow! Ce carte! Tare mult mi a placut! Ignatius J Reilly este un tanar neobisnuit.In varsta de 30 de ani, dupa 10 ani de studii superioare, el inca locuieste sub acoperisul mamei si nu are o slujba. Natura nu a fost generoasa cu el. Este un tanar neatragator, supraponderal, dar asa cum el insusi afirma, cu o viata interioara extrem de bogata.*Mangaierile filosofiei* reprezinta un ghid personal in viata lui Ignatius.( Scrisa in 524 a.d , de un carturar italian, in inchisoare, inainte de a i se taia capul, lucrarea este una de referinta in filosofie, literatura latina si teologie. In viziunea personajului, ca si a lui Boethius, suntem aici sa ne acceptam soarta).Ignatius este tot ce ne dorim sa nu ajungem vreodata. Literat, inteligent si articular este totodata supraponderal, lenes, fara ambitii.Detesta lumea contemporana, dar urmareste desene pentru copii , si , atunci cand nu sta in pat , merge la cinematograf. Nu de placere, ci in calitate de observator. Al ofenselor aduse *bunului gust si decentei*.Asa cum lumea moderna si Fortuna l au abandonat pe Ignatius, la fel abandoneaza si el lumea reala. Isi petrece timpul mai mult in pat, gandindu se uneori la posibila iubita platonica , ce l a abandonat, pentru a se alatura unei cauze marete.M.minkoff , fiinta cu aceeasi gandire nonconformista ca el . Cand nu poarta conversatii imaginare cu ea, scrie uneori ceea ce urmeaza sa devina una dintre cele mai stralucite critici ale lumii moderne.Intr o seara, iesind in oras cu mama lui , intra intr un bar. Mama, si in aceasta seara,consuma mai mult alcool decat este cazul, si in drumul spre casa , ea face un accident cu masina. Rezultatul ? O nota de plata pe care cei doi nu si o permit.Pentru prima data, mama pune piciorul in prag si il trimite pe Igantius sa si gaseasca o slujba.Restul...este istorie!Dialoguri spumoase, situatii ridicole, personaje colorate . Oriunde este Ignatius se intampla ceva! Ridicol si hilar.*conjuratia imbecililor* mi s a parut ca este mai degraba satira , decat comedie,iar Ignatius mi a devenit simpatic. Cu siguranta, este un personaj. Atat fizic,cat si in exprimare si gandire.Nici ceilalti nu se lasa mai prejos, dar Ignatius Reilly cred ca este unul dintre cele mai originale personaje pe care le am descoperit pana acum.* Conjuratia imbecililor* este cea mai amuzanta carte pe care am citit o pana acum, si o recomand oricui ii place sa rada!
2020-08-30 07:39:22
0
Pe drum - Jack Kerouac
Pentru mine, Acasa, pe drum este una dintre cartile anului 2017. O carte-document, care s-a dorit o descriere a experientei celor doi, Elena Stancu si Cosmin Bumbut, care si-au schimbat radical modul de viata, locuind intr-o rulota, calatorind prin tara si prin lume in acest mijloc de transport si locuinta aparent temporara. Este si asta, dar este mult mai mult decat atat: este o carte despre asistatii sociali, despre oamenii saraci si sarmani, despre *****i si puscariasi; pe toti acesti oamni, cei doi ii intalnesc in mediul lor social, in care ei stau temporar pentru a documenta diferite proiecte jurnalistice si fotografice. Le castiga increderea si respectul si, prin intermediul lor, ni se dezvaluie o lume trista si dramatica, aparent imposibil de biruit, care ne face sa lacrimam la fiecare pagina si sa ne gandim ce putem schimba in ea si in noi insine.O carte fenomenala.
2020-08-30 07:39:22
0
Lacul - Yasunari Kawabata
Daca ar mai fi trait scriitorul japonez Yasnuri Kawabat devenea cu siguranta un rival a lui Haruki Murakami, un pic cam incalcita la inceput , cartea devine surprinzatoare pas cu pas cu cat murmurul lacului care ascunde o moarte in adancuri si obsesia maniacala a protagonistului in a urmari fete tinere pe strada cu o intentie morbida se impletesc si se dezmint , nimeni nu stie ce ascunde ungherele incalcite ale mintii unui psihopat solitar urmarit ani la rand de fantoma tatalui sau de pe malul unui lac parasit...
2020-08-30 07:39:22
0
Evanghelia dupa Isus Cristos - Jose Saramago
Publicat in 1991, Evanghelia dupa Isus Cristos este cu siguranta cel mai controversat roman scrisde Jose Saramago. Romanul ne prezinta intalnirea lui Isus cu Iehova. Acesta ii prezinta fiului sau atat destinul sau cat si pe cel al religiei ce se va naste in numele lui. Isus refuza acest rol si fuge. Miracolele vor fi operate de Iehova in fata lui Isus pentru a-l forta sa accepte propunerea.Isus ne este prezentat de Saramago ca un simplu om ce este manat de Iehova spre sacrificiul pe cruce, din dorinta de extindere a dominatiei sale de la nivelul unei tari mici, la nivel planetar.Unui martir i se potriveste o moarte dureroasa, si, daca se poate, infama, pentru ca atitudinea credinciosilor sa devina cu mai mare usurinta receptiva, pasionata, emotiva.Dumnezeu isi sacrifica fiul fara remuscare. Pentru Dumnezeu, Omul e un lemn bun pentru oricelingura, de cand se naste si pana moare este intotdeauna dispus sa se supuna, il trimiti incolo, si el se duce, ii spui sa stea, si el sta, ii poruncesti sa se intoarca, si el face cale intoarsa, omul, atat pentru pace cat si pentru razboi, vorbind in termeni generali, e lucrul cel mai bun ce li se putea intampla zeilor
2020-08-30 07:39:22
0
Mantaua. Nasul. Insemnarile unui nebun - N.V. Gogol
Ca s-o zic pe cea dreapta, nu ma dau in vant dupa literatura rusa.Ii pastrez pentru pensie pe rusii care pot descrie in 500 de pagini cum creste firul ierbii... (sau cel putin asta e planul). Dar vrand nevrand (mai mult nevrand :), iata ca in fiecare an reusesc sa bifez un autor clasic rus. Anul acesta a fost Gogol. Am citit cartulia doar pentru ca am ascultat albumul Adei Milea despre nasul lui Kovaliov... si pentru ca fetele din clubul meu de lectura au zis ca n-ar fi rau sa citim Mantaua. Am citit-o intr-o dupa-amiaza, a fost o lectura placuta (nu extraordinara, de-aici si 3*).
2020-08-30 07:39:22
0
Femei - Charles Bukowski
"Intotdeauna am fost convinsa ca obisnuitele conversatii la cafea sunt o reminiscenta a unui stravechi ritual feminin, ritual in care femeile se aduna, vorbesc deschis, isi impartasesc secretele, rad ca nebunule si se simt revigorate. Iar cand se intorc acasa, totul merge mai bine."Liked this one. Inca incerc sa ma obisnuiesc cu cartile de psihologie si sa invat sa le citesc. Cartea asta o recomand oricarei femei care trece printr-o perioada marcata de intrebari fara raspuns, de genul celor "de ce eu?", "de ce mie?". Contine o serie de povesti vechi/basme din diverse zone culturale (Fetita cu chibriturile, Barba Albastra) explicate intr-o maniera care ne face sa intelegem ca ele sunt mai mult de atat si ca toate au un substrat profund. O lectura placuta care subliniaza constant cateva valori feminine pe care uneori le uitam: ascultarea intuitiei proprii, regasirea cu eul, cu femeia salbatica, cu sufletul.
2020-08-30 07:39:22
0
La capatul lumii si in tara aspra a minunilor - Haruki Murakami
Este prima data cand citesc ceva de Murakami si nu stiu daca o sa ma incumet sa mai pun mana prea curand pe o carte scrisa de el. A fost un subiect interesant, desi as fi preferat sa aflu mai multe despre capatul lumii. Watashi nu e chiar cel mai placut personaj si m-au tot enervat anumite discutii pe care le-a avut de-a lungul cartii. Nu pot sa spun nici ca mi-a fost clara legatura dintre cele doua lumi, cel putin nu pana spre final. Poate sunt eu mai grea de minte."- Esti singur pe lume acum?- Nu chiar, am spus eu verificand funia prinsa de curea. Nimeni nu e singur pe lume. Nici nu poate fi. Legaturile nu se pot rupe de tot. Ploua. Pasarelele ciripesc. Se gaseste cineva sa faca o rana altcuiva. Sau o fata cu care sa te saruti in bezna.- Da, e adevarat, dar lumea nu are cum sa supravietuiasca fara dragoste, zise fata. Daca nu exista dragoste, o asemenea lume trece pe langa fereastra ta ca vantul. Nu o poti atinge, nu o poti mirosi.""Printre brazde se zareau fasii de zapada inghetata. Pe partea stanga se insiruiau salcii plecate peste rau. Pasarelele incercau sa-si gaseasca un echilibru pe crengile acestora, dar vazand ca nu reusesc, zburau resemnate pe alti copaci. Lumina soarelui era palida. Am ridicat de cateva ori privirile spre cer incercand sa absorb cu totul linistea aceea minunata. Ea isi tinea mana dreapta in buzunarul ei, iar stanga in al meu, peste mana mea."
2020-08-30 07:39:22
0
Pe cand eram o opera de arta - Eric-Emmanuel Schmitt
Am citit prima jumatate a cartii pe nerasuflate, captivata de intorsaturile de situatie si de aspectele gandite in cel mai mic detaliu, care nu m-au lasat sa am vreo umbra de neincredere sau de plictiseala. Ulterior, dupa ce m-am obisnuit cu ineditul situatiei, intensitatea povestii a mai scazut, insa cartea ramane, pana la ultima pagina, o lectura aproape perfecta din categoria asa-zisa usoara.Un tanar de douazeci de ani este hotarat sa se sinucida, dupa o viata nefericita petrecuta in umbra fratilor sai gemeni, adorati de intreaga lume pentru frumusetea lor. In copilarie, fusese vesel si fericit, convins ca este magnific asemenea fratilor sai - dar, odata ajuns la scoala, perceptia despre sine i se naruie in hohotele de ras ale colegilor. Dupa ani de existenta fara valoare, lipsita de frumusete, inteligenta sau noroc, tanarul se afla pe buza unei faleze abrupte, hotarat ca de aceasta data sa duca la bun sfarsit cel mai important si mai demn act din viata sa. Insa planul ii este dat peste cap de un barbat excentric, care ii cere douazeci si patru de ore din viata sa pentru a-l convinge sa renunte la sinucidere. Ajuns intr-o casa somptuoasa, vrajit de stranietatea Binefacatorului sau (care, printre alte ciudatenii, are o sotie - a opta - conservata la gheata), tanarul accepta propunerea acestuia. Astfel incepe o poveste incredibila, care are ca sursa de inspiratie binecunoscutul pact incheiat cu Diavolul - insa Adam va afla ca celebritatea si admiratia vin cu un pret destul de greu de platit...Eric-Emmanuel Schmitt vorbeste in aceasta carte despre lumea noastra superficiala si usor de manimatat, in care frumusetea este la mare pret, desi, de multe ori, ea este doar o poleiala care ascunde defecte, egoism si o lipsa de sensibilitate. Adevaratele valori umane se regasesc dincolo de aspectul exterior, dar putini oameni le pot recunoaste si aprecia, pentru ca cei mai multi se multumesc, ei insisi, cu o putinatate a spiritului. De aceea Binefacatorul lui Adam considera ca, din cele trei vieti ale omului (a trupului, a constiintei si a discursului) conteaza doar ultima dintre ele (suntem ceva despre care vorbesc altii), lumea aparentelor fiind singura care ne permite sa intervenim si sa manimatam perceptiile celorlalti. Daca aveti chef de citit mai mult decat atat, varianta lunga se afla pe blog:
2020-08-30 07:39:22
0
Inainte sa adorm - S.J. Watson
Inainte sa adormDesi am mai vazut destul de multe filme si carti bazate pe aceasta idee, cartea aceasta m-a tinut cu sufletul la gura.Christine este personajul principal dintr-un thriller psihologic destul de bun. Christine se trezeste in fiecare dimineata fara sa isi aminteasca ultimii 20 de ani din viata. Pentru ea fiecare zi e un noi inceput. Trebuie sa isi aminteasca toata viata. Totul devine o rutina fara ca macar sa fie rutina pana in ziua in care C. scrie un jurnal. Mi-a placut modul de expunere a ideilor, felul in care au fost conturate personajele, dinamica cartii si finalul care desi atarna pe un fir de ata, mi-a placut. Totusi, unele lucruri mie imi par parca prea exagerate, cum nu isi pune nimeni nici o intrebare? De ce fiul ei nu a cautat-o la azil timp de doi ani?Putea sa scrie macar o scrisoare, sa sune sau ceva ca sa afle ca ma-sa nu mai e acolo. Sunt multe lucruri care imi ridica semne de intrebare, si totusi, cartea asta mi-a placut.
2020-08-30 07:39:22
0
Amantii din Bizant - Mika Waltari
Mi-ar fi placut mai mult daca nu as fi citit deja Egipteanul de acelasi autor. Asa, avand termen de comparatie, am vazut romanul de fata e incomparabil mai simplu ca fire narative, constructie, subiect. M-a impresionat caracterul cameleonic al scriitorului, care-si poate schimba stilul complet de la o carte la alta, se documenteaza temeinic inainte de a le scrie si surprinde indeaproape culoarea locala, limbajul, mentalitatile. Imi pare rau ca n-am citit inca ce a scris Vintila Corbu, ca sa le analizez in paralel.
2020-08-30 07:39:22
0
In cautarea oii fantastice - Haruki Murakami
Cartea aceasta am primit-o cadou de ziua mea, altfel nu sunt sigura ca as fi citit-o prea curand. Ea a pregatit terenul pentru "Cronica pasarii-arc", prevenindu-ma de doza de fantastic prezenta in scriitura lui Murakami. Actiunea cartii este ceva mai lenta la inceput, dar devine antrenanta dupa ce personajul principal pleaca in cautarea oii fantastice - nici nu mi-am dat seama cand m-am lasat prinsa de mirajul acestei carti, pentru a ajunge la finalul neasteptat, care mi-a staruit in minte multa vreme.Pana acum, am constatat ca personajele lui Murakami sunt oameni obisnuiti carora li se intampla lucruri neobisnuite, dar nu fac din asta nici o drama, nu se sperie, nu se dau de ceasul mortii, ci pur si simplu se lasa absorbiti de evenimente si decid gradual pasii pe care trebuie sa-i urmeze. Acum, imi pun intrebarea daca exista vreun roman al lui Murakami in care personajul principal este o femeie. Sincer, n-as crede, pentru ca asta ar schimba cu totul perspectiva romanului si cursul intamplarilor.
2020-08-30 07:39:22
0
Cartea de nisip - Jorge Luis Borges
Povestirile preferate din colectie sunt: "Noaptea darurilor" si "Oglinda si masca".Mi se pare ca sunt complete, au forta necesara de a te face sa chestionezi diferite aspecte ale vietii, precum raportul dintre intensitate si durata a unor sentimente sau consecintele unei vietii dedicate artei. Totodata nu tradeaza schematism sau constructii de spoiala, desi vorbim de povestiri scurte."Celalalt" si "Avelino Arredondo", merita de asemenea citite. (prima cu accent pe ideea de alter ego si raportarile fata de trasaturile trecute ale propriei noastre personalitati, a doua cu tenta istoric-politica) Restul textelor n-au ajuns la fel de puternic spre mine, dar nu din cauza unei tehnici deficitare, ci mai curand din cauza unui plot destul de comun.
2020-08-30 07:39:22
0
Quo vadis - Henryk Sienkiewicz
Quo Vadis (583 pagini) Daca va intrebati ce inseamna titlul :Quo Vadis = "unde te duci"....si semnificatia titlului nu este singurul pe care il veti dori sa-l aflati...eu am fost curioasa de Nero,cred ca este minunata din moment ce ma face sa aflu cat mai multe despre acea perioada .....(nu au fost multe carti care mi-au starnit interesul acesta,imi ajung degetele de la o mana) Aceasta carte a fost scrisa in 1895,dar autorul a facut o pasiune pentru perioada romana ,iar cartea pe care a scris-o este superba(cu toate ca am citit-o in 5 zile,este minunata ,nu ma gandeam ca o sa-mi placa) cunoaste foarte bine istoria, despre zei,mitologii romana (de apreciat cum sunt inserate "divinitati" in dialoguri). Spoiler alert!!! Tanarul Marcus Vinicius, se indragosteste de Ligia ce se afla sub "tutela" lui Aulus Plautius(pe cand statea la el in casa cu mana rupta ) ,de acea ii cere ajutor unchiului sau- Petronius(consul ,confidentul lui Nero) pentru a-i cere mana . Petronius in loc sa- i ceara mana fetei ,vorbeste cu Nero sa o aduca la curte pe fata si sa-i fie oferita lui Vinicius ,fiind convins ca Aulus nu ar fi de acord cu nepotul lui sa o aiba. Iar e aici in colo lucrurile se complica..... Actiunea cartii se petrece sub domnia tiranului Nero,la 34 de ani de la rastignirea lui Iisus Hristos, cand pe teritoriul Romei se aflau Apostolii Petru si Pavel care propovaduiesc crestinismul
2020-08-30 07:39:22
0
Valul pictat - W. Somerset Maugham
Tin sa precizez ca ecranizarea din 2006 am vazut-o inainte sa citesc cartea si am adorat-opoate si din cauza asta nu mi-a placut cartea.. Nu se compara cu filmul efectivCartea a fost o dezamagire totala si ma bucur ca filmul nu a respectat firul narativ al a cartii ca altfel ar fi fost nasol.Naratiunea nu mi-a placut deloc, cred ca a mers din rau in mai rau.Povestea o urmareste pe Kitty, o tanara femeie de 25 de ani care din ambitie si orgoliu decide sa se casatoreasca cu Walter, un doctor memorabil. Dupa ce Kitty il insala si el descopera asta pleaca pe alte meleagurile unde Walter este dispus sa ajute oamenii in cadrul unei grave epidemii de holera. Acolo Kitty petrece foarte mult timp la o manastire cu maicile. Asta mi s-a parut aiurea, nu intelegeam rolul acestor pagini ma asteptam ca actiunea sa accentueze relatia dintre Kitty si Walter. Maicile mi s-au parut aiurea, pareau sfinte dar de fapt isi urmareau interesele propii.Scena in care Kitty ii marturiseste ca e insarcinata mi s-a marit lipsita de esenta, fara sa transmita o emotie aparte. Moartea lui Walter e atat de penibila si ultimele sale cuvinte iarasi..As vrea sa vorbesc despre personaje si cat de nasoale mi s-au parut. Kitty credeam ca e genul de personaj care evolueaza, care se schimba datorita experientelor traite. Daca la inceput e plina de orgoliu si mandrie la final ma asteptam sa o regasesc o altfel de femeie care e capabila sa simta compasiune si iubire fata de ceilalti. Din pacate ea e la fel de nasoala si penibila pe tot parcursul cartii. Imi plac personajele negative dar acesta nu mi s-a parut deloc bine construit, de aceea m-a si enervat. Nu este capabila sa-si iubeasca sotul, sa - l accepte macar... Dar simte o oarecare conexiuni cu maicile, serios? Nu cred asta nici intr-o mie de ani.Mereu se gandeste doar la scopurile ei si ignora orice urma de empatie, plus ca este orbita de "iubirea" pentru amantul ei. Nici macar faptul ca e insarcinata nu o face mai mult omActiunea dupa moartea lui Walter e horror, ea se stabileste la casa amantului ei si le lasa dusa de val... E atat de penibil finalul cand ea spune ca vrea sa o i-a dea capat si sa-i daruiasca fiicei ei educatia pe care ea nu a primit-o si sa o invete cum sa fie o adevarata femeie(gen tot ce ea nu a fost). Mai zice si ceva de Dumnezeu ca si cum ar fi capabila sa iubeasca o divinitate din momentul in care nu a fost capabila sa si iubeasca familia, sotul si sa se gandeasca cu superficialitate la copilul pe care il va va avea.Walter mi s-a parut un personaj atat de interesant dar din pacate naratorul nu se referea niciodata la doar din perspectiva lui Kitty. Mentioneaza la un moment dat ca el e sfasiat de tradarea sotiei, ca el o credea o sfanta dar s-a inselat. Imi place mult cum e prezentat la inceput cand abia ce o cunoaste pe Kitty. Reprezinta tipologia de barbat pe care nu prea des o intalnim in carti:timid, grijuliu, pe alocuri stangaci.Ulterior se schimba total si mi-ar fi placut sa aflu mai mult ce se afla in sufletul lui si de ce a vrut neaparat sa mearga ca doctor in cadrul acelei epidemii in ciuda pericolului la care se expunea.. La un moment dat spune ca unul dintre motive este ca spera ca ea sa moara... Chiar atata?
2020-08-30 07:39:22
1
Platforma - Michel Houellebecq
Cu cat ii este mai josnica viata, cu atat tine omul la ea; viata lui e atunci un protest, o razbunare de toate clipele. Am inceput cu un citat din Balzac, citat cu care incepe Platforma lui Michel Houellebecq. Nu trebuie sa privim prea indeaproape lucrurile ca sa observam ca ceea ce spunea Balzac acum ceva timp e o afirmatie adevarata a zilelor noastre. Despre asta este vorba. Tema singuratatii din Extinderea domeniului luptei este reluata si in aceasta carte, insa in cu totul alta forma, chiar daca predominanta aici este mizeria, degradarea, indiferenta si lumea infecta din contemporaneitate. Este o carte care reda prin ochii unui personaj, cateodata verosimil, cateodata nu, tot acest univers al unei lumi in descompunere, dar ceea ce e interesant aici este faptul ca acest personaj nu o vede astfel, el este unul dintre oamenii care se complac atat de mult in ea, incat isi doreste dezvoltarea ei si chiar sa traiasca ghidat de toate aceste lucruri pe care, pe de alta parte, in sinea sa, le condamna in aproape fiecare pagina a romanului. Platforma, o scriere deloc zgarcita in ceea ce inseamna scene de sex, ne spune povestea unui barbat in varsta de patruzeci de ani si a relatiei pe care acesta o are cu o tanara de douazeci si opt de ani. Michel si Valerie se cunosc in Thailanda. Dupa moartea tatalui sau, pentru a se simti bine, barbatul, functionar la Ministerul Culturii, paraseste Parisul in speranta ca va trai doua saptamani pline de sex si aventura. In aceste pagini, cat dureaza vacanta, apar nenumarate scene de sex si descrieri ale turismului sexual thailandez. In conceptia naratorului, thailandezele sunt cele mai bune obiecte pentru acest gen de activitate, ele nu tanjesc dupa afectiune, cum o fac occidentalele, si se implica cu sufletul in ceea ce fac. (Mai multe detalii gasiti pe blogul meu:
2020-08-30 07:39:22
0
Dimineata pierduta - Gabriela Adamesteanu
W O W!***Cam asta am de zis de bine despre carte. :) Trei sferturi mi-au placut foarte, foarte tare, o parte m-a calcat cam tare pe bombeu, dar sint foarte, foarte multumita ca nu am abandonat lectura! ole!Era sa lesin de incintare la trecerea de la partea intii la partea a doua, asa de n-am cuvinte sa va spun in ce stare de admiratie fata de autoare ma transpusesem, ayayay! Este acolo o mizanabima (cum ii zice, fratilor, la aceasta figurina :P de stil in limba dulce si frumoasa? (punere in abis, zice gugle. sa stiti ca punere in abis imi inspira ciuciu, ca sa zic ca o duamna. mizanabima binenteles ca-mi inspira mai multe, ca doar nu mai pot de francofila si ce mai vreti voi. a, da, uneori si foba.)) de mare valoare si finete si chapeau forever, #amzis.Partea a treia nu m-a plictisit mai deloc, cum am vazut ca li s-a intimplat altor cititori, ba chiar m-am gindit: dom'le, ce parfum de autenticitate (!) are jurnalul asta, io cunoscind, caci i-am citit Jurnalul domnului Mihail Sebastian chiar de mai multe ori, deci stiu si cunosc si pe deasupra ma si pricep. #simodestaMhmh, dupa cum ma dau in stamba pe aici pe timpul vostru, bag seama ca iar imi lipseste bloghingu, daca ma reproduc pe aici in gura mare. Asa ca ma pregatesc sa inchei programul, recomand cartea fierbinte, mai preciz ca eu citesc catinel asa, moldovinesti (sau ardelenesti??), eniueiz, am rezolvat 100 de pagini in citeva ceasuri, deci daca vi se pare grosuta cartea, sa stiti ca ea merge unsa (in cazul meu, mai putin o parte, de care am tras si am tras).Merge si de recitit dupa ani si ani.A, mai recomand, daca va apucati de cumparat, sa luati fix editia cu ceva fotografie de epoca pe coperta, pentru caci (!) este editia definitiva si poza aia nu e degeaba, ca sa zic asa.Altfel, pentru o editie definitiva si in plus la a 70a editie (exagerez, no), am fost in prima faza mai mult decit impresionata de lipsa de typos, mai precis prima greseala de tipar mi-a sarit intre ochi :P la pagina 195, ceea ce am si consemnat cu mare surprindere. Dupa aia au rezultat vreo 10 per total, inclusiv vreo doua virgule care da, se pun, nu imi veniti mie cu virgula intre subiect si predicat #porfavo ca ma supar. A, da, ghinion, doua grejale se strecurara chiar in Dosarul de presa, poate v-ati gindit ca cine il citeste, iaca io l-am citit.Am zis ca recomand? Am zis!! Spor si succese!
2020-08-30 07:24:22
0
Ouale fatale. Diavoliada - Mihail Bulgakov
"Asa precum amfibienii invie dupa o lunga seceta, la prima ploaie abundenta, si profesorul Persikov a inviat in anul 1926, cand o companie mixta americano-rusa a construit, incepand de la intersectia strazilor Gazetnaia si Tverskaia, in plin centrul Moscovei, 15 cladiri cu 15 etaje. La periferie se mai construisera inca 300 de vile muncitoresti, fiecare cu cate opt apartamente, punandu-se capat, o data pentru totdeauna, acelei groaznice si ridicole crize de locuinte care i-a chinuit pe moscoviti intre 1919 si 1925.A fost o vara minunata in viata lui Persikov, care acum chicotea si-si freca palmele multumit, amintindu-si cum se inghesuia impreuna cu Maria Stepanovna in doua camere. Acum profesorul le primise pe toate cinci inapoi, se extinse, isi aseza cele 2500 de carti, exponatele impaiate, diagramele si preparatele si isi aprinse pe masa din cabinet o lampa verde.Institutul era si el de nerecunoscut: fu zugravit intr-o nuanta crem, se realiza o instalatie speciala de apa pentru reptile, toata sticlaria fu schimbata in cristaluri; au fost trimise de asemenea cinci microscoape noi, mese de preparat din sticla, globuri cu 2000 de lampi si lumina adecvata, reflectoare si dulapuri pentru muzeu.Persikov a inviat, iar toata lumea a aflat despre aceasta in decembrie 1926, de indata ce aparu brosura: Cu privire la inmultirea tritonilor, de 126 de pagini, in Analele Universitatii a IV-a.In 1927, toamna, aparu o lucrare vasta, de 350 de pagini, tradusa in 6 limbi, inclusiv in japoneza: Embriologia pipidelor, a broastelor raioase si comune. Pret: 3 ruble. Editura de Stat.Iar in vara lui 1928 s-a intamplat acea grozavie incredibila..."
2020-08-30 07:24:22
0
Camasa lui Cristos - Lloyd C. Douglas
Romanian review: Singura carte pe care am citit-o cu care pot compara ,,Camasa lui Christos" este ,,Quo Vadis", carte care mi s-a parut mult mai buna, dar si cartea lui Lloyd Douglas este un roman de fictiune istorica foarte reusit.Principalul motiv pentru care romanul lui Henryk Sienkiewicz mi s-a parut mai bun este ca reuseste mai bine sa te transporte in Roma Antica, se simte mult mai mult ca o carte care se petrece in Antichitate, iar personajele se comporta si gandesc ca acum 2000 de ani, in schimb in ,,Camasa lui Christos" toate personajele pozitive au o mentalitate prea apropiata de cea din prezent, urasc Imperiul Roman pentru practica sclaviei si felul in care asupreste lumea, ceea ce a redus veridicitatea cartii. Daca ar fi sa recomand o carte de fictiune despre inceputurile crestinismului as alege ,,Quo Vadis".Ce reuseste sa faca Lloyd Douglas este sa spuna o poveste care sa nu se simta ca propaganda crestina (mie nu mi-a dat impresia asta desi sunt crestin), iar personajele nu se convertesc instant la crestinism cum aud despre o minune fara sa incerce sa gaseasca o explicatie rationala inainte. Marcellus Gallio este un tribun roman caruia i se ordona sa-l rastigneasca pe Iisus, ceea ce il afecteaza puternic, la inceput doar pentru ca stia ca Iisus este nevinovat, iar pe parcursul cartii calatoreste in Iudea si Galilea si afla din ce in ce mai multe despre Iisus, ajungand sa devina crestin si sa propovaduiasca invatatura lui Hristos.Personajele sunt interesante, nu as spune ca sunt in mod special memorabile, nu sunt genul de personaje care au ramas in istorie, dar m-am atasat de Marcellus si de Demetrius, sclavul grec loial lui Marcellus in orice situatie, dar si de Diana, logodnica lui Marcellus desi a fost oarecum un personaj cliseic, de Marcus Lucan Gallio, senator si tatal lui Marcellus, dar si de personajele prezinte in Biblie. Povestea a fost emotionanta si captivanta si cred ca poate fi citita si de un ateu sau de o persoana de alta religie decat cea crestina fara probleme, nu conteaza daca crezi ca Iisus a fost fiul lui Dumnezeu sau daca crezi ca a inviat, indiferent daca Iisus a fost de origine divina sau nu ideile pe care le-a promovat au revolutionat si au schimbat lumea pentru totdeauna. English review: The only book I've read with which I can compare "The Robe" is " Quo Vadis ", a book I think is much better, but Lloyd Douglas' book is still a very well-done historical fiction novel.The main reason why Henryk Sienkiewicz's novel was better for me is that it manages to transport you better to Ancient Rome, it feels much more like a book that takes place in Antiquity, and the characters behave and think like people from 2000 years ago, instead in "The Robe" the mentality of all the positive characters is too close to our mentality, in the present, hating the Roman Empire for the practice of slavery and the way it oppresses the world, which reduced the veracity of the book. If I were to recommend a book of fiction about the beginnings of Christianity I would choose "Quo Vadis".What Lloyd Douglas manages to do is tell a story that doesn't feel like Christian propaganda (it didn't give me that impression even though I'm a Christian), and the characters don't convert to Christianity the moment they hear about a miracle without trying to find a rational explanation beforehand.Marcellus Gallio is a Roman tribune who was ordered to crucify Jesus, which strongly affects him, at first only because he knew that Jesus was innocent, and during the book he travels in Judea and Galilee and finds out more and more about Jesus, becoming a Christian and preaching the teachings of Christ.The characters are interesting, I wouldn't say that they are especially memorable, they are not the kind of characters that have remained in history, but I got attached to Marcellus, to Demetrius, the Greek slave loyal to Marcellus in any situation, to Diana, Marcellus' fiancee although she is somewhat of cliche character, to Marcus Lucan Gallio, senator and Marcellus' father and to the characters from the Bible too.The story was touching and captivating and I think it can be read by an atheist or a person of another religion without any problems, it doesn't matter if you think Jesus was the son of God or if you think he had risen from the death, whether Jesus was of divine origin or not the ideas he promoted revolutionized and changed the world forever.
2020-08-30 07:24:22
1
Albastru pur - Tracy Chevalier
Romanul Albastru pur are doua planuri narative distincte unul in secolul al XX-lea, altul in secolul al XVI-lea care se impletesc pe parcurs, la fel ca destinele celor doua protagoniste, Ella Turner si Isabelle du Moulin. Un bun roman de fictiune istorica si de suspans. Pentru cei care stiu prea putine despre istoria religioasa a Europei, va recomand sa cititi mai intai Nota istorica de la final. Am scris mai multe pe blog
2020-08-30 07:24:22
0
Paradoxul iubirii - Pascal Bruckner
"Te iubesc: formula ***** prin excelenta, ceea ce nu inseamna ca e falsa, ci doar ca e indecidabila. E secretul cel mai arzator, e refrenul cel mai rostit. Nu aflam nimic de la cel pe care-l adoram, in afara de ceea ce este esential: ca inca ne mai iubeste. Este singura stiinta pe care el ti-o poate darui si care reprezinta alegerea dintre viata si moarte. In acest sens, orice fiinta iubita este fatala prin natura ei: ea si nicio alta, nu vor fi multe, numai ea va avea, pana la ultima noastra suflare, figura destinului nostru, chiar daca ne-a parasit."
2020-08-30 07:24:22
0
De veghe in lanul de secara - J.D. Salinger
Am intalnit pareri diferite, opinii contradictorii despre aceasta carte. Dupa lectura ei m-am convins: cartea asta sau iti place, sau nu. Cale de mijloc nu exista.E o carte in care adolescentul Holden Caulfield isi manifesta razvratirea, ura asupra lumii intregi. Orice persoana care nu-i satisface asteptarile e un magar. Orice actiune nepotrivita il irita. De fapt, orice absolut il determina sa-i sara tandara. Desi recunoaste ca e un las, mai e si un superficial (chiar daca isi exprima sus si tare aversiunea fata de falsitate).Pe mine m-a lasat rece. Abunda in limbaj (nu, nu licentios, dar e la limita) mai putin placut. Da, inteleg ca e despre situatia adolescentului inversunat, dar fiecare carte isi are cititorul sau, varsta sa. Iar cartea asta se citeste la 12-17 ani. I-as fi dat 1, insa i-am dat o sansa pentru ca autorul intra foarte bine in pielea unui adolescent cu trairile sale afective si cu perceptii adolescentine asupra lumii. Si pentru curajul de a fi sincer, de a prezenta un adolescent mai tipic, nu unul perfect in viziunea parintilor, anturajului. "Mie imi plac cartile care, dupa ce le ispravesti, simti c-ai vrea ca autorul sa fie cel mai bun prieten al tau si sa-l poti chema la telefon ori de cate ori ai chef." "Nu trebuie sa fii neaparat in amor cu o fata ca sa ajungi sa o cunosti." "Daca faci ceva prea bine, dupa un timp, daca nu bagi de seama, incepi sa-l faci ostentativ. Si atunci nu mai e atat de bine."
2020-08-30 07:24:22
0
Desertul tatarilor - Dino Buzzati
Inca de la primele capitole mi-am dat seama ce urmeaza sa citesc, iar senzatia ca il citesc pe Camus nu m-a parasit pana la final. Se pune accent pe absurditate, pe nimicnicia fiintei umane si pe faptul ca visele, oricat de marete n-ar fi si oricat de mult nu am munci pentru ele, de cele mai multe ori nu devin realitate.Recenzia, aici.
2020-08-30 07:24:22
0
Cum sa uiti o femeie - Dan Lungu
N-am vrut sa citesc nici o recenzie inainte de a citi cartea sau in timp ce, desi am fost ispitita de mai multe ori, pentru faptul ca, in buna traditie a recenziilor, mai nimeni nu se poate abtine de la divulgarea derularii actiunii. Ceea ce nu ma intereseaza sa aflu, oricum editurile fac de multe ori greseala de a rezuma pe coperta 4 subiectul romanelor, de unde trag concluzia ca avem multi redactori de cacao. Asa ca n-am stiut la ce sa ma astept, banuiam un roman de dragoste, iar dupa semi-dezamagirea cu Sint o baba comunista, nici mari asteptari scriitoricesti nu puteam avea.Vreo doua, trei chestii mi-au atras atentia si merita mentionate. In primul rind, felul in care Lungu descrie mirosurile, comparabil cu Suskind - daca-mi permiteti, e absolut fascinant; m-a cucerit de la primul paragraf:Era o lumina soioasa si intregul imobil miroasea a cartofi prajiti. Un miros intrat in tencuiala, care inca de la intrare te invelea, domestic, intr-o aureola olfactiva ca intr-un scamosat halat de casa. Locuiam acolo impreuna cu Marga de un an si jumatate si rareori vreun alt iz reusise sa-si impuna suprematia. Doar un nas fin ca al ei putea depista, in momentele de gratie, concurenta agresiva a mirosului de pensionari indopati cu medicamente. Sau de muraturi imputite, carate cu pasi ingalati pe holul interminabil, pina la lift.Apoi, scriitura la persoana I, pentru care oricum am o afinitate speciala, bate la fund orice alta descriere, dialog sau mai stiu eu ce tehnici narative atunci cind se schimba perspectiva (capitolele sint foarte echilibrate, se trece de la persoana I la a III-a cu o rigurozitate matematica - n-am prea inteles de ce).La fel cum nu sint sigura ca am inteles prezenta mediului neoprotestant, respectiv a lui Set, personajul reprezentativ. Inca incerc sa-mi dau seama care e rolul lui in economia romanului, daca e, asa cum s-ar putea interpreta pe de o parte, solutia dilemei din titlu, salvarea lui Andi, sau e pur si simplu o intimplare, un lucru la fel de normal ca intilnirea cu un amic de pahar, un drum cu autobusul sau o zi de sapa.Iar pentru cei care cred ca exista o solutie la cum sa uiti o femeie, Dan Lungu nu o ofera, macar ca iti ia aproape 400 de pagini ca sa afli asta.
2020-08-30 07:24:22
0
Gheata de foc - Clive Cussler
Daca la primul volum am incercat sa imi storc creierul pentru un rezumat, aici nu am mai facut asta. Povestea mi se pare mult prea complexa si densa pentru ca cineva sa reuseasca sa ii faca un rezumat in adevaratul sens al cuvantului. Mai bine trec direct la impresiile mele referitoare la volumul de fata.Mi-a placut, toate intrigile si cum toti isi faceau un plan, cum cititorul afla de ele si stia ca majoritatea nu vor putea fi duse la indeplinire. A fost foarte interesant de urmarit. Totusi, cred ca primul volum mi-a placut ceva mai mult. Motivul e unul foarte subiectiv, anume ca tot razboiul ala m-a cam obosit. Stiu ca nu e tocmai corect, avand in vedere ca ar fi trebuit sa ma astept la asta, dar asa sunt eu.Ce mi-a placut cel mai mult la cartea asta au fost capitolele despre Arya, Tyrion, Sansa si cele ale lui Catelyn. Imi place Arya din ce in ce mai mult, mai ales dupa unele lucruri pe care le-a facut in volumul asta, fata chiar are curaj si mi s-a parut isteata. Capitolele lui Sansa mi-au placut pentru ca au prezentat o parte interesanta a evenimentelor, cu ea ca personaj inca mai am dubii daca sa o plac sau nu. Sora ei mi-e mai simpatica. Iar Tyrion se numara printre favoritii mei, alaturi de Jon Snow. Capitolele lui din cartea asta nu mi-au placut la fel de mult ca in primul, pentru ca au fost cam violente, dar de el ca personaj imi place mult. Iar capitolele lui Catelyn mi-au placut atat pentru ca mi se pare interesant punctul ei de vedere, cat si pentru faptul ca aduceau lucruri interesante in poveste.Oricum, cel mai genial personaj mi se pare de departe Tyrion. Imi place mult de el, chiar daca e un Lanister, e mai interesat de dreptate decat restul, sau cel putin asa mi-a lasat mie impresia, chiar sper sa nu fiu dezamagita.Trecand la ceea ce mi-a placut mai putin, au fost capitolele personajelor Dany(nu o sa incerc sa ii scriu numele complet, sigur gresesc) si Theon. Inteleg de ce au fost acolo, dar in partea lui Dany nu prea s-a intamplat mare lucru, iar pe Theon l-am urat foarte tare. Il vreau mort, omul e prea insuportabil. Si astept momentul in care povestea lui Dany va avea un impact asupra celorlalte personaje, pentru ca momentan nu e cazul. Si nici nu pot sa spun ca o plac prea tare, nici nu o urasc, mi-e cumva indiferenta momentan. Dar asta se poate schimba oricand.Nu stiu ce altceva as mai putea spune. Insa abia astept sa pun mana pe urmatorul volum, totul devine tot mai interesant, si chiar vreau sa aflu ce va urma pentru personaje, chiar daca nu cred ca ceva bun, dar tot vreau sa stiu.
2020-08-30 07:24:22
0
Complexul lui Portnoy - Philip Roth
Ah, am dus-o la bun sfarsit. Am inceput sa citesc aceasta carte cu mare entuziasm, imi placea umorul, ma regaseam in cateva imagini ale mamei hiper- posesive, protective, iubitoare, cicalitoare... hiper-tot. La un moment dat au inceput sa ma dezguste excesul de amanunte privind organul sexual al personajului principal si nu mai reuseam sa ma bucur de textul ironic si destept. Romanul este, de fapt, un lung monolog in fata psihologului si trebuie sa spun ca pacientului nu-i mai tace gura- se arunca dintr-o amintire in alta, gaseste vreun tap ispasitor in trecut apoi altul apoi ii scuza pe toti si ajunge sa se "autodezaprobeze"Un roman bun, mai ales daca reusesti sa vezi, dupa panza de autoironie, un tablou politic, cultural si social de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Mi-a placut si cum autorul ii trateaza pe oameni per general, impartial, cu ironie si dur pe alocuri." Cum mai rabda pamantul asemenea imbecili? Iti vine sa crezi? Se poate sa fie echipati cu toata masinaria, cu creier, coloana vertebrala si patru orificii pentru ochi si urechi- echipament, madam Nimkin, aproape la fel de impresionant ca un televizor color- si sa treaca, totusi, prin viata fara nici cea mai vaga idee despre ce simte si doreste oricine altcineva in afara de propria lor persoana?"
2020-08-30 07:24:22
0
Suma zilelor - Isabel Allende
"Am descris in romanele mele dragostea romantica, cea care daruieste totul, pentru ca am stiut dintotdeauna ca ea exista, desi poate ca n-aveam s-o ating nicicand. Am simtit asa ceva din daruirea asta fara limite doar cu tine si cu fratele tau, cand erati mici, doar cu voi am simtit ca eram un singur suflet in corpuri abia despartite. Acum simt asta si cu Willie. Am iubit si alti barbati, stii foarte bine, dar pana si in pasiunile cele mai irationale stiam sa-mi pazesc spatele. (...) Dar acum, i-am spus lui Willie, nu mai vreau decat sa-mi las capul pe umarul lui si sa-l rog sa ma ocroteasca, asa cum fac barbatii cu femeile pe care le iubesc".
2020-08-30 07:24:22
0
Ce ne spunem cand nu ne vorbim - Chris Simion
O carte ,,altfel", cu un stil aparte pe care nu l-am mai intalnit in lecturile mele de pana acum. Se citeste usor, dar pe mine nu m-a impresionat ci m-ai degraba m-a plictisit si m-a obosit la un moment dat, lasandu-mi impresia ca autoarea isi tot repeta ideile printr-o multime de metafore diferite; sau poate ca nu am avut eu dispozitia si rabdarea necesare ca sa ii pot digera continutul. In schimb, mi-au placut foarte mult unele citate dar si sfarsitul la care pur si simplu nu ma asteptam si cu care m-am identificat atat de bine, trecand si eu in anumite perioade ale vietii prin acel proces al ,,daramarii"si apoi al ,,reconstruirii" fiintei. Cred ca recitindu-l cu mai mult interes si acordandu-i mai multa rabdare as reusi sa patrund mai bine substanta acestui roman, desi, parca nu am prea simtit ca ar avea asa ceva. ,,Se spune ca oamenii care nu isi gasesc jumatatea vietuiesc ca niste muribunzi si inviaza doar atunci cand se intregesc." ,,Cand doua suflete se iubesc, Dumnezeu nu toarna apa doar unuia." ,,La inceput totul este frumos. Suntem indragostiti pentru ca nu ne cunoastem. Daca am sti ce urmeaza dupa aceea, am trage cat mai mult de indragosteala asta si nu ne-ar mai interesa deloc sa punem intrebari si sa asteptam raspunsuri, am alerga beti, imbatati de noi insine fara nevoia de luciditate si adevar. Noi vrem insa cu orice pret sa terminam cat mai repede cu misterul, crezand ca dupa aceea, in baia de lapte ce urmeaza, descoperim eternitatea. Si cand colo, de cele mai multe ori, intalnim sfarsitul. Caci oamenii nu au curajul sa se arate goi. Le este rusine. De aceea mint. Isi ascund cicatricile, ranile, slabiciunile, defectele, partile vulnerabile care dor la o adiere de vant.",,Oamenilor le este la indemana sa minta, sa-si puna masti, sa se prefaca, sa fie duplicitari, ipocriti, pe scurt, altfel decat sunt. Ai putea oricand sa fii asa. Dar ce rost are? Cu mine esti ca si cum ai fi cu tine. Stii ca nu te judec, nici macar atunci cand nu te inteleg. Stii ca iti dau sfaturi, fara sa te constrang." ,,Iubirea nu inseamna sa ceri unui om sa se schimbe, ci sa il determini sa se schimbe singur, sa aiba nevoie sa se schimbe, sa simta necesara schimbarea." ,,Extraordinar este ca nu ii poti cere celuilalt nimic. Nu-i poti cere omului pe care l-ai lasat sa te cotropeasca cum sa te cotropeasca. Nu-i poti cere sa umble prin tine descult, caci asta ar insemna sa te menajezi. Iubirea nu are cale de mijloc. E nuda. Omului aceluia nu trebuie sa ii ceri. Pe omul acela trebuie sa il ajuti sa simta ce sa iti dea, cum sa calce prin tine, cum sa te cunoasca fara a te zdrobi. Nimeni, in afara ta, nu te cunoaste mai bine. Nimeni nu are de unde sa stie ce te doare si ce nu te doare. Poate, daca ai noroc, sa te intuiasca, dar atat. Si totusi, nu poate sa stie daca acolo unde el calca e carare de munte printre stanci, printre flori sau printre lacrimi.",,Daca nu vrei sa sufoci iubirea, las-o sa zboare fara sa ii dai directia. Cu cat vei incerca mai mult sa conduci omul ca pe un aeroplan, cu atat te abati mai mult de la zborul liber. Zborul inalt nu se cere, se simte. Si niciodata nu o sa poti sa zbori pe un culoar diferit de sufletul tau pereche. Oricat de ratacit esti, la un moment dat ajungi la forma desavarsita, la contopire.",,Respect tacerea, taina, misterul. Sa actionezi fara explicatii. Cine are nevoie de explicatii daca nu cel care, in loc sa-si poarte crucea cu demnitate, o taraste in urma sa? Ce urat este atunci cand vrei sa faci ceva si, inainte de a face, exprimi in cuvinte. In subconstient iti aranjezi momentul. Ce frumos este sa surprinzi, sa fii imprevizibil, sa lasi viata din tine sa se desfasoare, sangele sa curga. Cum ar fi sa vrei sa te asezi in genunchi sa canti intr-o gaura din pamant ca sa scoti greierii la lumina si, inainte de a savarsi ritualul, sa anunti? Ar fi penibil. Lucrurile mari se intampla in taina, se savarsesc in tacerea de nepatruns a sacrului. Cand traiesti momente mari, nu ai nevoie sa le verbalizezi, sa le exprimi pentru ca le-ai marunti, le-ai micsora dimensiunea. E important sa stii sa taci, sa taci si sa vorbesti tacand. E important sa fii treaz, sa nu dormi, atunci cand ingerul se coboara si iti sopteste taina". ,,Cel mai mare blestem pe care il are omul de dus este blestemul lipsei de rabdare, sa nu vrei sa-L astepti pe Dumnezeu, sa o iei inainte, sa incerci sa ii iei locul. Este esecul absolut, este crima desavarsita, este pierderea definitiva a sperantei, a vietii, a iubirii.",,Dupa ce minti un om, mai poti sa ai incredere in tine ca, de la un moment in care te hotarasti, poti sa nu il mai minti. Tine doar de respect si de credinta ca, spunand adevarul, nu ai ce sa pierzi, nu devine nimic altfel decat vrei. Adevarul este forma prin care lasi sa fii cunoscut asa cum esti. Adevarul este un risc, dar in preajma il ai permanent pe Dumnezeu.",,Cand aveam trei ani, am intrebat-o pe mama de ce nu poate inima mea sa bata o singura data. Si mama mi-a raspuns: Daca ar bate o singura data, n-ar mai exista golurile dintre batai. Si de ce-as avea nevoie de golurile acestea, am intrebat-o apoi? Si ea mi-a raspuns: Pentru ca intr-o zi, cineva sa vina si sa le umple.",,Cand simti altfel, umblam pe carari separate si exista riscul sa nu mai nimerim locul de intalnire. Ca sa mergem impreuna, trebuie sa simtim la fel, sa cautam acelasi drum.",,Dumnezeu mi-a oferit atata intuneric cat am avut nevoie, ca sa ajung sa cer lumina si sa imi dau seama ca omul nu se va adapta niciodata firesc la bezna in care pica din neatentie. Bezna il chinuie pe om, il roade oricat incearca omul sa nu recunoasca asta."
2020-08-30 07:24:22
0
Piramida - Tom Martin
"L-am intrebat de ce fuge, iar el m-a privit de parca tocmai as fi dezamorsat o grenada. Timp de o secunda, m-am temut ca mi-ar putea spune adevarul.""Corectitudinea nu e cand toata lumea primeste acelasi lucru(...)Corectitudine e cand toata lumea primeste ceea ce are nevoie. Iar singura cale de a obtine ceea ce ai nevoie e sa te descurci singur.""Poate ca termenii de rau si de bine nu sunt cei mai potriviti(...)trebuie sa te gandesti la haos si ordine. Acestea sunt cele doua forte care controleaza universul.""Sunt amintiri(...)atat de puternice, ca te pot face sa-ti pierzi mintile.""Simtisem o legatura cu imaginile, de parca ar fi continut un raspuns - o informatie vitala de care aveam nevoie.""Parea atat de fragil si de cald, si totusi... parca stateam langa un reactor nuclear.""E nevoie de vointa pentru a ramane om.""O dorinta imposibila, stiu. Dar era suficient de puternica pentru a-mi aminti cine sunt.""(...)ordinea nu era mai buna decat haosul daca trebuia sa te sinucizi pentru ea.""Povestile contradictorii pot fi adevarate in acelasi timp.""(...)avea aceeasi expresie pe fata pe care o avusese si atunci: nu regret sau tristete, mai degraba confuzie, de parca nici ea n-ar fi stiut impotriva a ce se revolta.""Dar haosul nu poate fi tinut in frau la nesfarsit. Creste mereu. Se strecoara prin fisurile civilizatiei, patrunde pe la margini. Nu poate fi pastrat in echilibru. Asta-i natura lui.""Hotararea, furia, chiar si durerea imi dadeau incredere."
2020-08-30 07:24:22
0
Printesa gheturilor - Camilla Lackberg
Nu este prima carte scrisa de acest autor pe care o citesc, asa ca am oarece experienta cu scrierile ei. Un inceput foarte promitator, chiar captivant pot spune, apoi pe masura ce povestea avansa mi se parea ca o lalaie din ce in ce mai mult. Multe personaje, ale caror vieti sunt despicate in patru. Stiu si inteleg motivul ptr care autoarea a procedat asa, dand atat de multe informatii, practic facandu le fiecaruia cate un profil psihologic, cititorul isi poate face o idee si poate banui cine ar fi criminalul. Cuvantul care a bantuit toata cartea si pe care politistul o spune excesiv este ca "ceva nu se leaga" si chiar asa era. Ceva nu se lega. Finalul mi s a parut sec. Dupa ce te ameteste o carte intreaga si te face sa te gandesti la o gramada de lucruri, finalul e putin rasuflat dupa parerea mea. Nu este o carte rea... dar nu este nici cea mai buna din scrierile de gen. E acolo ca sa nu zici ca nu e. 3.5 stele.
2020-08-30 07:24:22
0
Diavolul este politic corect - Savatie Bastovoi
Actiunea se desfasoara intr-un viitor nedeterminat in care prin lege oamenii ajunsi la varsta de 65 de ani sunt eutanasiati. Iacob Kohner isi pierde mama in urma aplicarii acestei legi. Inainte de a fi eutanasiata Roza Kohner ii transmite Biblia si impreuna cu ea speranta unei vieti placute traita in armonie.Evenimentele care se petrec in societatea in care se afla Iacob sunt fara exagerare apocaliptice. Va reusi Iacob si marea sa familie pe care a descoperit-o sa invinga lumea si raul care s-a instaurat in ea?Un roman profund despre puterea credintei care ne aminteste cat de important este sa nu fim nepasatori in fata ofensivei raului. Maine ar putea fi prea tarziu.FRAGMENTE: Ce inseamna sa iubesti? Sa iubesti inseamna sa simti suferinta celuilalt ca pe a ta. Conteaza cum mori? Cred ca mai mult conteaza cum traiesti.Moartea incununeaza viata. Cred ca in felul cum mori se cuprinde si felul in care ai trait.
2020-08-30 07:24:22
0
Intoarcere in Bucurestiul interbelic - Ioana Parvulescu
Ultimele doua capitole, O zi ca oricare alta si Un chip ca oricare altul, mi-au schimbat in 4 cele 3 stele pregatite pe parcurs.Niciodata marii interbelicii nu au fost mai vii. Si eu pe ei ii cautam.Un singur regret: simt ca lipsesc cativa si as vrea sa ii aflu undeva. Poate autoarea i-a/LE-a ascuns prin alte carti? Cu siguranta insa, cautarea va fi placuta. O voi mai citi pe autoare, chiar cu riscul de a gasi cu totul altceva.Si apoi, un semn de intrebare pentru Leny Caler, devenita Doamna T, fapt ce m-a facut suspicioasa a la longue, cu meritul insa de a ma fi tinut alerta si de a fi trezit curiozitati (in lipsa de alte surse sau cunostinte, pentru eventuale comparatii).Iar pe Arghezi l-am redescoperit cum rareori mi se intampla cu un autor devenit canonic, in sensul cel mai scolaresc posibil.Inchei cu exprimarea unui persistent sentiment de invidie (dar si recunostinta) pentru autoarea care si-a apropiat atat de mult Bucurestii interbelici, incat voi pastra si eu crampeie din ei, deocamdata ca instantanee declansate de insuficientul ramas pe strazi in urma lor, sau poate de biblioteci, unde ei s-au retras victoriosi si (doar) aparent (ce bine!) cuminti in rafturi.
2020-08-30 07:24:22
0
Autoportretul scriitorului ca alergator de cursa lunga - Haruki Murakami
Frumoasa carte. De admirat ca la asa o varsta inaintata (60+ ani) sa iti tot doresti sa alergi an de an la cate un maraton, mai ales in perioada rece a anului si vara la cate un triatlon. Cata vreme ma tin picioarele am sa continui sa alerg, oricat m-as bosorogi. Oricat de mult mi s-ar inrautati timpul, eu o sa depun efort ca si pana acum - ca sa-mi ating tinta de a termina maratoanele cu succes. A avut decaderi, regrese si amanari, dar mereu a revenit cu energie si forta pentru a mai bifa un maraton pe lista lui succesiva. Mi-a placut modestia de care a dat dovada la fiecare fraza insirata in aceasta carte. Mi-a placut ca niciodata nu s-a dat batut, mereu a crezut ca poate duce la final ceea ce si-a pus in gand. Mi-a placut, deasemenea, ideea lui de a face mereu ceea ce iti place si ce-ti convine tie, nu ceea ce dicteaza sau vrea societatea. Cu ajutorul alergatului mereu a avut energia si inspiratia necesara de a mai scrie o carte. Majoritatea lucrurilor pe care le stiu despre scris le-am invatat alergand in fiecare dimineata
2020-08-30 07:24:22
0
Castelul din nori s-a sfaramat. Seria Millennium Vol.3 - Stieg Larsson
Volumul 3 al seriei Millennium continua actiunea inceputa brusc in volumul 2. Nu am facut nici o pauza intre cele doua volume, caci nu aveam cum , dar m-am gandit cu mila la cei care nu le-au avut la indemana pe amandoua. Volumul 2 s-a incheiat cu un mare haos: Salander este impuscata in cap, umar si sold, Zalachenko are un topor infipt in fata, Niedermann a fugit, Armansky si Mikael intr-o coalitie de a o gasi si salva pe Salander. Dar actiunea se complica si mai mult, sectia speciala a politiei secrete iese la iveala, cu eforturi disperate de a se salva. Urmeaza 850 de pagini dense, pline de detalii, intrigi, ramificatii, La sfarsitul cartii aproape si uitasem de unde am plecat, ca de fapt totul a inceput cu 3 crime. Seria a fost exceptionala, timp de cinci zile am citit aproape tot timpul. M-au omorat insa numele personajelor, chiar m-am chinuit sa le tin minte (pe cele secundare), stiind ca si cele mai mici personaje pot deveni importante la un moment dat. Dar deocamdata iau o pauza, nu voi trece temporar la seria lui Lagercrantz. Stiu ca exista foarte multi cititori nemutumiti de cum a fost continuata seria si macar sa nu fie atat de proaspata prima parte in minte.
2020-08-30 07:24:22
0
Cartea de la San Michele - Axel Munthe
Cartea este o biografie a cunoscutului doctor Axel Munthe, care la varsta de optsprezece ani a vizitat ruinele unei capele din insula Capri. Si-a dorit sa achizitioneze acel loc pentru a isi construi un camin, iar toata perioada in care a profesat ca doctor s-a gandit doar la insula mult iubita. Cartea prezinta multe intamplari din viata acestuia, in final ajungand sa traiasca in locul mult visat. Intamplarile in sine nu m-au atras intr-un mod deosebit, insa ceea ce m-a facut sa indragesc cartea a fost insusi autorul. Avea o inclinare naturala de filantrop, tratand pacientii saraci, avea multe animale de companie (catei, pisici, o maimuta, o bufnita, o mangusta si broaste testoase) si a creat un sanctuar de pasari chiar in insula Capri. Iubirea lui simpla pentru natura si animale m-a facut sa indragesc multe pasaje din carte. Locul in care a trait acesta se numeste "Villa San Michele" si cu siguranta o voi vizita, cartea facandu-ma sa-mi doresc si mai mult sa vizitez insula Capri. Axel Munthe despre villa San Michele: "Casa era mica, cu putine incaperi, dar facusem destule loggi, terase si pergole imprejur ca sa poti contempla soarele, marea si norii, caci sufletului ii trebuie mai mult spatiu decat trupului"
2020-08-30 07:24:22
0
Conspiratia - Dan Brown
Conspiratia este o carte pentru cei care sunt pasionati de tainele Universului si care sunt convinsi cum ca teoria ca noi nu suntem singurele suflete din lumea asta mare este adevarata.Sunt ferm convinsa ca toti fanii genului thriller vor fi de acord cu mine cand spun ca Brown ar putea foarte bine sa fie un agent dublu de la FBI, NRO, NSA, NASA sau mai stiu eu din ce alta organizatie din inima Americii.Avand capacitatea de a simplifica lucrurile complicate cum ar fi calculele matematice sau logaritmii informaticii (nici nu stiu daca exista asa ceva), Dan Brown nu s-a lasat mai prejos in aceasta carte in care doi titani ai politicii americane se lupta pentru scaunul prezidential iar o a terta persoana aduce in prim plan viata extraterestra propulsand NASA pe primul loc pe scara institutiilor eroi ale lumii.Recenzia completa o puteti gasi pe blogul meu -
2020-08-30 07:24:22
0
Nopti la Serampore. Biblioteca Maharajahului. Secretul Doctorului Honigberger - Mircea Eliade
M-a frapat partea legata de scenariul apocaliptic - axa Pamantului se schimba, ne vom scufunda precum Atlantida, samd. Parca am mai auzit asta undeva... Ceva cu mayasii parca? Hehe. O carte foarte scurta, foarte buna, foarte Eliade- adica reuseste sa vorbeasca despre misticism, yoga, si India printr-o intamplare plina de suspans, in care pastreaza un limbaj plastic si totodata limpede. Asta spre deosebire de majoritatea scriitorilor/adeptilor misticismului de azi, care pica in ridicol una-doua, reusind sa vulgarizeze o intreaga cultura.
2020-08-30 07:24:22
0
La tiganci - Mircea Eliade
Romanian review: Aceasta nuvela a fost destul de complicata, dar in acelasi timp a fost foarte interesanta, a avut mult mister si putin suspans. Gavrilescu a fost putin obsesiv, dar in rest nu am nimic de rau de zis. Sunt mandru ca mi-am dat seama inainte sa mi se predea la scoala ca Gavrilescu era de fapt (view spoiler)[ mort (hide spoiler)]. Intr-adevar tot planul sacru-planul profan si alte lucruri de genul nu a fost ceva de care mi-as fi dat seama singur, dar metafora mortii nu a fost foarte greu de intuit.''La *****ci'' este o nuvela plina de simbolistica si ma intreb si acum, cat din ce mi s-a predat la romana este cu adevarat ce a vrut Eliade sa exprime.Parte cea mai interesanta este sa faci tot felul de ipoteze legat de ce s-a intamplat dupa ce personajul principal a plecat de La *****ci, in plus este frumos sa te gandesti ca actiunea are loc in Bucuresti si ca ceva fantastic ti s-ar putea intampla si tie, metaforic vorbind, in viata de zi cu zi. Nu stiu ce as putea spune mai mult asa ca cel mai bine este sa o incerci si sa o interpretezi tu insuti, mie personal mi-e putin greu sa exprim in cuvinte ce am simtit cand am citit-o. Inca ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca alegea nemtoaica din prima...English review: This novella was quite complicated, but at the same time it was very interesting, it had a lot of mystery and a little suspense. Gavrilescu was a little obsessive, but despite that I have nothing wrong to say.I'm proud that I realized before I was taught at school that Gavrilescu was actually (view spoiler)[ dead (hide spoiler)]. Indeed, all the sacred-profane plan thing and other things like that wasn't something I'd figured out myself, but the metaphor of death was not very hard to guess.''With the Gypsy Girls'' had a lot of symbolism and I wonder now, how much of what I was taught at the Romanian classes is really what Eliade wanted to express.The most interesting part is to make all sorts of hypotheses about what happened after the main character left the gypsy girls place, plus it's nice to think that the action takes place in Bucharest and that something fantastic could happen to you, metaphorically speaking, any day. I don't know what I can say more so it is best to try and interpret it yourself, I personally find it hard to say in words what I felt when I read it. I am still thinking what would have happened if he had picked the German girl from the beginning...
2020-08-30 07:24:22
0
Maitreyi - Mircea Eliade
Romanian review: Aceasta este una din cele mai bune carti romanesti pe care le-am citit, o carte impresionanta si interesanta. Cel mai mult in ,,Maitreyi" mi-a placut ca am aflat multe despre cultura indiana si despre religia hindusa lucruri interesante si necunoscute. O poveste de dragoste cu un final trist, este totusi interesant ca intamplarile din aceasta carte sunt povestite si de Maitreyi - care a devenit o scriitoare importanta a literaturii indiene - in cartea "Dragostea nu moare". La fel de interesant este cum un european ajunge in India, privind la inceput totul cu superioritate asemeni prietenilor lui. Inca de cand incepuse sa o iubeasca pe Maitreyi, Allan incerca sa ii gaseasca defecte pentru ca pana la urma in ciuda diferentelor rasiale, de religie, de origine sa fie impreuna.Din pacate aceste diferente ii vor desparti, ei, venind din lumi diferite care vor ramane asa pana in zilele noastre.English review: This is one of the best Romanian books I've read, an impressive and interesting book. The most in "Maitreyi" I liked that I learned more about Indian culture and Hindu religion and unknown interesting things. A love story with a sad ending, it is still interesting that the events in this book are told by Maitreyi - which has become an important writer of Indian literature - in the book "It Does Not Die".Equally interesting is how an European arrives in India, looking at everything with superiority as his friends. Ever since he begun to love Maitreyi, Allan was trying to find her defects but eventually despite the differences in race, religion, origin they will be together.Unfortunately these differences will divide them, they were coming from different worlds which will remain so until nowadays.
2020-08-30 07:24:22
0
Ingeri si demoni - Dan Brown
Uau, uau! O carte surprinzator de buna, citind-o m-a ajutat sa devin o persoana mai iubitoare, mai increzatoare in propriile puteri. O carte, ca un drum spre cunoastere. O carte, intensa, covarsitoare, cu o poveste originala si cele mai puternice personaje. Daca va intrebati de ce sunt asa puternice? Pai, simplu, in poveste fructul interzis din gradina Edenului e insusi Lucifer, iar odata ce primii oameni aleg sa guste din el sau, mai direct spus, au relatii intime cu el, cu Lucifer, cel mai mare Heruvim, Iluminatul cerurilor, li se schimba, cum s-ar spune, ADN-ul. Asadar, oamenii nu mai sunt doar oameni, ci si ingeri si demoni. Intre cele trei parti ce compun acum omul se da o lupta care sa preia controlul si sa marcheze directia: spre moarte sau nemurire. Exceptional, nu-i asa?
2020-08-30 07:24:22
0
Cartea nuntii - George Calinescu
Calinescu are un stil aparte de a scrie, dar nu ma asteptam ca povestea in sine sa fie atat de pe placul meu. Probabil ca in momentul in care nu te astepti, o carte poate fascina. Review-ul complet pe blog.
2020-08-30 07:24:22
0
Casa spiritelor - Isabel Allende
Ca Isabel Allende stie sa scrie mi-am dat seama imediat ce am terminat de citit Daughter of Fortune(Fiica norocului, cred ca e traducerea romaneasca si a propos de traducere, Cornelia Radulescu face o treaba la fel de buna cu versiunea romaneasca a La casa de los espiritus ca Margaret Sayers cu aceea englezeasca a Hija de la fortuna). Cu toate acestea, nu pot sa spun ca romanul care i-a adus celebritatea, Casa spiritelor, m-a impresionat in mod deosebit. Este adevarat, tehnica narativa este interesanta si ingenioasa in simplitatea ei aparenta si in structura ei rotunda, chiar daca nu este noua. Naratiunea curge pe trei voci care sint de fapt doua, a lui Esteban si a Albei, desi cititorul traieste cu impresia ca naratorul principal, care povesteste in general la persoana a treia inclusiv despre Alba, este mult mai indepartat in timp de evenimentele povestite. Abia in epilog Alba isi asuma vocea narativa, destainuind totodata ca nu a mimat vocea bunicului ei, ci l-a lasat sa scrie el insusi parti din poveste. De asemenea, simetria compozitionala romanul incepe si sfirseste cu o notatie din jurnalul bunicii naratoarei, Clara: Barrabas a ajuns la noi in familie pe calea marii..." dezvolta si structural tema eternei reintoarceri nitzscheene, omul prins in lantul repetitiv al destinului pe care Alba incearca sa-l rupa facind o dubla alegere: morala, in acelasi sens nitzschean, atunci cind hotaraste sa nu se razbune, si estetica, atunci cind isi sublimeaza suferinta, transformind-o in arta:Ziua in care bunicul a trantit-o printre balariile de pe malul raului pe bunica-sa, Pancha Garcia, a mai adaugat o veriga la lantul de fapte care trebuiau sa se petreaca. Apoi nepotul femeii violate a repetat gestul cu nepoata violatorului, dupa patruzeci de ani, si poate ca nepotul meu o va tavali prin balarii pe a sa, si tot asa, in secolele ce vor urma, intr-o poveste interminabila de durere, sange si dragoste. (...)Mi-ar fi atat de usor sa-i razbun pe cei ce trebuie razbunati, caci razbunarea mea nu ar fi decat inca o parte a ritului inexorabil. Vreau sa ma gandesc ca meseria mea e viata si ca misiunea mea nu este sa prelungesc ura, ci doar sa umplu aceste pagini...Din pacate, asa cum remarca si Christopher Lehmann Haupt in recenzia sa din New York Times (chiar daca, fiind scrisa in 1985, o suspectez de ceva partinire, din cauza rolului pe care l-au jucat Statele Unite in instalarea dictaturii militare in Chile), simetria aceasta devine un pic obositoare atunci cind absolutizeaza conceptele de bine si de rau, impartind ferm personajele in eroi si antieroi (cu exceptia notabila a lui Esteban Trueba) si dind naratiunii un aer usor moralizator si tezist ceea ce e oarecum de inteles, daca ne amintim ca autoarea este nepoata fostului presedinte socialist Salvador Allende Gossens, inlaturat de la putere dupa trei ani de junta militara, junta care ii va teroriza mai apoi patria timp de vreo patruzeci de ani. Dar includerea acestor evenimente in carte face ca, dupa cum bine observa Haupt, in tara opresiunii, magicul sa para uneori isteric. Intr-adevar, nici eu nu am putut scapa de senzatia ca romanul este un amestec inconfortabil intre realismul magic de tipul celui din Veacul de singuratate (Cent ans de solitude) al lui Marquez si realismul naturalist de tipul celui din Sarbatoarea tapului ( The Feast of the Goat ) al lui Llosa, chiar daca vocea narativa lasa de inteles ca acest amestec nu este intimplator ci voit, sugerind ca tocmai spiritele dominate de magie ar fi mai aproape de violenta totalitarismului decit de, sa zicem, idealul egalitatii sociale marxiste. Marxismul n-are nici o sansa in America Latina. Nu vezi ca n-are nici o legatura cu aspectul magic al lucrurilor? Este o doctrina atee, practica si functionala. Nu poate avea succes aici...Dintre o multitudine de personaje oarecum liniare, reduse adesea la nivelul unor concepte: Rosa frumusetea, Clara spiritualitatea, Blanca practicalitatea, Esteban Garcia cruzimea, Jaime si Nicolas altruismul si egoismul etc., se ridica neasteptat figura impozanta a lui Esteban Trueba, personaj situat dincolo de bine si de rau (ca tot l-am pomenit pe Nietzsche), zeitate pagina splendida in cruzimea ei generoasa, un urias care ba striveste nepasator sub picior pe oricine ii sta in cale, ba are ambitia de a se transforma in erou civilizator, aducind ordinea in locul haosului si confortul in locul salbaticiei, fara sa bage de seama ca intre timp sufletul i se tabacise si constiinta ii adormise sub pretextul progresului. Violent si imprevizibil ca un cataclism natural, simpla sa aparitie produce panica nu numai in rindul oamenilor ci si al animalelor care fug din calea lui, sau al plantelor care se ofilesc imediat ce deschide gura, cum se intimpla cu arborele de cauciuc brazilian al Blancai, care, daca nu este scos repede afara, incepe sa plinga cu lacrimi albicioase de indata ce senatorul intra in casa. Personalitatea lui Trueba e atit de coplesitoare incit nici intrarea in politica nu o diminueaza, raminind un axis mundi in ciuda tuturor incercarilor de a-l acoperi de ridicol: Devenise subiectul preferat al caricaturistilor, care, tot batandu-si joc de el il facusera si mai popular, astfel incat conservatorii castigau de fiecare data. Era fanatic, violent si demodat, dar reprezenta mai bine decat oricine valorile familiei, traditia, proprietatea si ordinea.O aparitie nu mai putin fascinanta este aceea a lui Barrabas, animal fabulos care, la fel ca senatorul Trueba, pare o veriga mult mai solida intre real si magic decit spiritele, binevoitoare sau nu, ale Clarei sau decit frumusetea neverosimila, cu toate accentele ei acvatice, a Rosei. Trecerea sa prin poveste este fulguranta, dar de neuitat :Devenind adult, Barrabas a renuntat sa reguleze picioarele pianului, ca in copilarie, si instinctul de reproducere se punea in miscare doar cand mirosea o catea in calduri prin apropiere. In acest caz, nu exista lant si nici usa in stare sa-l opreasca; se napustea in strada daramand orice obstacol si disparea doua sau trei zile. Se intorcea mereu, tarand-o dupa el pe biata catea strapunsa de uriasa lui masculinitate. Era momentul sa fie ascunsi copiii ca sa nu vada oribilul spectacol in care gradinarul ii scalda in apa rece pana ce, dupa multa apa, lovituri de picior si alte blestematii, Barrabas se desprindea de iubita lui, lasand-o in agonie in curte, unde Severo trebuia sa o impuste din mila. La fel ca pentru Trueba, legile firesti ale naturii nu par sa se aplice ciinelui-armasar care dispare din viata Clarei, nu intimplator, exact in momentul in care Trueba intra: zic, nu intimplator, deoarece daca nu ar fi fost ucis e aproape sigur ca ar fi intrat intr-un conflict de proportii cosmice cu Esteban Trueba, care, gelos pe oricine beneficia de atentia sotiei sale, ar fi incercat din rasputeri sa-l indeparteze de ea, cum a facut-o cu sora sa.Se poate intelege, acum, de ce in lumea care a produs aceste doua fiinte halucinante, aluziile politice par artificale, nelalocul lor, chiar atunci cind imbraca forma unor aforisme indeminatice:Mila, ca si socialismul, este o inventie a celor slabi pentru a-i infrange si a-i folosi pe cei puternici.Ca sa inchei, o carte cu imens potential, care, din punctul meu de vedere, desigur, ar fi putut deveni memorabila daca s-ar fi hotarit pentru o directie sau alta. Din pacate, realismul ramine prea realist, iar magicul prea magic, dind adesea impresia cititorului ca citeste doua carti in acelasi timp. Nu e mai putin adevarat insa ca Esteban si Barrabas sint greu de uitat, si ca uneori scriitura dobindeste un farmec inefabil, mai ales atunci cind tachineaza tragicul cu duiosie si discretie: Dadaca a ingenuncheat langa pat, a apucat mana Rosei si a inceput sa se roage. S-a rugat pana cand in toata casa a inceput sa se auda un urlet ca de vapor ratacit. A fost prima si ultima data cand Barrabas s-a facut auzit. A jelit-o pe moarta toata ziua, facand praf nervii locuitorilor casei si ai vecinilor, care au sosit atrasi de geamatul acela de naufragiu.
2020-08-30 07:24:22
0
Copilaria fermecata - Ioana Trif
Copilaria fermecata este o lectura absolut magica, o feerie de cuvinte, simturi si trairi ce se impletesc intr-un tot unitar, formand o poveste desprinsa parca din basmele citite in copilarie, in care totul era posibil. Autoarea este o vrajitoare de cuvinte si te face sa visezi cu ochii deschisi, cufundandu-te cu putere in butoiul cu melancolie si teleportandu-te direct in anii minunati ai copilariei la bunici, cand alergai cat e ziua de lunga, te scaldai la rau, aduceai animale acasa cu complicitatea bunului si a bunei si traiai totul la intensitate maxima.
2020-08-30 07:24:22
0
Unde padurea intalneste stelele - Glendy Vanderah
Cartea e f draguta, genul de feels good, personaje pe care le indragesti usor sau chiar daca par nesuferite la inceput (Lacey sora lui Gabe sau partial mama lui Katherine Nash) sfarsesc prin a le intelege motivatiile si resorturile si deci le accepti. Dar totul e prea "sugar-coated", Gabe care sufera de ani de zile de "social anxiety, depression, and a touch of agoraphobia" se pare ca e miraculos aproape vindecat cu o taiere de barba si cateva iesiri in oras, Jo are o profunda compasiune pana si fata de cei care au tras in ea, Tabby prea prietena ideala si perfecta iar micuta Ursa chiar trebuia sa fie un copil supradotat cu un IQ "over 160"?! Usor puerila si sfarsitul e prea abrupt.
2020-08-30 07:24:22
0
Povestiri - Gabriel Garcia Marquez
Cuprins 1. Amintiri din copilarie2. Povesti * Acul si barosul (1874) * Cinci paini (1883) * Inul si camesa (1874) * Ion Roata si Cuza-Voda (1882) - necitit * Mos Ion Roata si Unirea (1880) - necitit * Pacala (1880) * Prostia omeneasca (1874) * Ursul pacalit de vulpe (1880)3. Povestiri * Capra cu trei iezi (1875) * Danila Prepeleac (1876) - necitit * Fata babei si fata mosneagului (1877) * Fat Frumos, fiul iepei (1877) - necitit * Povestea lui Harap-Alb (1877) * Ivan Turbinca (1878) - necitit * Povestea lui Ionica cel prost (1877) - necitit * Povestea lui Stan-Patitul (1877) - necitit * Povestea porcului (1876) * Povestea povestilor (1877-1878) - necitit * Povestea unui om lenes (1878) * Punguta cu doi bani (1875) * Soacra cu trei nurori (1875) - necitit
2020-08-30 07:24:22
0
Educatie europeana - Romain Gary
Ce m-a impresionat chiar inainte sa incep romanul a fost biografia autorului: lituanian de origine, a studiat Dreptul la Paris, a pilotat avioane in cadrul Fortei Aeriene Franceze, a luptat in Europa si Africa de Nord in Al Doilea Razboi Mondial, a fost un diplomat si scriitor de succes. Dupa ce a castigat premiul Goncourt pentru romanul Radacinile cerului, a reusit sa-l mai castige o data, sub pseudonimul Emile Ajar, pentru romanul de fata. Abia dupa sinuciderea sa (din cauza depresiei!) s-a aflat ca in spatele acestui pseudonim se afla tot Romain Gary, care a devenit astfel singurul scriitor caruia i s-a decernat de doua ori premiul Goncourt.Cu asa asteptari mari m-am pus pe lecturat. In cateva cuvinte, romanul este povestea lui Mohamed, zis Momo, personaj principal si narator totodata, arab, asa cum o arata si numele, crescut de Madam Roza, o ovreica batrana si urata, inca speriata la amintirea ororilor suferite demult, in lagar, fosta prostituata care are un clande, adica un soi de pension pentru plozii prostituatelor, de care are grija contra unor sume de bani, intr-un cartier cosmopolit al Parisului, plin de negri, evrei, arabi si foarte putini francezi autentici.Povestea lui Momo surprinde maturizarea sa precoce, impusa de boala femeii care l-a crescut, dragostea lipsita de efuziuni siropoase care ii leaga pe cei doi, viata de mahala si niste lectii de viata. Totul este povestit prin prisma unui copil sensibil si inteligent, care se vede confuntat cu perspectiva de a ramane singur pe lume, in ciuda prieteniilor si atentiilor primite de la populatia colorata (metaforic vorbind) din cartier, si care inregistreaza evenimentele si trairile proprii sau ale celorlalti ba cu sinceritate si candoare, ba cu reala intelepciune.Recenzia intreaga aici:
2020-08-30 07:24:22
0
Imi pare rau ca am muncit - George Bonea
Il urmaresc de ceva timp pe George, ii citesc postarile de pe blog si ii privesc cu drag clipurile, deci pot spune ca sunt obisnuit cu modul sau de exprimare si rezonez adeseori cu parerile sale. Nu sunt vreun critic literar, si nici n-am biblioteca plina de carti, dar imi pot da cu parerea (ha, asta ar fi o proba olimpica la care am fi campioni: "Dat cu parerea viteza"). M-a atras in primul rand titlul cartii; fiecare poate intelege ce vrea din el. Am regasit in carte anumite intepaturi "aruncate" de autor, chiar simpatice. Povestea m-a captivat, incercand sa traiesc scenariul prezentat. Am trecut prin diverse stari, de la tristete, care in pagina urmatoare putea fi continuata cu niste glume idioate sau umor negru la care ma amuzam, ca dupa sa ma opresc si sa "meditez" la anumite aspecte desprinse din viata noastra de zi cu zi. In concluzie, dupa opinia unui "corporatist junior", pot spune ca mi-a placut aceasta carte. M-a facut sa-mi pun intrebari si sa reflectez la anumite aspecte, starnind in mine dorinta (deja existenta?) de a nu ajunge la batranete sa le povestesc copiilor/nepotilor ce crazy eram cand intram in meeting cu 5 minute intarziere sau ca am muncit si am facut bani doar ca sa admir o poza din team building cu mine si "familia de la firma".Hai gata ca am scris mult deja si ratez sedinta. Daca ne tinem de treaba terminam proiectul pana pe 23 August. Ha.
2020-08-30 07:24:22
0
Doamna Bovary - Gustave Flaubert
Citeva note despre Emma BovaryOrice lectura este si o completare a textului. Un exemplu amuzant de lectura completiva a sugerat intr-un eseu mai vechi Lubomir Dolezel, cind s-a intrebat ce semn din nastere avea Emma Bovary pe umarul drept. Fireste, o atare curiozitate este desarta, pentru motivul temeinic ca Gustave Flaubert nu a scris absolut nimic in aceasta privinta.Stim, in schimb, cum moare Emma. E adevarat ca se sinucide cu arsenic (Doamna Bovary, III: 7): Lua borcanul albastru, smulse capacul, viri mina inauntru si, scotind-o plina de praf alb, incepu sa-l manince chiar din palma. Gestul nu se poate uita. Stim pe cine a iubit Emma. Stim cum s-a inselat cu privire la sine. Stim ca l-a dispretuit pe Charles Bovary, pentru ca era mediocru... Cit despre semnul din nastere, il putem crea pur si simplu din simpla placere a fantazarii, desi nu ne va folosi la nimic. Nu ne va folosi nici sa-i adaugam doamnei Bovary o alunita sub ochiul sting. Dar asta nu mai inseamna, la propriu, a completa, ci a re-scrie Madame Bovary si a propune un personaj diferit.Mai mult temei ar fi avut, de pilda, intrebarea cu privire la adevarata culoare a ochilor Emmei...Contnuarea pehttps://valeriugherghel.blogspot.com/
2020-08-28 06:00:31
0
Printul din negura - Carlos Ruiz Zafon
Cu totii ne maturizam, mai devreme sau mai tarziu; unii mai incet, intr-o trecere lenta, altii isi pierd copilaria mai brutal, in urma unor evenimente ciudate si traumatizante. Asta i se intampla si lui Max, un pusti de 13 ani, nevoit sa-si abandoneze universul cunoscut, prietenii de la scoala, gasca de pe strada si chioscul cu benzi desenate din colt, in momentul in care tatal sau decide sa-si mute familia departe de spectrul razboiului, intr-un orasel de pe malul Atlanticului. Pare un loc idilic, inconjurat ca de o aura de lumina soarelui reflectata pe valuri-lumina aceea albastra si orbitoare, care se inalta spre cer ca un abur magic si straveziu dar apele linistite ascund curenti in adancuri inca de la sosire Max remarca faptul ca limbile ceasului din gara se invart in sens invers iar sora sa mai mica, Irina, se imprieteneste cu o pisica aparent dragalasa care lui ii da fiori pe sira spinarii. Iar lucrurile ciudate nu se opresc aici: noua lor casa a fost candva scena unei tragedii invaluite in mister, pe coasta a avut loc un naufragiu, nava Orpheus ducandu-se la fund cu toti pasagerii, ale caror trupuri n-au fost niciodata recuperate, in spatele casei, spre padure, se afla o stranie gradina parasita, plina de statui reprezentand personaje de circ, dispuse in forma unei stele cu sase colturi, avand drept centru figura unui clovn zambitor. Pare amuzant, nu? Mai ganditi-va...
2020-08-28 06:00:06
0
Amurgul marinarului - Yukio Mishima
Noboru Kuroda, avea doar 13 ani si traia cu mama lui, o tanara vaduva de doar 33 ani, in cartierul Yamate-cho din Yokohama, intr-o casa construita chiar de raposatul sau tata.Ryuji Tsukazaki este marinar de ani de zile, iar marea lui iubire este chiar marea. De altfel, nu este insurat, nu are familie si nu isi imagineaza viata altfel, decat pe mare. Este ofiter pe cargobotul Rakujo-maru. Noboru este inebunit dupa vapoare si tot ce inseamna meseria de marinar. Apreciaza oamenii care aleg sa isi sacrifice viata pentru a calatori pe mare, care zilnic se confrunta cu valurile salbatice si vremea nemiloasa. Considera iubirea o slabiciune a oamenilor, un impediment in calea spre o viata plina de succes profesional. Asa ca intr-o zi, mama lui il duce in port pentru a vedea vapoarele si urca in cargobotul pe care lucra Ryuji. Asa cei trei fac cunostinta. Drept multumire, mama lui Noboru hotaraste sa se intalneasca spre seara cu ofiterul atat de amabil. Insa la intalnire s-a legat o conexiune intre cei doi, iar seara s-a incheiat acasa la familia Kuroda.Dimineata Noboru a auzit voci venind din camera mamei lui si a decis sa traga cu ochiul printr-o mica gaura din peretele de lemn. Asa a aflat despre relatia celor doi. Dar nu schiteaza nici un semn in fata celorlalti, cum ca ar sti ce se petrece intre mama sa si Ryuji. Ryuji incepe sa isi schimbe parerea despre iubire. Noboru observa tendinta de a se schimba a lui Ryuji, de a deveni un om obisnuit care tanjeste dupa iubire si o viata de familie implinita. Fapt care il pune in alerta. Tot ce a apreciat la Ryuji tinde sa se piarda cu totul, iar el sa nu mai fie un erou care se sacrifica pentru meseria lui. Astfel ca, impreuna cu prietenii lui pleaca langa port pentru a-l spiona si pentru a pune la cale un plan care sa ii redea lui Ryuji pozitia de erou in fata lor. Gasca lui Noboru este formata din 6 baieti, cu aceleasi principii si dorinte in viata. Nu folosesc nume, ci numere, Noboru fiind numarul 3, iar gasca este condusa de un sef. Dorinta celor sase este de a deveri oameni fara emotii si necontrolati de sentimente. Se antreneaza zilnic pentru asta. Noboru drept dovada de vitejie omoara o pisica, iar seful gastii o despica. Astfel, considera ca isi pot controla emotiile si mintea.Planul copiilor de a-l salva pe Ryuji de la decadere este foarte crunt si bine pus la punct. Insa sunt dispusi sa faca orice pentru a nu-l lasa pe eroul lor, care si-a sacrificat atata timp din viata pentru a ajunge ofiter de marina sa cada in capcana iubirii fata de o femeie. Romanul ne prezinta niste idealuri ale culturii japoneze total diferite de cea europeana.M-a cutremurat gandul ca sacrificiul unui om si felul lui de trai, singur, fara familie si fara iubire poate fi privit de catre copiii ca fiind un erou, un ideal. Iar pt. a reveni la conditia de erou sa ia hotararea ca sa il omoare.
2020-08-28 06:00:06
0
La raul Piedra am sezut si-am plins ed.2017 - Paulo Coelho
Odata ce lasi ideile acestei carti da te consume, odata ce iti lasi spiritul critic sa se inabuse in spiritualitatea religioasa tipic crestina, devi sedus de filozofia lui Coelho. la raul Piedra am sezut si-am plans este o carte care seduce, dupa cum am spus, prin romantismul ei inocent potrivit oricarei persoane cu o inima usoara. Dar unele idei ilustrate sunt pur si simplu copilaresti, cum ar fi spiritualitatea si existenta ei numai prin religie, biruinta dragostei.. Sa nu mai vorbim despre cat de ridicola pare situatia cand e vizualizata din alta perspectiva.Oricum s-a mai scris despre abandonarea vietii anterioare a protagonistului si in alte carti. Si calatoriile spirituale...Pe de alta parte, autorul m-a surprins cu celelalte teme ale sale. Am fost placut suprinsa sa aflu ca aceasta carte nu s-a bazat strict pe o structura morala religioasa. Iar dualismul secret al Dumnezeului "tata" a fost si al foarte frumos explicat pe parcurs.Desi rating-ul meu de 3 stele nu prea arata asta, la raul Piedra am sezut si-am plans e o carte ce merita citita.(Si demna de primul review al oricarei persoane)
2020-08-28 06:00:06
0
Florile raului - Charles Baudelaire
"Am insultat tot ce iubim"(II, Examen la miezul noptii)"Raceala ce te face draceste de frumoasa"(XXIV)"Ai trage toti barbatii-n patasca ta trufasa,Femeie! Plictiseala te face ucigasa.Sa-ti pui la treaba dintii, sa ai ce rontai,Iti trebuie inimi in fiecare zi"(XXV)"Si cerul se uita cum da in floareScheletul gol putin cate putin"(XXIX, Un hoit)"Atat de lent e timpul aici si-atat de vid!"(XXX, De Profundis Clamavi)"Inger frumos, vorbeste, ce stii de-mbatranire,De ridurile grele, de chin permanentDe a vedea -oroare!- numai devotamentIn ochii ce altadata iti aratau iubire?Inger frumos, vorbeste, ce stii de-mbatranire?"(XLV, Reversibilitate)"Tu-mi amintesti de zile ce-n ceata se-nvelescSi inimile-n farmec de plans le podidesc"(L, Cer innorat)"Acum Parisu-i altul (orasele se schimba,Doar inimile noastre raman mult timp la fel);"(LXXXIX, Lebada)"Sarmanii morti sunt pururi lipsiti de companie.Schelete degerate, merinde pentru viermi,Ei simt cum se aduna zapezi si multe ierniSi secolul se scurge si nu e nicio rudaMormantul lor in ruina sa-l curete cu truda."(C)Gustul pentru neant(LXXX)Batranelele(XCI)
2020-08-28 06:00:06
0
Imi pare rau, sunt asteptata - Agnes Martin-Lugand
Recenzia completa o gasiti pe Fata din bibliotecaYael este un personaj extrem de complicat si de real. Tanara care in facultate profita din plin de tineretea ei a crescut si a devenit o adevarata femeie de afaceri. Acest lucru s-a datorat unui mare sacrificiu din partea ei, precum si datorita dedicarii si ambitiei de care a dat dovada. Cu toate acestea, a fost nevoita sa renunte la iesirile cu pritenii si cu familia pentru a putea fi mereu disponibila in cazul in care prezenta ei era solicitata. Obsesia fata de cariera a transformat-o intr-o femeie rece si implacabila, insensibila la sentimentele si preocuparile celor care tin cu adevarat la ea. Datorita faptului ca se focuseaza prea mult pe munca, aceasta pierde cele mai importante evenimente din viata familei.Acest roman transmite un semnal de alarma pentru toti cei care se focuseaza prea mult pe munca lor si uita cu desavarsire sa acorde importanta si celorlalte aspecte din viata lor, care nu au legatura cu serviciul. Cu toate ca nu este o lectura care sa te solicite in vreun fel, lecturarea ei este un mod bun de a te relaxa si o recomand cu caldura in acest sens.
2020-08-28 06:00:06
0
Casatorie de placere - Tahar Ben Jelloun
Patrundem intr-o cultura exotica, pe care o cunoastem din basme, cu ajutorul unui povestitor intelept cu care incepe primul capitol. Drumul prin desert, precum si fascinatia unei povesti de dragoste, descoperirea placerilor, dar si aura de poveste a unor obiceiuri, viziuni fantastice, misterioase, totul apare apoi in contrast cu problemele legate de rasism si ura fata de cei care sunt altfel.Citate:Hotararile tatalui nu se discutau. Aceasta eratraditia. Nu ridicai glasul cand te adresai parintilor, le sarutai mana siumarul si coborai privirea cand le vorbeai. Asa se facea.******De putina vreme, in cursul calatoriilor in Senegal, Amir isi luaseobiceiul sa incheie o casatorie de placere cu Nabu, o tanara fulanisuperba, de un metru optzeci. Venea in fiecare an in aceeasi perioada, isilasa lucrurile la Moh, reinnoia contractul de casatorie cu Nabu, se instalain casa pe care i-o construise si traia cu ea ca un stapan multumit si iubit.[...] Pentru el, Nabu era o magiciana, un picvrajitoare si, mai ales, de o mare frumusete si senzualitate.***In bratele ei, tatal lui Karim isi pierdea capul. [...]Insa nu existau doar momente de placere trupeasca; Amir se lasauneori purtat de un oarecare romantism, deprins de la poetii arabi sipersani.***Priveam cerul si nu zaream nimic linistitor. Inainte,albastrul sau imi trezea pofta de dans.***Bunica mi-a destainuit ceva. Mi-a spus ca sunt facuta din aceeasimaterie ca visele, ca ochii mei sunt deja in alta parte; mi-a spus si cavisele nu sunt nimic altceva decat mesaje pe care moartea ni le trimite casa ne obisnuim cu existenta ei. Dar, in ciuda a toate, ma insufletestesperanta de a-l revedea pe barbatul meu alb, cel care ma viziteaza o datape an. E un om bun. Da-i forta sa ma faca fericita... El stie, banuieste canu sunt o femeie fidela, cum sa fii cand te-ai nascut cu o dorinta maiputernica decat ratiunea, nu-i niciun rau in asta; nu discutam, el stie, darnu zice nimic. La drept vorbind, habar n-am.***Dintotdeauna oamenii au avut nevoiesa-si potoleasca temerile. Ma gandesc ca au creat religiile ca sa suporteviata si misterele ei, moartea fiind principala enigma pe care n-adezlegat-o nimeni niciodata.*** Dar cum faci sa alungi visele? Trebuie doar sa-l trezesc pe om. E foarte simplu. Acum te las, simt omica tulburare inspre nord-est. Adio!
2020-08-28 06:00:06
0
Codul lui Da Vinci - Dan Brown
Rating: 3.5-4/5Am auzit de "Codul lui Da Vinci" de atat de multa vreme incat era practic imposibil sa nu am macar un gram de curiozitate fata de aceasta carte.Inceputul aventurii, care il are in centru pe profesorul de istoria artei Robert Langdon, a fost cu siguranta intrigant. Toate indiciile pe care Langdon le descopera pentru rezolvarea misterului crimei petrecute in muzeul Luvru m-au facut curioasa in timp ce lecturam insa, pe alocuri, trebuie sa recunosc ca am fost si plictisita.Cartea se citeste destul de repede intrucat de fiecare data cand termini un capitol esti ispitit sa vezi ce se intampla mai departe (da, ma contrazic avand in vedere ca am fost si plictisita din cand in cand). "Codul lui Da Vinci" este o carte destul de controversata intrucat contine si aspecte ce tin de religie insa ceea ce multi nu inteleg este faptul ca autorul a scris o carte de fictiune care e menita sa il poarte pe cititor in misterul rezolvarii unei crime (si nu numai).Dezamagirea mea cand vine vorba de aceasta carte este prezenta cu siguranta pentru ca, avand in vedere cat de ridicata in slavi este, ma asteptam la ceva care sa ma dea cu adevarat pe spate, sa nu ma pot dezlipi de pagini pana cand nu le parcurgeam pe toate.Personajele nu m-au marcat in vreun mod insa mi s-a parut destul de draguta combinatia dintre Langdon si Sophie, cei doi care participa la deslusirea indiciilor ascunse.Pentru curiosii din fire si pasionatii de thrillere aceasta carte vine la fix intr-o zi ploioasa cand vor sa se bucure de o lectura care combina misterul, aventura, istoria si religia intr-un mod destul de placut.Citate:
2020-08-28 06:00:06
0
Elias si spioana carturarilor I: Focul din cenusa - Sabaa Tahir
Rating: 5+/5
2020-08-28 06:00:06
0
Cerneala si stele - Kiran Millwood Hargrave
Romanul de debut al lui Kiran Milwood Hargrave este povestea curajoasei Isabella Riosse.Nascuta in satul Gromera de pe insula Joya, Isa isi duce existenta intr-o casa modesta alaturi de tatal sau Da, pisoiul Pep si varstnica Miss La, gaina irascibila si certareata. Familia lor fusese mai numeroasa, dar doamna cu coasa ii luase pe mama Ma si pe fratele ei, Gabo.Acum, toata responsabilitatea cresterii Isei a cazut pe umerii lui Da. Acesta, de profesie cartograf, se ocupa sa-i sadeasca fiicei sale in suflet valorile de bine si frumos. Ii impartaseste cele mai pretioase daruri ale sale: intelepciunea si cunoasterea tainelor cartografierii. Da nu credea in destin, ci mai degraba, ca fiecare decizie o afecteaza pe urmatoarea.Isabella avea un interes deosebit fata de legenda Arintei, fetita care ii invinsese pe Yote, dragonul de foc si pe cainii demonici ai acestuia, salvand astfel insula.Insula Joya cunoscuse si zile mai bune; zile fara guvernatorul Adori, care instaurase o adevarata dictatura, aducand asuprirea si teama in randul locuitorilor.Dar daca evenimentele nefericite ne pregatesc pentru ceva mai mare, mai maret? Gasirea corpului neinsufletit al colegei sale de clasa, Cata Rodriguez, precum si disparitia prietenei celei mai bune, Lupe Adori, o determina pe Isa sa plece in aventura vietii ei. O aventura initiatica, in care, pe langa guvernator si o parte din armata sa i se vor alatura si oameni dragi: Pablo, copilul vecinei Masha, care acum se transformase intr-un tanar cu o forta impresionanta, Luce si gaina Miss La, care pana in momentul in care a lesinat a fost la fel de artagoasa. Prezenta lui Yole si a armatei sale, insa, ii va urmarit ca un vant aducator de nenorocire de indata ce vor parasit satul.- De ce au plecat pasarile calatoare?Pentru ca au putut.Dar celelalte animale?Se pare ca marea este mai primitoare decat acel ceva de care fug.Mi-a placut Cerneala si stele, mi-a placut mult. Este o carte care te prinde in mrejele aventurii, fiind scrisa intr-un stil antrenant, cu umor pe alocuri si cu rasturnari permanente de situatie. Isa mi-a vorbit despre prietenie, despre importanta legendelor si despre sacrificiu. Despre cat de important este sa nu fii singur atunci cand pericolele te inconjoara.Am aflat de la Isa si cat de repede se deplaseaza o insula plutitoare. Am sa va spun ce mi-a marturisit, pentru a sti si voi de acum inainte: O insula plutitoare se deplaseaza cat de repede vrea ea.
2020-08-28 06:00:06
0
Cartile care ne-au facut oameni - Dan C. Mihailescu
Andrei Plesu: ''Biografia fiecarui cititor are un grafic unic, irepetabil, cosanguin cu evolutia sa interioara, cu nevoile si intrebarile proprii, cu ritmuri, limite, intarzieri si devansari specifice. De aceea, de cate ori mi se cere lista celor 100 de carti fundamentale ma derobez. Nu exista retete. Nu poti face sugestii de lectura decat celor pe care ii cunosti, carora le stii felul, tulburarile, cautarile si apetiturile. Fiecare varsta isi are tesatura ei, fiecare individ uman are o chimie interioara care nu se poate sistematiza. In consecinta, a recomanda o carte e un act de maxima raspundere si de mare intimitate. Solemnitatile pedagogice, ca si neglijenta frivola, pot strica minti, caractere si vieti. E preferabil, prin urmare, sa nu te pronunti decat cand cel care te intreaba e, pentru tine, o carte deschisa.
2020-08-28 06:00:06
0
Padurea spanzuratilor - Liviu Rebreanu
La masa de Craciun, m-am laudat parintilor c-am prins loc la Padurea Spanzuratilor, in regia lui Radu Afrim. Tot Bucurestiul vorbeste de el, asa ca sunt nerabdatoare sa-l vad in data de 12 ianuarie.Cum a auzit vestea, tata a inceput sa-mi spuna de Padurea Spanzuratilor - romanul. A insirat nume, ani, detalii peste detalii. Am fost sincer rusinata sa imi dau seama ca, desi il citisem cu mult mai putini ani in urma fata de tatal meu, nu mai retineam mare lucru. A doua zi, l-am rugat pe tata sa-mi dea Padurea Spanzuratilor din biblioteca lui. Asa ca, aseara am terminat prima carte din 2019: am recitit Padurea Spanzuratilor. Mi-am reamintit de Apostol Bologa, generalul Karg, capitanul Klapka, Marta, Ilona sau groparul Vidor. Apoi, am stat si m-am documentat de Emil Rebreanu, fratele scriitorului, inregimentat in armata austro-ungara. Pentru ca a dezertat cand a fost trimis sa lupte pe frontul romanesc, a fost condamnat la moarte prin spanzurare, iar Liviu Rebreanu a plecat in cautarea mormantului. Dupa ce l-a dezgropat, i-a mutat osemintele dincolo de paraul care fusese granita, deci pe vechiul pamant romanesc, asa cum dorise el.Am citit ore, ore, ore in sir. Acum sunt pregatita de o discutie cu tata.
2020-08-28 05:54:22
0
Corectii - Jonathan Franzen
Actiunea are in centru familia Lambert, formata din parintii varstnici si cei trei frati: Gary, Chip si Denise. Enid, mama, desi nu poate fi acuzata de o autoritate maladiva, vrea sa obtina controlul prin exploatarea varstei si a slabiciunii pe care o au baietii ei fata de ea. Dupa aproape 50 de ani de casnicie, doreste acum sa se distreze, dar boala sotului ei este o piedica imposibil de trecut. In consecinta, transforma Craciunul in "ultimul" si duce o batalie (mai mult sau mai putin cinstita) pentru a-i aduce pe toti in casa parinteasca. Albert, figura eminamente patriarhala, este ros de Parkinson si dementa. Face eforturi disperate pentru a-si pastra ultimele urme de independenta si demnitatea, cauzand astfel cu atat mai multe probleme celor ce ii poarta de grija. Gary, cel mai mare dintre frati, dupa o cariera de success si investitii inspirate, se vede prins intr-o casnicie ce ii scapa de sub control, instrainat de baietii sai si incercand din rasputeri sa-i convinga pe toti din jur ca nu sufera de o depresie clinica. Chip, fratele mijlociu, dupa ce rateaza o cariera de profesor universitar, devine un scriitor incapabil sa-si termine singura lucrare. Este atras intr-o afacere dubioasa cu un baron interlop lituanian si prins in anarhia si coruptia ce domneau in Lituania. Denise, mezina, un bucatar faimos si talentat, dupa ce se elibereaza de o casnicie nefericita, isi exploreaza propria sexualitate si traieste cu povara de a-si convinge mama ca nu isi iroseste viata traind cu un barbat insurat, dupa cum Enid se teme. romanul abunda in divagatii enervante. Franzen ne poarta printr-o paleta larga de subiecte: tranzactii bursiere, industria farmaceuticelor, boomul economic din America, situatia politica din Lituania, aduce in discutie pedeapsa cu moartea, purificarea prin arta, diferentele dintre clasele sociale elatiile familiale sunt complicate si apasatoare, presiunea e mare, fiecare dintre cei cinci membri ai familiei este defect, suferind, zbuciumat intr-un fel anume, iar corectiile pe care vor sa le aplice nu par sa functioneze in favoarea lor.
2020-08-28 05:54:22
0
Eva Luna - Isabel Allende
Isabel Allende face ca povestirea sa inceapa cu mult timp inaintea nasterii Evei, aratand modul de viata a mamei sale, Consuelo.Cartea se deosebeste prin modul original de a descrie peisaje desi acestea nu sunt numite in mod cert. Actiunea este localizata vag, in America Latina. Protagonista ramane in memoria celor cu care se intalneste drept fata care spune povesti. Se inspira din povestile mamei sale, din albumele de fotografii si din secvente auzite la radio.Pornind de jos, de la a fi servitoare in diferite case ajunge, spre final, sa fie autoarea unei intregi telenovele. Actiunea nu lipseste din roman, fiind prezentata lupta gherilei impotriva unei democratii frauduloase .
2020-08-28 05:54:22
0
In intimitatea secolului 19 - Ioana Parvulescu
"Dupa moarte viata se transforma in destin, firele ei incalcite in desen limpede, iar din puzderia ei de intamplari haotice se aleg evenimentele importante. Dupa moarte unii devin uitare, altii devin statui, ceea ce e un alt fel de uitare. Dar cum sa intelegi bine destinul, desenul, evenimentul si statuia, daca uiti viata trecatoare care le-au dat la iveala? Poate ca nimeni nu s-a agatat cu atata forta de sansa de a scoate la iveala durabilul si continuitatea care exista in orice viata efemera ca oamenii secolului 19. De aceea vietile lor par mai incantatoare decat ale altora si veacul lor mai lung si mai solid decat alte veacuri. Si rasul lor care umple secolul dincolo de marginile lui pare mai vesel si mai plin....Viata, cu nenumaratele ei greutati, e traita cu participare si rost."
2020-08-28 05:54:22
0
Pisica lui Dalai Lama si Arta de a toarce - David Michie
"-Exista o intelepciune aparte cu privire la fericire, imi spuse Sfintia Sa. In unele texte este numita Secretul Sfant. Ca si intelepciunea din belsug, este simplu sa explici, dar nu atat de simplu sa o si traiesti. Secretul Sfant este acesta: daca vrei sa pui capat suferintei, cauta sa pui capat suferintelor altora. Daca vrei sa fii fericit, cauta ca si ceilalti sa fie fericiti. Schimband gandurile pe care le ai despre tine cu ganduri despre altii - aceasta este cea mai eficienta cale de a fi fericit."
2020-08-28 05:54:22
0
Trei coroane intunecate. Seria Trei coroane intunecate. Vol.1 - Kendare Blake
Autoarea Kendare Blake a reusit si de aceasta data sa ma surprinda placut cu o poveste intunecata si foarte complicata, mult mai fascinanta decat Anna in vesmant de sange . Rasturnarile de situatie de la finalul cartii m-au lasat muta de uimire. Pe parcursul lecturii, mi-am facut o gramada de scenarii, dar nu ma asteptam la asemenea surprize de proportii. Si cat de amarnic m-am inselat in privinta unor personaje de care ma atasasem! Recenzia aici:
2020-08-28 05:54:22
0
Si soarele e o stea - Nicola Yoon
Credeti in semne? Atunci cand sunteti indecisi, in incurcatura, confuzi, semnele divine sunt cele care va ajuta sa aflati directia, sau va bazati pe abilitatile de orientare proprii?Natasha si Daniel sunt fortati sa faca lucruri pe care nu le doresc. Ca e o deportare sau e un interviu, ca e orice actiune pe care altii o vad obligatorie, contrar vointei celor asupra carora are efect si consecinte, Natashei si lui Daniel le sunt incalcate niste drepturi, li se ingradesc niste libertati.Discriminarea pentru cei legali e aceeasi ca si pentru cei ilegali. Exista pentru multi un dublu standard in ceea ce priveste discriminarea: nu-s de acord cand e indreptata contra mea, dar fac uz de ea atunci cand intalnesc pe cineva diferit. Diferit prin radacini, prin cultura, prin culoarea pielii, prin faptul ca prefera sa circule pe trotuarul din dreapta, nu pe cel din stanga. Chiar daca directia spre care ne indreptam e aceeasi.Soarele e o stea pentru ca are lumina proprie. Din punct de vedere stiintific, fara Soare viata pe pamant nu ar fi posibila Iar dragostea e ca Soarele. Din punctul de vedere al unui idealist, fara dragoste viata pe Pamant nu ar fi posibila.Si dragostea e precum bataia din aripi a unui fluture. Schimba totul, iar finalul e decis de acel milimetru initial, cel in plus sau cel in minus .
2020-08-28 05:54:22
0
Scris pe trup - Jeanette Winterson
Un elogiu filosofic adus unei iubiri pierdute. Personajul principal se indragosteste atunci cand decide sa-si puna inima in carantina dupa care urmeaza un sir de reflectii despre iubire si clisee, precum si regandirea infidelitatii.Dupa mine, multe reflectii si putina actiune, ceea ce face pe alocuri romanul plictisitor. Daca aveti nevoie de o supradoza de metafore, va recomand cu drag."Labirintul. Gaseste-ti propria cale prin intortocherea de drumuri si vei castiga dreptul de a-ti implini cea mai arzatoare dorinta. Da gres si te vei rataci pe vecie intre aceste ziduri necrutatoare. Oare asta este testul?"
2020-08-28 05:54:22
0
Iarna la Paris - Imogen Robertson
Cand am vazut ca e vorba despre Paris, despre perioada Belle Epoque, pictori tinri care se lupta sa supravietuiasca si sa se afirme, mi-am zis ca trebuie sa o citesc! Este un roman surprinzator, cu un final neasteptat, un roman al contrastelor as zice, este bine documentat iar complotul celor doi soti Morel foarte credibil. Sunt personaje si momente in roman care sunt inspirate din realitate, din Parisul anilor 1900, si asta face actiunea si mai credibila. Personajele feminine sunt bine conturate si m-a surprins evolutia lor. Maud chiar a existat in realitate.E o carte frumoasa. Mi-a placut si o recomand.
2020-08-28 05:54:22
0
Ferma Animalelor - George Orwell
Ah, ce lectura superba, dar atat de amara :(Dupa "1984", am crezut ca pana aici am mers cu Orwell, dar "Ferma..." a facut sa-l plasez pe autor pe un loc special de pe raftul din inima mea A fost dragoste, a fost ura, mila si ocara, au fost de toate. E palpitant sa observi cum porcii, insetati de putere, rescriu legi, schimba perceptele, indobitocindu-si tovarasii si mai mult, servind un singur scop - traiul mai bun pe seama altora. Ramane de facut distinctia dintre tine si ceilalti. Deprimante concluzii...
2020-08-28 05:54:22
0
Versetele satanice - Salman Rushdie
Este prima carte scrisa de Salman Rushdie pe care o citesc dupa multi ani de ezitari si analizari. M-a cucerit prin fantezia tulburatoare si originalitatea povestilor (cel mai mult mi-a placut cea cu Ayesha si fluturii din Titlipur). Merita mai multa apreciere pentru valoarea sa literara decat simpla mentionare in contextul intolerantei religioase si a condamnarii la moarte a autorului. Desigur, exista idei indraznete care au bulversat pe buna dreptate lumea musulmana in aceeasi masura in care a facut-o Dan Brown cu al sau cod davincian ce a dat in clocot crestinii de pe tot mapamondul. Dar este nimic altceva decat un ROMAN si care este pana la urma misiunea scriitorului in lume daca nu sa creeze lumi alternative, povesti magice si sa stimuleze imaginatia si gandirea cititorilor?Am recunoscut cu bucurie influente din Bulgakov, Nabokov, Marquez, Llosa si poate si Proust fara ca acestea sa stirbeasca in vreun fel originalitatea creatiei.
2020-08-28 05:54:22
0
Steelheart - Brandon Sanderson
Din recenzia care a aparut pe FanSF: Multe aspecte sunt lasate pe dinafara de vulpoiul de Sanderson pentru volumele urmatoare, Firefight si Calamity: ce anume este Calamity, bolovanul ivit pe cer care-a schimbat mersul lumii si destinele oamenilor oferindu-le anumitor persoane puteri de zeitati? Cine au fost acesti oameni inainte de-a capata aceste puteri nesimtit de mari (probabil politicieni, altfel nu-mi explic lipsa de scrupule si cruzimea cu care-i trateaza pe muritorii de rand)? De ce se comporta ei asa, in loc ca-n lume sa curga numai lapte si miere? Si de ce exista si Epici intre Epici? Oare toti sunt rai?Puncte tari: o poveste extrem de alerta, ceva mai scurta decat caramizile de peste o mie de pagini cu care ne-a obisnuit Sanderson, un personaj asa si-asa, David, dar per ansamblu, placut tocmai datorita ambitiei cu care vrea sa-si razbune tatal, destul de inteligent si la fel de lipsit de scrupule in anumite situatii ca Epicii pe care i-ar rupe-n bucatele daca ar avea aceleasi puteri.Mai multe, pe FanSF:
2020-08-28 05:54:22
0
Vegetariana - Han Kang
Unul dintre romanele-vedeta ale lui 2016. Un titlu atractiv si o tema pe masura. Yeong-hye renunta peste noapte la a manca carne, oua, lapte si orice derivat similar. Devine vegetariana din cauza unor cosmaruri, insa sotul si familia ei sunt luati prin surprindere si reactioneaza violent, pe masura unei familii de clasa medie, obisnuita cu preparatele din carne cruda in fiecare zi.Romanul decoleaza puternic, vegetarianismul e un pretext pentru exploatarea unei boli psihice!? Firele narative se despart: dam si peste un cumnat artist, ratat, obsedat de natura si filme de arta pentru care cazul vegetarian din familie devine obsesie artistica dar si sexuala, dar si peste o sora grijulie, putin toanta, incapabila sa inteleaga ce se intampla in jur.Un roman asiatic cult. Potrivit ptr fanii lui Ryu Murakami, ai lui Kim Ki-duk sau Chan-wook Park.
2020-08-28 05:54:22
0
Insula - Aldous Huxley
O carte plina de aventura care te invata ca nu doar tehnologia poate face lucruri marete. Karana este o fata puternica care sa impotrivit superstitiilor insulei sale si a invatat ca si femeile pot face lucruri mari . Pe parcursul celor optsprezece ani in care a stat singura pe insula doar cu animalele care ii tineu de urat a invatat sa faca diverse arme si sa isi gaseasca singura de mancare, lucrurile pe care doar barbati le faceau in vremurile acelea. A invatat sa fie puternica dupa pierderea fratelui si al tatalui sau si dupa plecarea tribului si al surori ei. Premiata cu Medalia Newberry, Insula Delfinilor Albastrii e cartea care a creat cea mai celebra versiune a unui Robinson Crusoe feminin.
2020-08-28 05:54:22
0
Tara mea inventata - Isabel Allende
I loved this woman! Atat de talentata, dar pastrandu-si simtul umorului si povestind cu atata drag despre Chile, tara ei pierduta, ratacita si regasita. Mi-au placut amintirile din copilarie, povestile casei in care a trait si a oamenilor care au locuit-o, dar si descrierea pe care o face tarii.
2020-08-28 05:54:22
0
Pusca de vanatoare - Yasushi Inoue
Un poem aparut in ultimul numar al buletinului Prietenul vanatorului este ca rasunetul unei pusti de vanatoare in noapte: valul unei linisti aparente este spulberat pentru a scoate la iveala framantarile si suferintele tinute in secret vreme de treisprezece ani de trei (sau patru) persoane. Trei scrisori primite de poet chiar de la personajul care s-a regasit in poem ii revela celui dintai insingurarea care a presimtit-o in cel din urma, atunci cand l-a surprins inaintand incet prin zapada cu pusca pe umar.Emotionant. O proza foarte puternica pentru 80 de pagini.
2020-08-28 05:54:22
0
Noaptea de foc - Eric-Emmanuel Schmitt
Patrundem, impreuna cu Schmitt, care povesteste totul la timpul prezent, intr-un spatiu aparte, intr-o geografie care conduce, indiferent de cararea aleasa, intr-o singura directie, cea a Sacrului.Traseul este impregnat de o abundenta de simboluri si de semne, de la nume, obiecte si fenomene, pana la colturi de natura, senzatii si ganduri febrile: orasul Tamanrasset atragand prin insasi forta numelui sau, peisajul desertic, sordid si exotic in acelasi timp, mirosul diferit al aerului, suflul special emanat de pamantul acesta ars de soare, simplitatea, generozitatea si caldura unor oameni atat de mari, care traiesc in case atat de mici.Citeste continuarea aici
2020-08-28 05:54:22
1
Suge-o, Andrei! - Andrei Ciobanu
Mi-a placut continuarea povestii, nu stiu daca mi-a placut mai mult fata de primul volum ca sincer nu prea mi-l mai aminteam asa de bine, don't judge ca din 2015 pana acum s-au intamplat mai multe si am citit si eu alte carti intre timp si na mai uiti. Dar oricum, cert e ca mi-am amintit multe pe parcurs ce citeam si am terminat si eu cartea rapid, astazi, pe toata, intr-o singura zi cu o pauza de ceva ore dupa vreo 350 de pagini ca ma luase cu ameteala si aveam nevoie de pauza si de mancare si acum la 2:06 am terminat in sfarsit si nu regret ca mi-am pierdut sambata cu ea ca oricum sunt racita si n-aveam chef de altceva. Mi-a placut, daca a reusit sa ma tina toata ziua atenta si sa nu ma plictiseasca DAR ma asteptam la un altfel de final. Presupun ca asa ai vrut si ca asta a fost intentia sa lasi impresia de o continuare si un posibil volum 3 ca sfarsitul ala chiar nu m-a convins cu nimic. Nu stiu exact la ce ma asteptam pentru final dar sigur nu la textul ala cu multe puncte de suspensie, cam incoerent asa, lasat de Anemona din care sincer nu am inteles nimic dar mai incercam si maine ca poate sunt mai treaza. : Oricum not satisfied with that. In rest super, am ras la niste faze, nu la toate dar la una am ras destul de tare. Aia din Prolog. La un capitol m-am plictisit ca o luai putin pe aratura dar ai compensat apoi cu alte capitole mult mai faine asa ca all good pana la urma. Orasul ala din Moldova despre care ai povestit nu era cumva Galati? :))) Just asking ca am asa un hunch ca ala era iar pub-ul despre care vorbeai sa fie SummerTime Pub de pe faleza ca acolo ai mai avut show-uri si clubul de fite cu toti la camasa alba Union Jack pentru ca tipic. :)) Dar hey, poate ma insel amarnic.
2020-08-28 05:54:22
0
Pecetea mortii - Veronica Roth
Teribil de lenta in primele 3 parti, dar lumea si protagonistii mi-au placut foarte mult.Recenzie:
2020-08-28 05:54:22
0
Calatorind prin Europa de est - Gabriel Garcia Marquez
Ar putea parea o carte de calatorii, un jurnal al unui turist grabit, daca geniul lui Marquez nu ar duce textul spre un nivel superior, propice desfatarii intelectuale. Nostalgic si romantic, scriitorul columbian, jurnalist de ocazie, reuseste sa vada dincolo de realitatile sumbre a unei parti din Europa, distrusa de razboi si sfasiata de ideologii impuse. Oamenii sunt subiectul principal al acestei carti, ei sunt personaje si puncte de reper. Pe toata durata lecturii am simtit compasiunea lui Marquez, cat si furia retinuta ca socialismul nu este ceea ce ar fi trebuit sa fie, nici macar in inima lui: Uniunea Sovietica. Un volum pe care l-am citit repede, cu nesat, fiind tradus excelent de Tudora Sandru-Mehedinti.
2020-08-28 05:54:22
0
Adam si Eva - Liviu Rebreanu
Cele sapte vieti:I NavamalikaLocul: IndiaEl: Mahavira = marele erou (ucenicul marelui intelept, fiul lui Vasishta)Ea: Navamalika (cu ochii verzi ca pajistea spalata de roua)- i se taie/scoate/extrage piele si apoi este biciuit *shudders*II IsitLocul: EgiptEl: Unamonu (nomarh in Abotu)Ea: Isit (... ochii mari, albastri ca cerul diminetii, cu genele lungi incarcate de fard, cu o stralucire misterioasa si ispititoare in care scanteiau straluciri din alte lumi)- omorat cu o sageataIII HammaLocul: Sumer si Akkad (Mesopotamia)El: Gungunum (scrib?)Ea: Hamma (ochi albastri peste care genele lungi, negre aruncau umbre, dandu-le o intunecime viorie. In lumina lor era moliciune si o vapaie ciudata.)- injunghiat cu o sabie (prizonier)IV ServillaLocul: RomaEl: Axius (cavaler roman)Ea: Servilla- ea ucisa cu un pumnal de sotia lui Axius- el se sinucide (isi taie venele in timp ce face baie u0026lt;- profetie la nastere)V MariaLocul: GermaniaEl: Hans (calugar)Ea: Fecioara Maria (!)VI YvonneLocul: FrantaTimp: Revolutia francezaEl: Gaston Duhem (doctor)Ea: Yvonne- executati unul dupa altul (ghilotina)VII IleanaLocul: RomaniaEl: (Toma) Petre NovacEa: Ileana- impuscat de sotul Ileanei, PoplinskiAlerga dupa ea prin tari necunoscute, in epoci bizare, aci pastor indian, aci mare dregator egiptean, apoi scriitor intr-un templu babilonian, sau cavaler roman, calugar medieval, revolutionar provincial...Citate:Fericirea adevarata e totdeauna o clipa, se gandi bolnavul, cu amintirea ei proaspata in suflet. Mai multa n-ar indura firea omului care, deseori, intr-o viata de multi ani, nu are norocul sa intalneasca nici clipa aceasta, nici macar sa se apropie de ea. 37A recunoscut-o inainte de a se apropia de dansa, desi n-o vazuse niciodata. De cateva zile inima lui o astepta si o cauta. Si a gasit-o printre miile de oameni indiferenti. 37Naivitatea e virtute divina! 39Si de-atunci moartea nu ma mai spaimanta, caci viata adevarata e una si neintrerupta, dincolo de viata si moartea pamanteasca. Viata e Dumnezeu! 40metempsihoza improspatata 41Sugestie! Iar o vorba! Indata ce lipseste explicatia, vine un cuvant sec s-o inlocuiasca.-Cine vrea sa explice totul prin cuvinte ajunge curand sa nu poata explica nimic! Eroare incepe din clipa cand vrem sa identificam cuvantul cu spiritul. Sufletul n-are nevoie de cuvinte pentru a intelege. Sufletul comunica direct cu lumea spirituala, cu lumea lumilor. Si doar spiritul e esenta, spiritul etern, infinit, cuprinzator a toate. Insasi lumea materiala nu poate fi decat o fata a esentei divine. Vesnica materie e implicata de esenta ei. De altfel, materia si toata lumea materiala exista numai in functie de perceptia omeneasca. Densitate, coloare, caldura, toate atributele materiei exista numai pentru om. In fond nu e nicio deosebire intre eterul sideral si corpurile ceresti: toate sunt, in ultima analiza, o forma de manifestare a spiritului. Modificarile aparente alcatuiesc si intretin atributele fara numar. Precum materia se transforma neincetat, dobandind, prin aceasta, o existenta efectiva, si spiritul are sa-si asigure echilibrul atributelor printr-o perpetua regenerare. Licaririle spirituale trebuie sa se imbine permanent cu schimbarile din planul material. Regenerarea spiritului nu se poate savarsi decat prin identificarea cu materia. Transformarile materiei sunt astfel infatisari diverse ale spiritului animator, incepand cu cele mecanice si pana la cele biologice. Deosebirea e numai de grade, incat gradul suprem ar fi omul in care spiritul se recunoaste pe sine insusi dincolo de scoarta materiala.Daca materia e aceeasi in atomii ei, spiritul cuprinde virtual toata dumnezeirea. Intreg si parte sunt identice. Ca si atomii materiali, miliardele de miliarde de atomi spirituali se afla intr-o miscare eterna intre lumea materiala si cea spirituala. Viata unui atom e insasi viata universului. Unul e totul si totul e unul.Dar atomul material e echilibrul dintre doua energii. In atomul spiritual echilibrul il formeaza doua principii. Echilibrul principiilor e spiritualitatea. Cand atomul se rupe in planul spiritual, echilibrul i se frange, principiile se diferentiaza si se prabusesc in planul material. Timpul si spatiul devin realitati pentru partile intregului. Incepe viata materiala. Cele doua principii insa raman esenta spirituala si in transformarile pe care le indura ca animatori materiali. Spiritul pur palpita in ele ca un ideal spre care ravnesc necontenit. Intoarcerea in planul spiritual totusi e imposibila pana ce nu vor redobandi, prin unire, echilibrul pierdut. Ravna lor spre idealul spiritual se concretizeaza astfel in penibila incercare de a se regasi si de a se reuni. In planul material, cele doua principii reprezinta infinitele forme ale pozitivului si negativului, care, pe treptele mai de sus ale scarii vietii, se numesc masculin si feminin. Cand principiul isi recunoaste originea, apare sufletul si omul!Iata acua un atom spiritual pierzandu-si echilibrul. Cele doua principii se diferentiaza indata in doua suflete, barbat si femeie, sortite de-acum vietii materiale. Urmeaza cai diferite spre aceeasi tinta. Trebuie sa treaca prin toate planurile existentei pamantesti, purtand pretutindeni dorul lor de unire si permanenta nostalgie dupa lumea spirituala. In clipa cand sufletul gol se intrupeaza, incepe viata omului. Pentru suflet e incercarea suprema. Incatusat complet in coaja materiala, trebuie sarecucereasca anevoie cunostinta de sine, sa urmeze supus legile vietii materiale. Mereu treaza staruie doar trebuinta de-a gasi perechea lui de echilibru. Barbatul si femeia se cauta in valmasagul imens al vietii omenesti. Un barbat din milioane de barbati doreste pe o singura femeie din milioane de femei. Unl singur si una singura! Adam si Eva! Cautarea reciproca, inconstienta si irezistibila, e insusi rostul vietii omului. Pentru a inlesni cautarea aceasta se fac, se refac si se desfac toate legile si conventiile morale si sociale, tot ceea ce se numeste emfatic progresul omenirii. Instinctul iubirii e reminescenta originii divine. Prin iubire numai se poate uni sufletul barbatului cu sufletul femeii pentru a redeveni parte din lumea spirituala. Iubirea aceasta e rodul divin al sufletului omenesc. Dumnezeu sub chipul iubirii traieste in om.Iubire si Dumnezeu, constient sau inconstient, trebuie sa altcatuiasca suprema preocupare a sufletului omenesc. Fra de ele omul nici n-ar putea exista!O viata omeneasca nu ajunge insa pentru a prilejui intalnirea barbatului cu femeia. Spatiul si timpul sunt piedici pe care sufletul strans in obezile materiale numai treptat le poate invinge. Apoi, chiar cand le-a invins, intervin obstacolele conventiilor sociale care de multe ori sunt mai puternice decat puterile oricarui om.Avantul sufletului se sfarma in clipa prabusirii trupesti. Moartea materiala descatuseaza sufletul fara a- inlesni posibilitatea de unire cu sufletul pereche. Unirea lor numai in viata materiala poate fi mantuitoare. Asa sufletul slobozit dupa intaia incarnare va pluti in alte planuri ale lumii ca o sarmana constiinta pura, asteptand prilejul unei noi intrupari omenesti. A doua viata pe pamant incepe, si moartea o curma iar, si sufletul tot nu si-a dobandit perechea adevarata. Apoi urmeaza a treia viata, secerata de a treia moarte. Apoi alta si iar alta. Poate ca in timpul unei reincarnari celalalt suflet a ramas in vreo sfera indepartata; atunci omul simte cumplit zadarnicia vietii pamantesti si a tuturor zbuciumarilor sale, incercand sa se aproapie de Dumnezeu prin singuratate si meditatie. Cate vieti terestre alcatuiesc o viata adevarata?... Sapte!... De ce tocmai sapte? O, Doamne, Doamne, de ce sapte? Dar pentru ca sapte e numarul sfant! A fost sfant totdeauna, in toate sufletele! Fiecare moarte materiala pecetluieste regretul zadarniciei. In ochii muribundului, in lumina ultimei clipe, tremura durerea neputincioasa a sufletului. A trait in zadar.A saptea viata aduce de-abia fericirea unirii cu celalalt suflet. De aceea a saptea moarte cuprinde revelatia. Fiindca moartea a saptea inseamna sfarsitul existentei materiale si inceputul intoarcerii in lumea spirituala, sufletul retraieste intr-o strafulgerare toate vietile anterioare pentru a se putea bucura mai deplin de stralucirea vietii noi, eterne, ce-l asteapta. De-acumanu va mai rataci in sferele lumii materiale, ci, transformat in principiu pur, echilibrat iarasi in atom spirtiuat cu celalalt suflet, redevenit de asemenea principiu, isi va relua existenta divina in planul spiritual.Si iata cercul inchis! Spiritul regenerat prin materie, materia animata prin suflet! Unitatea desavarsita prin dualitate! 42-45
2020-08-28 05:54:22
0
Regatul de arama (Trilogia Daevabadului. Cartea a II-a) - S.A. Chakraborty
O continuare spectaculoasa a povestii din Orasul de bronz din Trilogia Daevabadului, o poveste minunata, exotica, in paginile careia creaturi de legenda prind viata, te vrajesc si te atrag in lumea lor. Recunosc insa ca Orasul de bronz ramane in continuare preferatul meu din aceasta serie. Autoarea construieste cu migala, piesa cu piesa, un univers fantastic extraordinar aparte de cel al oamenilor, pana in cele mai mici amanunte, de o complexitate si frumusete rara. Daca va plac basmele orientale precum cele din 1001 de nopti, cu creaturi fantastice, daca va plac legendele stropite din plin cu magie, atunci aceasta poveste va va incanta! Actiunea volumului de fata se reia la cinci ani de la dramaticele intamplari care au zdruncinat din temelii pacea Daevabadului, Orasul de bronz. Povestea se dezvolta de la capitol la capitol, pericolul si suspansul ating cote maxime, dramatismul situatiilor in care sunt pusi eroii nostri ne pune nervii la grea incercare, iar personajele evolueaza si capata o mai mare consistenta.O reintalnim pe Nahri casatorita cu emirul Daevabadului, Muntadhir, fiul cel mare al nemilosului rege Ghassan (un personaj complex si controversat, fata de care am avut pe tot parcursul cartii sentimente amestecate).
2020-08-28 05:39:22
0
Drumul spre Wigan Pier - George Orwell
Propaganda corecta in favoarea socialismului care inseamna "dreptate si libertate". Cu dreptatea parca as fi de acord.In partea a doua am gasit ceea ce se stia deja, cred, anume ca progresul duce la bunastare, bunastarea la delasare, iar la final delasarea la o moarte mai rapida. Orwell spune ca un progres socialist (se refera mai ales la cel tehnologic) ar duce mai repede la bunastarea tuturor oamenilor iar apoi s-ar opri aici, la bunastare, nu si-ar mai continua cursul firesc, din punctul meu de vedere, catre delasare si moarte.
2020-08-28 05:39:22
0
Secrete si minciuni - Nora Roberts
Cand tot universul tau se prabuseste si viata ta se dovedeste a fi o minciuna, in care singurul care nu stie adevarul esti tu, pentru ca ai refuzat sa pui prea multe intrebari, de frica raspunsurilor, te retragi acasa, pentru a te recompune si a-ti reconstrui viata.Recenzia mea completa este aici
2020-08-28 05:39:22
0
Contract de casatorie - Catherine Bybee
"Contract de casatorie" este cartea potrivita pentru a fi citita pe plaja, pe tren, la piscina sau in pat.Foarte lejera, cu o poveste simpatica si personaje amuzante, aceasta lectura merge de minune in acele momente in care ai nevoie de o pauza, de ceva ce merge repede si care iti va pune un zambet pe buze.Povestea dintre Samantha si Blake este un foarte simpatica, foarte reala. Si decurge intr-un ritm foarte alert, poate prea alert, dar trecem cu vederea.Deci, cititi aceasta carte daca aveti nevoie de o lectura nu foarte complicata, ce curge de la sine si care are un deznodamant de poveste.
2020-08-28 05:39:22
0
Fata anonima - Greer Hendricks, Sarah Pekkanen
Fata anonima este genul de carte pe care te pui sa o citesti si uiti sa o mai lasi din mana. Subiectul nu este cine stie ce, dar modul de scriere, modul de expunere a povestii este absolut minunat. Personajele, desi in prima faza par ceva gen ying si yang, sunt mai mult decat identice. Povestea incepe atunci cand Jess, o tanara machioza, intervine intr-un studiu academic al unui psiholog. Brusc ea devine subiectul principal al psihologului, si lucrurile capata o turnura periculoasa, plina de neprevazut. Nu mi a placut modul in care psihologul a manimatat o pe Jess. Nu mi a placut egoismul si superficialitatea de care a dat dovada in toata povestea. Nu mi a placut Jess pentru ca nu a stiut cand sa spuna stop. Nu mi a placut psihologul. Mi s a parut o persoana de o rautate sadica. Dar pot spune cu mana pe inima, ca mi a placut cartea. Este bine scrisa, trateaza iubirea dusa la extrem si bolnavicioasa.Romanul este genul de carte care te captiveaza si te face parte din poveste. Mi a placut. Finalul nu este wow, e chiar usor previzibil, dar e asa cum trebuie sa fie. Nu am citit si cealalta carte scrisa de aceste doua autoare, dar sigur o voi face in urmatoarea perioada. Cartea cred ca merita undeva intre 4 si 4.5 stele, dar ma voi opri la 4. Oricat de alambicat este subiectul si oricat de misto e scrisa povestea, pe ici pe colo lancezeste.
2020-08-28 05:39:22
1
Cu o noapte inainte - Wendy Walker
Cu o noapte inainte este un roman pentru care sa astepti lansarea (29 iulie, Leda Edge / Corint), caci iti va oferi o lectura buna. Se joaca cu mintea ta suficient de bine, printr-un continuu joc trecut-prezent, relatand din perspectiva mai multor personaje, fara a-ti soca insa simturile.Este un thriller bine legat, un puzzle pe care trebuie sa il construiesti adunand piese din trecut, cu unele din prezent, presarat cu introspectii despre dragoste, lipsa dragostei in viata unui copil, cat de usor distrugi increderea unui copil si poate intrebarea cea mai importanta: cum poti sa traiesti cu tine stiind ca din cauza ta oameni au murit, familii au fost afectate. La acestea se adauga niste sedinte terapeutice transcrise, dintr-un trecut relativ recent, din care incercam sa aflam adevarul despre Laura, in care nici macar Rosie, sora ei, nu are incredere pe deplin.
2020-08-28 05:39:22
0
Laleaua neagra - Alexandre Dumas
LALEAU NEAGRA de ALEXANDRE DUMAS, este o carte care mi.a starnit curiozitatea inca din titlu.Povestea lalelei incepe cu doi frati care au fost omorati de catre popor desi nu erau vinovati...ok, toate bune pana aici, dar unde e laleaua?Apare in scena Cornelius van Baerle, finul unuia dintre fratii ucisi, doctor horticultor, care vrea sa castige premiul de 100 mii de fiorini oferit de HARLEM.In timp ce el lucra la crearea unui mugure de lalea neagra vecinul sau invidios Isac Boxtel ii urmarea fiecare miscare, avand in plan sa.i fure mugurii cand vor fi creati.In ziua in care Cornelius descopera ca are 3 muguri este arestat ca ar fi complotat cu unul din fratii ucisi, lucru neadevarat.Mare bucurie pe Isac crezand ca odata Cornelius plecat il se poste folosi de mugurii lalelei ca si cum ar fi ai lui. Mare I.a fost surpriza cand descopera ca Cornelius a luat mugurii cu el la inchisoare.De aici incepe adevarata actiune a cartii.DACA Cornelius va reusi sa creasca laleaua neagra in inchisoare aflati citind carteaO carte foarte bine structurata, in afara de inceput cand ma gandeam ce treaba are cu restul povestii.Povestea de dragoste nu intarzie sa apara, raul se bucura ca a invins, insa rasturnarea de situatie este fenomenala Mie mi.a placut cartea.
2020-08-28 05:39:22
0
Inelul cu diamant - Lauren Blakely
Inelul cu diamant (Lauren Blakely) este o poveste simpatica, amuzanta si romantica curiozitatea m-a facut sa citesc cu interes cartea fiind primul roman pe care l-am citit din aceasta colectie. In afara de partea erotica, care pentru inceput mie mi s-a parut cam mult, povestea a fost ceea ce trebuie, este interesanta , te face sa razi, mie mi-a placut, este usor de citit iar capitolele sunt scurte. Spencer este un gentleman, creatorul unei aplicatii de daiting "baiatul bun de iubit", conduce un bar alaturi de cea mai buna prietena, Charlotte, si este fiul unui important om de afaceri. Tatal lui hotaraste sa-si vanda afacerea unui familist convis, astfel ar avea mai mult timp sa petreaca alaturi de sotia lui si sa calatoreasca . Cum Spencer nu are o reputatie tocmai buna se gandeste ca cea mai buna solutie sa-si sprijine tatal este sa-i propuna amicei lui sa accepte o logodna falsa timp de o saptamana. Charlotte accepta propunerea lui Spencer in ideea ca l-ar putea tine la distanta pe fostul logodnic care o tradase. Ce se intampla intre acestia doi aflati citind cartea !
2020-08-28 05:39:22
0
Ferma de perle negre - Liza Marklund
"Ferma de perle negre" ("Parlfarmen") este o carte din alt registru decat seria "Annika Bengtzon", dar in care talentul Lizei Marklund e la fel de marcant.Emotii, realism, iubire, simplitate, chin, devotament, cruzime, naivitate, tradare, razbunare, curaj, acceptare a riscului, responsabilitate - cititorul le traieste pe toate, iar imaginatia lui nu mai are granite!"Parlfarmen" (maybe 'The Black Pearls Farm') is a book from a different register as the 'Annika Bengtzon' seria, but in which Liza Marklund's talent is similarly evident. Emotions, realism, love, simplicity, devotion, cruelty, naivety, treason, revenge, courage, risk acceptance, responsibility - the reader lives them all, and his imagination is borderless!
2020-08-28 05:39:22
0
Turnul intunecat. Seria Turnul intunecat. Vol.7 - Stephen King
Trei luni. Trei luni de zile mi-a luat sa citesc seria Turnul Intunecat de Stephen King. Aceasta este cea mai lunga serie de carti pe care am citit-o, si in acelasi timp, e si una dintre cele mai fascinante povesti citite. Doar dupa Turnul Intunecat am inceput sa-l apreciez pe King cum se cuvine si am inteles de ce King is The King.Fiind una dintre cele mai bune povesti despre calatoria eroului si incercarile la care este supus acesta, este totodata si o carte care te invata ca nu finalul calatoriei conteaza, ci drumul spre el. Despre Turnul Intunecat vreau sa povestesc foarte multe, dar voi incepe cu idea ca aceasta poveste are una dintre cele mai bune fraze de inceput: Omul in negru fugea prin desert si pistolarul se tinea dupa el. Intr-o singura fraza ai prezentarea personajelor principale, cadrul in care se desfasoara actiunea, prezentarea relatiei dintre aceste doua personaje si insasi actiunea!In seria Turnul Intunecat, povestea se desfasoara intr-o stranie lume paralela, unde Roland, ultimul pistolar din neamul sau, porneste intr-o calatorie disperata spre Turnul Intunecat. Cu un amestec de science fiction, fantasy si horror, King aduce in scena personaje de neuitat, creeaza pentru ele aventuri nebune si apoi le ucide fara mila.Finalul este de-a dreptul diabolic, dar dupa cum am mai zis, conteaza calatoria si mai putin finalul ei
2020-08-28 05:39:22
0
Mizerabilii - Victor Hugo, Pauline Francis
5* indeosebi pentru episodul Gavroche. Si pentru sentimentul de liniste si securitate pe care il traiam ori de cite ori citeam paginile despre ascunzatoarea din burta elefantului din Piata Bastilia. Le-am citit de multe ori. Episodul a circulat ca brosura pentru copii, probabil ca abia incepusem scoala. Extrasul cu viata lui Gavroche m-a facut curios cu privire la intregul roman. L-am citit putin mai tirziu. Iar sfirstul lui m-a intristat definitiv. Cum se poate ca frumoasa Cosette, justitiarul Marius (pentru care batrinul ocnas si-a sacrificat viata) sa-l trateze pe Jean Valjean cu atita cruzime? Mi se parea nedrept, un pacat strigator la cer. Sa nu uitam ca Gavroche era (alaturi de liliala, devotata, umila Eponine, care il iubeste in taina pe Marius) copilul sinistrilor soti Thenardier. Ereditatea nu functioneaza in acest caz. Gavroche rascumpara intr-un fel rautatea parintilor.In fine, lectura manuscrisului propriu (cu unele corecturi si revizii) i-a luat lui Victor Hugo 16-17 zile, din 26 aprilie pina in 12 mai 1860. Am luat informatia din cartea lui Mario Vargas Llosa, Tentatia imposibilului. Victor Hugo si Mizerabilii, Humanitas, p.163.
2020-08-28 05:39:22
0
Rugaciune pentru Cernobil - Svetlana Aleksievici
Spicuiri din recenzia finala care se gaseste pe blogul meu
2020-08-28 05:39:22
0
Mesagerii ploii - Ismail Kadare
Cind am inceput Mesagerii ploii, ma asteptam sa descopar o noua distopie, in genul celor cu care Ismail Kadare ne-a obisnuit in Palatul viselor sau in Fiica lui Agamemnon si Succesorul, dar, de data aceasta, scriitorul albanez a dezvoltat o naratiune realista, istorica, realizand o adevarata psihologie a vietii de razboi. Tematica s-a schimbat asadar, insa stilul sau poetic inconfundabil a ramas. Amintind, pe alocuri, de nebunia razboiului din Desertul tatarilor de Dino Buzzati, romanul lui Kadare vorbeste despre iluzia victoriei intr-o batalie, despre cat de relative sunt notiunile de invinsi si de castigatori. Mai mult decat a descrie momentul asediului unei cetati albaneze de catre oastea otomana, in secolul al XV-lea, Mesagerii ploii este o metafora a razboiului in general, care-i distruge, in masinaria sa infernala, si pe cei asediati, si pe cei care se cred atotputernici. (cronica:
2020-08-28 05:39:22
0
Fata cu vise alb-negru - Andreea Russo
A cam fost o dezamagire aceasta carte.De fapt,de la cartile ce au parte de multa reclama nici nu am mari asteptari.Subiectul a fost destul de intrigant(daca excludem finalul,desigur),insa constructia operei nu mi-a placut deloc. Nu am prea vazut sensul ca intr-un detectiv sa se introduca asa de multe citate,maxime sau ce-o mai fi ele.Aveam impresia ca citeam o carte motivationala,dar nu aveam parte de o lectura thriller. Nu mi-au placut nici aceste salturi de la o linie de subiect la alta,cateva pagini era unul din acele vise,apoi,nici nu intram complet in esenta lor ca...pac,deja era capitolul cu "realitate".Da,m-a deranjat si folosirea acestui buclucas"vroiam".Prin urmare,doar 1,5 stele. Intamplarea a facut ca bibliotecara din satul meu sa achizitioneze toate cele carti ale autoarei. Asadar,in timpul apropiat voi citi toate operele autoarei.Sper ca macar acum sa-mi placa cat de putin primul volum din "Amintiri din viitor",caci anul trecul m-a lasat rece,iar volumul 2 sa fie o continuare pe masura.
2020-08-28 05:39:22
0
Anotimpul ploilor - Tatiana de Rosnay
O carte care nu m.a dat pe spate, aveam asteptari mai mari, pentru ca anterior citisem SE NUMEA SARAH de aceeasi autoare.O familie se reuneste dupa multi ani la Paris pentru a sarbatori cea de 70 a aniversare a tatalui Paul.Acolo ploua neincetat si orasul este inundat, tatal face atac cerebral si moare.Se dezvaluie secrete de familie: Linden, baiatul familiei este gay, fata este casatorita a doua ora cu un betiv si mama pare sa aiba un amant de vreo 15 ani.Nimic la care nu m.a tinut in priza, sa ma faca sa o citesc, cu chiu cu vai am terminat.o
2020-08-28 05:39:22
0
Cele patruzeci de legi ale iubirii Ed.3 - Elif Shafak
In ciuda aparentei usor romantice a titlului, "Cele patruzeci de legi ale iubirii" nu este nici pe departe un roman de dragoste. Cu doua naratiuni-pretext si doua planuri temporale ale povestii, (secolul XIII si secolul XXI), romanul evoca neobisnuita legatura spirituala dintre poetul persan Rumi si dervisul sufit Shams din Tabriz, care are drept efect renuntarea celui dintai la indeletnicirea sa initiala, de predicator religios si descoperirea vocatiei sale poetice. Cele 40 de legi ale iubirii sunt enuntate de Shams sufitul si privesc nu dragostea carnala, obisnuita, ci dragostea suprema, cea care uneste spiritele a doi oameni ce se cauta de-a lungul vietii si se gasesc inainte de moarte, implinind contopirea a doua spirite complementare intr-unul singur, desavarsindu-se.Tehnica narativa "in rama", poveste in poveste, il face extrem de usor de citit si greu de lasat din mana.Rabdarea nu inseamna sa induri smerit, ci sa ai vederea indeajuns de ascutita ca sa te increzi in dezlegarea din urma a unei intamplari. Ce inseamna rabdarea? Inseamna sa te uiti la ghimpe si sa vezi trandafirul, sa privesti noaptea si sa vezi revarsatul de ziua. Nerabdarea inseamna sa ai vederea atat de slaba, incat sa nu fii in stare sa zaresti dezlegarea. Cei ce-L iubesc pe Dumnezeu nu-si pierd niciodata rabdarea fiindca stiu ca e nevoie de timp pentru ca secera sa se preschimbe in luna plina"
2020-08-28 05:39:22
0
Lumina dintre oceane - M.L. Stedman
La Faruri, Tom are suficient timp sa se gandeasca la razboi. La chipurile si vocile camarazilor care statusera alaturi de el, care-i salvasera viata intr-un fel sau altul, la ultimele cuvinte rostite de unii dintre ei pe patul de moarte si la vorbele de neinteles bolborosite de altii, carora le facuse totusi un semn aprobator cu capul. Tom nu este unul dintre acei barbati carora le atarna picioarele de un manunchi de ligamente sau li se scurg maruntaiele din burta ca niste tipari alunecosi. Nici nu i s-au facut plamanii clei si creierul ciulama din cauza iperitei. Cu toate astea e si el plin de cicatrice, caci trebuie sa traiasca in acelasi trup cu omul care a facut toate lucrurile ce trebuiau facute la vremea aceea. Poarta cu sine cealalta umbra, proiectata spre interior.Oceanele nu se termina niciodata. N-au inceput, n-au sfarsit. Vantul nu se termina niciodata. uneori poate inceta, dar o face doar pentru a-si aduna forte de prin alte colturi de lume si a se repezi din nou asupra insulei, incercand sa transmita un mesaj pe care Tom nu-l pricepe. Existenta se desfasoara aici in proportii gigantice. Timpul se masoara in milioane de ani, stancile care, de la distanta, par cat niste zaruri aruncate pe tarm sunt, in realitate bolovani uriasi de cateva zeci de metri in latime, batuti de valuri de mii de ani, rasturnati intr-o parte, astfel incat straturile care ii compun au ajuns dungi verticale.
2020-08-28 05:39:22
0
Secretul orhideei - Lucinda Riley
Nu a fost o carte wow dar nici rea, fiind deja obisnuita cu stilul autoarei eram curioasa de ce secret ascunde orhideea. Pe langa faptul ca are si multe pagini,povestea a fost un pic trasa de par pe alocuri,a lungit-o prea mult. Avem o poveste din trecut si una din prezent dupa cum ne-a obisnuit autoarea. Perioada celui De-al Doilea razboi mondial, un conac ,un lord ,o fata frumoasa, o casatorie aranjata ca pe vremuri sa duca mai departe numele si mostenire familiei veche de 300 ani.Dupa o perioada de cativa ani petrecuti ca prizonier in Changi ,lordul Harry se indragosteste de o fata thailandeza, prima lui iubire,facandu-si planuri de viitor impreuna dupa ce va rezolva problema cu mostenirea conacului.Planuri care ii sunt date peste cap la revenirea in Anglia.In zilele noastre Julia, sufera enorm dupa un tragic accident in care isi pierde sotul si fiul in varsta de 3 ani.Distrusa si fara forte sa isi vada mai departe de viata se refugiaza in casuta din Anglia, aproape de domeniul unde se afla conacul Wharton Park,unde a petrecut o parte din copilaria ei,in serele pline de flori exotice cultivate de bunicul ei.Aici il intalneste pe vechiul sau prieten din copilarie,pe Kit Crawford, mostenitorul conacului, care vrea sa vanda conacul deoarece nu are suficienti bani pentru a se ocupa de renovarea cladirii.Acesta descopera un jurnal vechi, care crede ca a apartinut bunicului ei si pleca in cautarea bunici pentru ai inmana jurnalul.Dar habar nu are ce secrete contin jurnalul si cum ii poate schimba viata.Dupa ce am citit aproape jumatate din carte am inceput sa fiu prinsa in poveste si sa incep sa leg lucrurile intre ele. Multe secrete ascunse ani la rand de familie si vieti ranite. M-a surprins la final,final care face toata cartea
2020-08-28 05:39:22
0
Rafuiala - Yrsa Sigurdardottir
Adolescenti cu probleme sunt inca urmariti de sinistrul Grup Edison;Abilitatile de necromatie ale lui Chloe devin mai puternice , Tori este capabila de a face magie ca vrajitoarele fara incantati si modificarile lui Derek devin mai intense si frecvente.Adauga si putina incurcatura romantica impreuna cu Simon si Derek lucrurile nu pot deveni mai complicate pentru Chloe Saunders.Dupa ce scapa dintr-o casa care pare sigura, dar nu este in siguranta in acest moment , Chloe trebuie sa faca fata unei fantome adolescentine ce bantuie casa si a unui necromant care nu crede in abilitatile lui Chloe.Impreuna cu amenintarea Grupului Edison care inca sunt pe urmele lor , adolescenti cresc mai mult si sunt suspiciosi cu toata lumea....in sfarsit intr-un fel sau altul se ajunge la partea in care se afla misterul Sanatoriul Lyle.Sunt mereu nelinistita atunci cand ajung la ultima carte dintr-o serie/trilogie.Vreau sa stiu doar cum se termina , dar in acelasi timp , nu vreau sa parasesc personajele.Chloe a crescut atat de mult de la prima carte.Puterile ei sunt in curs de dezvoltare si ea a parcurs un drum lung de la fata fricoasa la femeia care invige temerile ei atunci cand vine vorba de-ai proteja pe cei iubiti.Celelalte personaje sunt foarte bune in felul lor nu sunt sigura dupa prima carte , adica nu m-am gandit niciodata ca Tori va creste si ma bucur ca ceilalti au aceptato in echipa lor.Mi-a placut actiunea care are loc in aceasta carte.Exista fantome furioase si rele , varcolaci si multe alte creaturi.Aceasta a fost o trilogie fantastica cu toate acestea nu imi place finalul.Sau mai degraba , nu-mi place ca trilogia a fost incheiata.Sunt atat de multe mai vreau sa stiu.Dar cu dragostea si drama am ajuns in punctual culminant si totul rezulta o minunata trilogie fantastica.
2020-08-28 05:39:22
0
Reteaua Alice - Kate Quinn
Recenzie: povesti, una petrecuta in 1915, alta in 1947. Am devorat povestea lui Eve, insa povestea (de fapt, personajul) lui Charlie nu m-au convins deloc. Nu sunt o fana a fictiunii istorice care romanteaza foarte mult lucrurile, dar Kate Quinn m-a convins in primul rand cu o poveste scrisa bine. O recomand cu incredere iubitorilor de fictiune istorica si povesti de dragoste (sunt convinsa ca o sa le placa), dar intr-o oarecare masura si celor care nu sunt neaparat fani ai genului, pentru ca e o poveste captivanta, cu personaje interesante si un subiect (reteaua de spionaj din Primul Razboi Mondial) pe care eu nu l-am mai intalnit intr-o alta carte pana acum.
2020-08-28 05:39:22
0
Crede-ma cand mint - J.P. Delaney
Am citit cartea stand la plaja, cu un frappe alaturi, asa ca pot sa spun dinainte ca ii dau 5 stele. ;)) acu, lasand gluma la o parte... cartea e misto. Merita 5 stele. Autorul nu se dezminte. Dupa fata dinainte pe care am adorat o... asta mi s a parut si mai bunicica. Este destul de simpla, in aparenta... dar la un moment dat nu mai stiam ce e fictiune si ce nu in viata personajului principal... care apropo a fost exceptional construit. Este o carte de citit si pe care o recomand. Poate voi reveni cu o recenzie mai completa, zilele urmatoare.. insa pana atunci... zic, cititi cartea. Merita.
2020-08-28 05:39:22
0
Lantul - Adrian McKinty
Recenzia completa: o slabiciune pentru thrillere intunecate, anchete desprinse din filme de groaza, antagonisti diabolici si plot twist-uri macabre. Criticii si gurile rele vor spune ca prefer literatura usoara, de duzina, potrivita ca lectura de weekend sau de vacanta, de parca doar Agatha Christie a descoperit reteta succesului pe acest segment literar, iar ceilalti autori ne ofera doar idei comerciale, frumos ambalate in campanii de marketing ce ajung sa ii terorizeze pe cititori pe toate canalele de social media. Exceptii vor exista intotdeauna, de ambele parti; din pacate, Lantul mi-a confirmat scepticismul initial, asa cum s-a intamplat si cu Femeia de la fereastra si Ceva in apa.Premisa romanului mi s-a parut tulburator de fascinanta, mai ales la nivel psihologic: rapeste copilul altcuiva ca sa-l salvezi pe al tau. Am fost orbita de toate review-urile pozitive de la autori (Stephen King, Tana French, Ian Rankin, Val McDermid) si, desi stiam ca nu trebuie sa fiu influentata de ele, am sperat ca voi simti la fel, ca am sa fiu impresionata si ingrozita de ingeniozitatea autorului. Din pacate, dupa a doua jumatate a romanului, Lantul isi pierde orice urma de credibilitate si ne ofera un final grabit, cu scene absurde si greu de acceptat, desprinse din filmele de actiune americane (de duzina, sa ne intelegem).
2020-08-28 05:39:22
0
Vieti foarte reusite - J.K. Rowling
Vieti foarte reusite este o cartulie ce se poate citi foarte repede, insa, am preferat sa o citesc pe indelete, sa ma delectez cu fiecare cuvant in parte, sa implantez in suflet fiecare sfat si indemn valoros. Este o adevarata terapie spirituala, care iti da aripi sa poti zbura spre cele mai inalte zari cu putinta. E ca o raza de soare ce straluceste cu putere prin perdeaua de nori intunecati. Te binedispune si te face sa crezi ca pana si imposibilul este posibil. Este o scriere inedita, o adevarata radiografie a succesului, care poate proveni din orice. Chiar si din esecuri, daca le permiti sa te faca mai puternic, iar nu sa te ingenuncheze.
2020-08-28 05:39:22
0
Corpuri ascunse - Caroline Kepnes
Singurul motiv pentru care nu am abondonat-o a fost ca am ascultat-o prin Audible. Pentru mine, a fost primul audiobook ascultat si a fost si un fel de pariu cu mine ca o sa termin o carte audio. Nici You nu a fost 100% pe placul meu. Sunt super convinsa ca mi-ar fi placut totusi mai mult daca in locul editiei in romana imi luam audibook-ul. Insa Hidden Bodies reuseste sa fie interesanta doar in primele capitole. Faptul ca se termina super in coada de peste m-a cam facut sa simt ca am pierdut timp pe care l-as fi putut folosi ascultand o carte mai buna.
2020-08-28 05:39:22
0
Maret vom arde. Saga Cuceritorului. Partea III - Kiersten White
ATENTIE! Spoilere nesimtite!Ca sa-l citez pe Stefan Salvatore: How many more ways can you rip my heart out, Kiersten?Volumul 3 vine ca o ghiulea de tun. Desi am facut prostia sa-mi dau spoilere singura, frunzarind cartea la intamplare, au fost inca destule momente care m-au surprins.Acum ca a trecut febra lecturii si adrenalina actiunii, imi dau seama ca exista si unele neajunsuri ale povestii. Un amanunt din volumul precedent ar fi faptul ca Radu este acceptat mult prea usor la Constantinopol, dar avand doar punctul lui de vedere, cumva suntem fortati sa acceptam explicatia lui. Volumul acesta mi s-a parut destul de scurt, m-as fi asteptat la macar 500 de pagini. Pe alocuri pare putin grabit si scris cu toporul. Totusi, seria este una solida, are elemente puternice care fac din ea o lectura cu adevarat calitativa: inspiratia istorica folosita cu maiestrie, dezvoltarea personajelor, actiunea palpitanta, ideile transmise. Jos palaria pentru autoare!Sa vorbim despre Lada, alias Doamna Tepes. Am fost ferm convinsa ca autoarea va merge pana la capat cu acest personaj si a facut-o. Scenele pe care toti le-au gasit socante (oranduirea de oameni trasi in teapa, supriza otomanilor cand ajung la Targoviste, lupta cu oamenii lui Matei) mie mi-au placut la nebunie. Autoarea a portretizat un om (nu o femeie, nu un barbat, UN OM) capabil sa faca orice pentru tara lui. Lupta continua a Ladei m-a emotionat si prin prisma faptului ca am citit o bucata din istoria tarii mele, despre stramosii nostri care s-au opus otomanilor. Desi nu ma vad patrioata si nici impresionata de lucruri din astea, recunosc ca aceasta carte a reusit sa ma miste, cu atat mai mult cu cat transformarea literara a lui Vlad Tepes in femeie i-a conferit o mai mare greutate a faptelor. Asa ca oricat de sarmant ar fi Mehmed, oricat de multe conflicte as avea in legatura cu Radu si pacea lui gasita in Islam, eu tin cu Lada. As lupta alaturi de Lada (chiar daca probabil as muri prima, haha).Exista de-a lungul seriei mai multe paragrafe/linii de dialog in care personajele isi dau cu parerea despre actiunile Ladei. Ba chiar ea este comparata cu Mehmed prin prisma faptului ca este lacoma dupa putere. - N-am niciun interes sa cuceresc. Numai sa le dau de veste celorlalti ca granitele Valahiei sunt de netrecut.Dupa replica asta, oricine crede contrariul, are o teapa de la mine.Paralela dintre Lada si Constantin, pe care o face Radu, puncteaza bine faptul ca mandria lor de a lupta pana la capat se soldeaza cu vieti omenesti. In privinta Ladei este vorba si de o supunere in fata unui barbat, prin prisma relatiei pe care o au. Intr-adevar, Lada si-ar putea calca pe mandrie, si folosindu-se de sentimentele pe care le are Mehmed fata de ea, ar putea capata niste conditii de vasalitate bune pentru Valahia (asa cum sugereaza Nicolaie prin capitolul 9). Dar atunci, toata zbaterea ei de a lua inapoi tronul Valahiei ar fi fost in zadar. Lupti de unul singur sa recapeti ce este al tau, doar ca sa vina altul cu pretentia sa imparti si cu el? Stai jos, Mehmed, ca nu-i chiar asa!Un lucru care m-a deranjat la Lada este modul cum s-a comportat cu Bogdan. Recunosc, o vreme am fost si eu sub mirajul lui Mehmed, si tin minte ca ma enerva cumplit Bogdan in volumul 2. In volumul acesta am realizat ca, de fapt, el ar fi fost alegerea logica si buna pe care ar fi trebuit s-o faca Lada. Un barbat care nu-i poate oferi nimic, dar care totusi ii poate oferi totul: loialitate, intelegere, dragoste.Despre Mehmed: un lucru pe care nu mai tin minte daca l-am mentionat la volumul precedent este lacomia lui fara margini si modul in care are impresia ca tot ce decide el este just. Neavand perspectiva lui este destul de dificil in a-l caracteriza cat mai obiectiv si pertinent, dar pana la urma nu este o istorie a otomanilor, ci a valahilor care vor sa iasa de sub stapanirea lor. In volumul 2 el a tratat visul Ladei ca pe ceva marunt. De ce sa fie print intr-o tara nesemnificativa (tara ei), cand ar putea fi imparateasa. Cu alte cuvinte, visul lui de barbat este unul maret si corect, pe cand visul ei de femeie este ceva nedemn de luat in seama. Probabil si de aici tradarea (nu tu soldati promisi, nu tu ajutor), ca sa aiba apoi tupeul sa zica in volumul 3: - I-am dat tronul. (pg 71)N-a demonstrat decat ca e alt barbat care isi asuma meritele unei femei. Cum mai exact i l-a dat, cand ea si l-a luat singura, prin varsare de sange? Singurul lucru bun din toata scena este ca Radu, care in sfarsit incepe sa se trezeasca din betia numita Mehmed, ii ia apararea Ladei si explica cum de fapt el nu i-a dat absolut nimic.Cumva il si admir pe Maehmed, ii admir vointa, dorintele pentru care lupta, chiar daca nu sunt intru totul de acord cu ele. Sa vrei sa conduci un imperiu si sa ai alaturi femeia pe care o iubesti cere sacrificii, pe care din pacate el nu le poate face. Lada a sacrificat iubirea pentru el in favoarea Valahiei. Nu spun ca Mehmed ar trebui sa isi sacrifice imperiul pentru Lada, dar e clar ca nu are cum sa-i castige respectul prin mentinerea vasalitatii. Ori situatia politica nu-i permite sa renunte la vasalitate, fiindca ar destabiliza granitele. Avem deci un cerc vicios, din care nu cred ca s-ar fi putut iesi, dar care i-a conferit lui Mehmed transformarea din personaj de carton in om in carne si oase, cu care poti empatiza. Bine, asta daca nu punem la socoteala ca tot un bulangiu de prima clasa ramane (cu toate implicatiile cuvantului) pentru faptul ca o tradeaza, fiindca pentru el este mai important s-o aiba sub orice fel. La care mai adaugam faptul ca se foloseste de sentimentele lui Radu pentru a-l atrage de partea lui, ca sa nu se simta singur. Si considera ca daca Radu s-a intors, o va face si Lada.L-am lasat pe Radu la final, fiindca am niste conflicte interioare violente rau in ceea ce-l priveste. De asta cred ca e posibil nu aruncati cu pietre - ca el sa fie cel mai complex personaj din serie. E drept ca in volumul 2 m-a enervat cumplit si l-am numit smiorcait, numai ca acum, avand o imagine de ansamblu si gandind un pic la rece, imi dau seama ca comportamentul sau este justificat si pertinent.El se intreaba la un moment dat daca nu merita fericire, cu aluzie clara la Mehmed. Initial am vrut sa-si gaseasca fericirea, dupa care m-am enervat cumplit vazand ca il alege pe Mehmed in detrimentul Ladei. L-am considerat pe Radu a fi de toate: egoist, tradator, naiv, orb, fara sa iau in calcul faptul ca doi copii crescuti in acelasi mediu se pot dezvolta diferit. Radu a gasit propriul lui mecanism de adaptare, diferit de al Ladei. Lada nu a putut intelege pacea pe care a gasit-o el in credinta Islamului, cum nici Radu nu a putut fi de acord pana la capat cu firea violenta a Ladei. La un moment dat, ce m-a enervat cel mai tare a fost atitudinea lui Radu fata de Valahia. Intr-adevar, Valahia nu i-a oferit lui nimic, fiind ostatic la curtea otomana, insa Radu vede ca schimbarile Ladei au schimbat nu numai tara, ci si oamenii. Radu stie ca valahii merita mai mult decat sa fie vasalii otomanilor. Scena cand Lada trece prin dreptul mamelor care isi strang baietii de umeri, baieti ce nu vor deveni ieniceri, este absolut induiosatoare. Lada nu si-a dorit decat ca alti copii sa nu mai aiba parte de soarta lor, de aici pornirea ei salbatica de a lupta sub orice chip cu otomanii.Pe final lucrurile evolueaza frumos intre cei doi frati si ma declar multumita de incheiere.O chestie asupra careia am dubii este relatia lui cu Ciprian. Nu stiu daca Ciprian a avut vreun rol semnificativ in poveste sau a fost introdus doar ca Radu sa nu moara singur. Ciprian parca il iarta prea repede, ceva ma nemultumeste. Era intr-adevar nevoie de cineva care sa-l scoata pe Radu din amorezarea de Mehmed, cred doar ca Ciprian nu a iesit cu nimic in evidenta, la modul ca ar fi putut fi oricare alt barbat acolo de care sa se indragosteasca Radu. Ar fi poate faptul ca era nevoie de cineva din Constantinopol, unde Radu a petrecut mare parte din volumul 2.Un alt lucru asupra caruia vreau sa atrag atentia este modul cum a fost redata tema homosexualitatii in aceasta serie. In volumul 2 Nazira explica foarte frumos cum Dumnezeu este mult mai mare decat putem noi cuprinde. Cu alte cuvinte este o celebrare a iubirii, indiferent ca esti barbat sau femeie si alegi sa iubesti tot un barbat, sau tot o femeie. Mi-a placut mult explicatia. Se reia si in volumul 3. Eu in general am fost o aparatoare a comunitatii acesteia, dar exista mereu argumentul asta religios, bagat in fata, pe care il combateam cu niste explicatii mult prea aprige, cand de fapt raspunsul era chiar simplu. Daca iubesti, iubesti si basta, si stie El Dumnezeu ce are de facut.Ar mai fi un milion de alte lucruri despre care as putea discuta, replici, situatii, dar in mare cred ca am insumat ceea ce era important si relevant.Este o serie superba, pe care o recomand din tot sufletul!
2020-08-28 05:39:22
0
Zorzoane - Kirsten Smith
Zorzoane este o poveste incantatoare despre prietenie, devotament si a iti fi alaturi unul altuia in cele mai grele momente pe care viata ti le scoate in fata. De asemenea, este o istorie de viata, din care desprinzi multe lectii, care sa te ajute sa fii tu insati intr-o lume plina de falsitate si de asteptari nerealiste, sa te regasesti pe tine si sa te ajuti sa iesi din nou la lumina din intunericul pe care anumite drame te-au cufundat. Daca nu poti face asta singur, trebuie doar sa te asiguri ca ai oameni minunati alaturi, capabili sa te ridice si sa te faca sa stralucesti, aratandu-ti adevarata ta valoare si de ceea ce esti in stare. Nu e nevoie de gesturi extreme sau de chestii ilegale pentru a razbi in viata, ci doar de putina incredere in tine si de prietenia unor oameni care sa nu te judece, sa nu te afunde mai tare in hibele tale, ci sa te salte si sa te aduca din nou pe linia de plutire.
2020-08-28 05:39:22
0
Al noualea mormant - Stefan Ahnhem
Voi enumera doar cateva dintre momentele penibile din carte, pe care mi-ar fi fost jena sa le scriu macar in jurnal:- femeie care se teme de intuneric. La propriu. Ajunge acasa, nu merg luminile. Aude zgomote si se duce sa vada ce e. Zau?! Adica... zau?! Vede pe podea folie de plastic si merge sa vada unde duce, in loc sa sune la urgente. Evident ca ducea la criminal. - femeie care lucreaza in politie, functie inalta, desteapta, apreciata. Este rapita, scapa si ce face apoi? Se duce acasa. Acasa, domne, sa faca dus. Acolo isi da seama ca e cineva si isi suna un coleg la birou, nu la dispeceratul care o gasea imediat. Ala ii inchide, nestiind ca ea e atat de dobitoaca. Apoi suna alt prieten, ca la Vrei sa fii miliardar?. In fine, trei apeluri a efectuat, niciunul la urgente. Pana s-a saturat criminalul si a intrat peste ea. Da-o dracu' de treaba, are si el o reputatie de psihopat de aparat!- Fabian gaseste locuinta criminalului. Afla ca mai urmeaza sa ucida, deci ce face? Nu lasa lucrurile nemiscate, sa supravegheze. Nu! El le ia acasa. Acasa. Probe. Le analizeaza pe canapea. Si lista poate continua. E atat de lunga cartea, ca sa aiba loc toate dramele personajelor. Fabian ba si-ar insela nevasta, ba nu. O dobitoaca e gata sa nasca, dar ea iese pe teren sa caute un criminal care cioparteste victimele. Alta dobitoaca nu stie daca isi iubeste partenerul dupa cinci ani. Sunt atat de neinteresanti toti, incat i-am deosebit doar dupa vietile lor care aduc a telenovele. Iar victimele gasite aici sunt cele mai proaste despre care am citit. Autorul incearca sa compenseze lipsurile cu momente incredibil de violente. De exemplu, un tip intra in dormitor. Lumina stinsa. Se asaza langa nevasta si incepe sa o mangaie pe sani si sa o sarute. Aia nu misca. Aprinde lumina ca sa vada ce are si o vede moarta, cu abdomenul spintecat. Dementiala scena aparent! Apoi te intrebi: cand o pipaia pe sani, nu i-a fugit mana in jos, in intestinele ei? Nu a simtit balta de sange din pat si de pe ea? Dupa 500 de pagini de inconsecvente si momente jalnice in actiune, aflam in sfarsit ce vrea criminalul, dar pana atunci deja nu-mi mai pasa. Totusi, motivatia sa mi-a placut foarte mult si doar pentru asta am dat 2 stelute. In rest, a fost un fel de parodie pentru mine.
2020-08-28 05:39:22
0
Noapte la Lisabona - Erich Maria Remarque
Cat de placut este sa descoperi un nou autor preferat. Cartea captiveaza din primele pagini si ofera o imagine foarte realista a Europei in preajma celui de-al doilea razboi mondial.Doi barbati se intalnesc in toiul noptii pe strazile Lisabonei, unul din ei avand 2 bilete pentru corabia care pleaca spre SUA, tara la care viseaza orice refugiat. Visul american s-a sfarsit pentru unul din ei, dar inseamna o noua sansa pentru al doilea tanar. Unul isi va istorisi povestea de dragoste, iar celalalt va trebui sa-l asculte pentru a primi biletele visate. Este o carte foarte interesanta
2020-08-28 05:24:22
0
Mister Moneybags. Periculos de sexy - Vi Keeland, Penelope Ward
Nu am mai citit nimic in ultima vreme de la eroscop, pt ca ultimele lecturi au fost o dezamagire, nu si aceasta insa. Este o carte simpatica, scrisa in stilul caracteristic, poate putin cliseica, dar relaxanta si amuzanta. Modul in care povestea celor doi incepe e chiar hazlie. Replicile lor sunt savuroase. Jocul lor e delicios. Felul in care Dex se lupta sa fie cine nu e de fapt, m-a distrat teribil. Mi-a placut, chiar daca povestea in sine nu e credibila. Exista si un moment mai tensionat care marcheaza oarecum punctul culminant, asta ajutand ca traiectoria povestii sa nu fie plata.(Pt ca in prima parte a cartii, nu se intampla mai nimic...in afara de tachinarile lor)Atractia celor doi razbate printre cuvinte la fiecare pas, ceea ce face ca lecturarea sa decurga usor si sa prinda. Este o carte fara pretentii, pe care mai mult ca sigur o voi uita repede, dar care mi-a adus zambetul pe buze. Cred ca iubitorilor de gen le va placea. Chiar daca Dex este un mascul sexy si frumos, nu este tipologia personajului bad boy. Chiar daca Bianca e frumoasa si arata bine, nu este deloc personajul sters si slab pe care il descoperim in cartile din aceasta categorie. Am simtit ca s-au completat bine si astfel a iesit o poveste draguta. 3 ii dau. Mi-a placut, dar nu pot sa ofer mai mult. Nu e vreo capodopera.
2020-08-28 05:24:22
0
Eu si Marley - John Grogan
Sunt o iubitoare de pisici, care mereu a considerat cainii putin cam necivilizati. Cam haotici. Dar cu o inima mare si un spirit care nu trebuie infranat. Cartea asta mi-a placut si m-a enervat in acelasi timp. Marley a reprezentat, in prima faza, un substitut pentru un copil, ales pentru faptul ca era haios, dragastos si ieftin. Pe parcursul cartii, stapanii lui ba se bat cu pumnii in piept ca-l iubesc pana la stele si inapoi, ba il lasa (constienti de teama lui de furtuni) in spatii inchise, singur si infricosat, ranindu-se singur in incercarea de a evada. Da, am si eu un caine. O catelusa. Si e departe de a fi perfecta. Roade orice, de la sireturi pana la cabluri, si singura grija pe care am avut-o a fost sa nu se raneasca. Pentru ca lucrurile materiale pot fi reparate sau inlocuite, dar ea e unica. Si niciodata, absolut sub niciun fel de circumstante, n-as lasa-o intr-o clinica veterinara (sau ce Dumnezeu era aia) batrana si bolnava, ca sa ma duc eu intr-o vacanta.
2020-08-28 05:24:22
0
Sunt cu ochii pe tine - Teresa Driscoll
Sunt cu ochii pe tine este un thriller cu puternice accente psihologice, care se joaca pur si simplu cu mintea cititorilor, pacalindu-i pana aproape de final. Autoarea ne ofera trei perspective narative, fiecare dintre acestea avand propriile regrete si dureri, gandind ca, poate, daca ar fi actionat altfel, realitatea ar fi fost mult diferita. Exista o fata disparuta, a carei urma pare ca s-a disipat in timp si spatiu, o martora cu propriile probleme acasa, ca mama de adolescent, o prietena incarcata de durerea de a isi fi lasat singura amica si un tata cu multe secrete, care spera din tot sufletul sa ramana ascunse vederii. Minciunile isi raspandesc tentaculele ca niste tentacule de caracatita, iar la final te intrebi ce indicii ai ratat, cum de nu te-ai prins cine este adevaratul vinovat. Caci nu o faci, nu ai nici cea mai mica idee, cu toate ca ii banuiesti pe multi.
2020-08-28 05:24:22
0
Copilaria - Lev Tolstoi
Stalin mi-a furat copilariaAm incercat sa citesc din cartea asta inca din februarie, am dus 20 de pagini si m-am impotmolit, luna asta am zis ca e musai sa o termin.Cand am cumparat cartea am citit introducerea, cartea neavand o descriere. Introducerea imi promitea o carte senzationala si am zis: e de ajuns cat am citit despre nenorocirile altora, a venit timpul sa citesc si despre nenorocirile poporului meu. Insa surpriza: cartea de fapt este o autobiografie a domnului Boris. Am fost dezamagita ca nu a fost ce mi-am dorit, dar trecand peste asta Boris a stiut sa isi contureze arborele genealogic transformandu-l intr-o poveste. Plaiurile mioritice sunt atat de frumos conturate ca ai impresia ca atunci mergi strazile din Molovata. Mi-ar fi placut o astfel de descriere si pentru taiga, sa descopar mai mult frumusetea salbatica a ei si nu doar oamenii. Cartea seamana pe undeva cu operele bunicului Creanga, plina de zicale si proverbe. Nazbatiile si pedepsele micului Borea seamana atat de mult cu ale noastre incat parca o vedeam pe mama in fata ochilor cu nuielusa ei. Totusi, mi-ar fi placut sa se puna mai mult accent pe perioadele de deportare, sentimente si fapte. Nu zic ca au fost putine, dar nesatula de mine a ramas flamanda la partea asta. Ce m-a deranjat cumva este formatul cartii. Poate ca nu sunt eu obisnuita cu ea sau poate intr-adevar a fost greu de tinut in mana. Un alt aspect deranjant a fost afilierea politica, ura fata de conducerea tarii si ridicarea in slavi ale altora ( spre exemplu: Antonescu a fost pentru el un Zeu). Ar fi fost placut sa fie mult mai subtila nu sa blesteme oamenii cu orice ocazie, si ocazii a gasit destule.Deportarile in masa au inceput in Moldova odata cu URSS. E dur sa stii ca poti fi oricand deportat, sa dormi cu frica in san ca oricand iti poate bate cineva la usa si sa iti zica in 10 min sa fii afara gata de plecare. E greu sa pleci cu 4 copii mici la drum dintre care unul este inca sugar, astfel, am inteles proverbul mentionat si de autor:" iesiti voi morti din morminte sa intram noi."Pentru mine a fost o lectura grea, am tras de mine sa termin cartea si am rasuflat usurata cand am ajuns la ultima pagina.
2020-08-28 05:24:22
0
Eleanor Oliphant se simte excelent - Gail Honeyman
Eleonor Oliphant is completely fine e un roman pe cat de simplu, pe atat de complicat. Mi-a intrecut toate asteptarile, probabil si pentru ca ma asteptam la o poveste in stilul lui Backman, plina de umor fin si ironii. Eleonor este un personaj apropiat de cele ale lui Backman, dar diferit ca si context istoric. Mi-a amintit putin si de Jude din "O viata marunta", desi fata e departe de a fi victima care isi plange de mila. Din contra, pana sa o cunosti cu adevarat, ai impresia ca e doar o persoana ciudata, antisociala, ce se refugiaza in sticle de vodca, pentru ca nu are curaj sa iasa din zona ei de comfort. Insa Eleonor e o luptatoare si o supravietuitoare. E inteligenta si buna, e puternica si generoasa, amuzanta si curajoasa. E genul de personaj ce iti intra in suflet, iar povestea ei de viata e trista si induiosatoare.Eleonor are o frica de oameni. Merge la job, insa se tine departe de toti colegii. Nu vrea sa stie nimic despre nimeni si nimeni nu ii calca pragul. Singurele ei conversatii sunt cele cu mama ei, de miercuri seara. Totul se schimba insa cand Eleonor incepe o relatie de prietenie cu un coleg, coleg care o forteaza sa iasa in lume si sa isi dea sansa de a trai cu adevarat, nu doar de a supravietui.Ei ii era bine si pana atunci, ba chiar foarte bine, nu ii lipsea nimic: avea apa, mancare, un acoperis deasupra capului si haine in care sa iasa din casa. Ce-i mai trebuie iubire, intelegere, comunicare sau alte lucruri oferite de cei din jur? De ce sa depinzi de altii?Eleonor invata insa ca omul are nevoie de mai mult de atat, ca lucrurile materiale nu iti aduc fericirea. Eeonor invata cu adevarat ce inseamna o relatie sanatoasa abia la varsta de 30 de ani, pentru ca, pana atunci, toti oamenii din viata ei au ranit-o.E o poveste trista si frustranta, care te lasa la final cu intrebarea De ce? Cum e posibil asa ceva si cine plateste pentru suferinta copiilor nevinovati? Ce fel de adulti construim?Mi-a placut foarte mult mesajul romanului si felul in care am descoperit povestea din spatele acestei fete ciudate, dar atat de greu incercata. Autoarea a construit romanul ca pe un puzzle si abia la final ne-a oferit elementul final, cheia. Mi-au placut personajele, putine, dar toate cu impact, bine individualizate. Mi-a placut simplitatea si profunzimea romanului, nu s-a simtit stangacia unui roman de debut. Din contra, autoarea mi s-a parut foarte stapana pe subiect si chiar experimentata.E un roman despre singuratate si a doua sansa, despre modul in care viata ne da inapoi dublu fata de ce ne-a luat, despre speranta ca exista si oameni buni si ca inima noastra e gata sa ii primeasca oricand.
2020-08-28 05:24:22
1
Copilul care a gasit soarele noaptea - Luca di Fulvio
5Vai, ce mi-a placut!Recunosc ca povestea asta am inceput sa o citesc cu un pic de teama, pt ca aveam experienta Fetitei care a atins cerul, (o alta carte a autorului, care ma adormea instant), dar am avut parte de o calatorie pe cinste. Cartea asta m-a trecut prin toate starile posibile. Am ras, am plans, ba uneori am ras si am plans in acelasi timp, sentimentele fiindu-mi contradictorii (stiti poate zicala un ochi rade, altul plange-fix asa eram eu).Povestea lui Marcus poate fi una dintre cele mai frumoase povesti de supravietuire pe care le-am citit in ultima vreme. Faptul ca autorul a tratat fiecare etapa a maturizarii personajului cu mare atentie, m-a facut sa traiesc in poveste cu tot sufletul. Nu stiu cand a trecut noaptea. Stiu doar ca azi, cand a rasarit soarele, eu inca eram cu cartea in mana savurand ultimele pagini, cu ochii impaienjeniti de somn, dar cu o caldura in suflet de nedescris. Mi-a placut foarte mult. Povestea e plina de mesaje despre viata, supravietuire, prietenie, incredere, despre puterea de a-ti ridica capul din pamant si de a nu lasa pe nimeni sa-ti stirbeasca spiritul, despre loialitate si dragoste, despre sacrificiu... Povestea asta este o carte de citit. Nu stiu de unde i-a venit autorului ideea, dar a fost una geniala. A creat niste personaje minunate. Marcus, Eloise, mama, Raphael, si chiar personajele negative au avut rostul lor in a construi o fila de poveste.Recomand povestea. Are multe pagini cartea, dar nu simti cand trece timpul, va garantez. Direct in raftul de favorite ajunge.
2020-08-28 05:24:22
0
Razboiul nu are chip de femeie - Svetlana Aleksievici
Multe carti s-au scris despre razboi si probabil ca multe se vor mai scrie, insa niciuna (din cele citite de mine pana acum), nu mi s-a parut atat de "reala" cum a fost aceasta. Poate pentru ca in loc sa se axeze pe istorie si faptele eroice, cartea asta trateaza razboiul din punct de vedere emotional, si din cu totul o alta perspectiva. Cea a femeilor care au participat la razboi. Si nu au fost deloc putine. Cartea este sensibila, scrisa simplu si aduna la un loc toate acele marturii a femeilor care au participat la razboi. Adunate de-a lungul a multor ani, confesiunile creaza un altfel de tablou al razboiului. Stiam in mare ce a insemnat razboiul, dar niciodata nu m-am gandit la cat de greu a fost atunci dar mai ales dupa. Femeile povestesc cu lacrimi in ochi cat erau de naive si cum credeau cu tarie ca ele pot salva tara de nemti. Aveau 14, 15, 16 ani, niciun dram de minte si totusi au luptat cot la cot cu barbatii. In paginile acestei carti am descoperit nu decat istoria razboiului, ci si ceea ce vine adiacent acestuia... iubirile pierdute, vieti irosite, sacrificiu, frici si ororile ce vin la pachet cu moartea... teama de moarte... Doamne, sunt atat de plina de recunostinta ca am avut ocazia sa citesc aceste lucruri... pentru ca tot ce stiam, acum este mai pregnant in mintea mea si inteleg mai bine totul. Razboiul nu are chip de femeie este un jurnal de razboi dar spus altfel. O recomand. (Sa fiti pregatiti pentru ce veti citi, nu e usor de suportat). 5 * fara discutii.
2020-08-28 05:24:22
0
Continentul barbar - Keith Lowe
Nu mai exista guvernare nici nationala, nici locala. Nu exista scoli sau universitati, nici biblioteci sau arhive, nu exista acces la nici un fel de informatie. Nu exista cinematograf sau teatru si, cu siguranta, nu exista televiziune. [...] Nu exista banci, dar asta nu este o problema, pentru ca banii nu mai au nici o valoare. Nu exista magazine, pentru ca nimeni nu are nimic de vandut. Nu se mai produce nimic: marile fabrici si intreprinderi care existau candva au fost fie distruse, fie demolate, la fel ca majoritatea celorlalte cladiri. [...] Nu exista rusine. Nu exista moralitate. Exista doar instinct de supravietuire. [...] In 1944 si 1945, zone intinse din Europa au fost stapanite de haos luni de zile la rand.Romania a fost o privilegiata la sfarsitul razboiului, pentru ca acesta lasase putine urme pe teritoriul nostru. Sigur, costul uman a fost ingrozitor si la noi, dar orasele s-au pastrat in mare parte nealterate, iar societatea functiona. Pana cand nu comparam situatia de la noi cu cea din Europa, aceasta realitate e greu de acceptat.Am intotdeauna o retinere cand citesc carti cu subiecte extrem de cuprinzatoare, fie temporal, fie spatial, cu atat mai mult daca e vorba de ambele. Exista intotdeauna avantaje si dezavantaje. Plusul este dat, evident, de posibilitatea construirii unei imagini de ansamblu, a unui context si a unui tablou general. Si pentru ca suntem tentati de prea multe ori sa ne limitam la propria bucatica de istorie, ne scapa motivatiile si intelesurile marilor hotarari care nu doar ne afecteaza, dar chiar ne determina experienta particulara. Asa cum individul, desi unic, provine dintr-o familie si este modelat de catre aceasta, la fel si statele exista intr-o comunitate (tot mai) larga si se influenteaza reciproc, uneori chiar impotriva propriei vointe. Nicicand nu s-a vazut mai clar lucrul acesta decat in razboaiele mondiale si in toata perioada urmatoare. Dar daca nu incape indoiala asupra necesitatii prezentarii contextului general, este la fel de clar ca acesta nu are cum sa surprinda detalii(le decisive). In concret, o lucrare care incearca sa compare colectivizarea din statele comunist est-europene nu o poate face decat schematic, fiindca nu are nici spatiul necesar, nici de cele mai multe ori cunostintele aprofundate pentru a o face. E aproape imposibil sa prezinti cifrele corecte ale represiunii, de pilda. Lucram cu estimari, bombastice ori subevaluate, in functie de interesele sau ideologia celor care le propun. Am vazut cifre eronate, aprecieri aproximative sau chiar ani gresiti inclusiv la specialisti recunoscuti international, ca Tony Judt, de pilda. Mai apoi, exista un etos propriu nu doar natiunilor, ci si regiunilor, etniilor ori grupurilor religioase din interiorul unei tari. Atat de multe variabile si particularitati fac sa fie extrem de dificila intelegerea si operarea lor de catre cineva care nu e extrem de familiarizat cu ele. Spre meritul lui Keith Lowe, subliniaza el insusi de multe ori faptul ca aproape toate cifrele si statisticile preluate sunt contestate si contestabile. Din punctul acesta de vedere, avem parte de o onestitate destul de rara. Dar volumul nu se remarca doar prin asta. Lowe reuseste sa descrie foarte bine proportiile dezastrului european postbelic: avem orase distruse aproape in totalitate de bombardamente si lupte de strada, avem masacre legale si razbunari in afara legii (ce paradox sinistru), avem miscari de populatii fara precedent, cruzime si imoralitate in aproape toate colturile Europei. Berlinul postbelic inregistra 2000 de arestari zilnic si o degradare completa a conceptului de proprietate: Toata lumea fura de la toata lumea, pentru ca fiecare a fost victima furturilor. Iar mare parte din reusita acestei descrieri este data de scriitura simpla, prietenoasa si cursiva. Nu mai putin importanta mi se pare structurarea in cele patru parti tematice (Mostenirea razboiului, Razbunarea, Purificarea etnica, Razboi civil) si in subcapitole. Nu trateaza doar distrugerea fizica si cea morala, dar si foametea, lagarele, justitia de tranzitie, violenta politica. Avem un subcapitol chiar despre instaurarea comunismului in Romania, nu foarte detaliata, dar destul de corecta ca informatie. Dupa cum utile mi s-au parut si studiile de caz, precum prezentarea rezistentei antisovietice din tarile baltice. Numai daca ne gandim ca Lituania, o tara mult mai mica in suprafata si populatie decat Transilvania, a avut circa 100.000 de partizani, reevaluam putin situatia autohtona. Pe de alta parte, colectivizarea in statele baltice a fost de o rapiditate pe care Gheorghiu Dej nu putea decat sa o invidieze. Pe scurt si principial: metoda comparatista este foarte utila cata vreme avem informatiile necesare din ambele tabere (dar suntem inca departe de momentul acesta) si mai ales cata vreme nu i ne inchinam fara rezerve. Personal, cred ca mai e nevoie de multe sinteze locale, tematice, dar vad si utilitatea volumelor generice. Iar dintre cele din urma, incercarea britanicului Keith Lowe este categoric una din cele mai reusite si oneste. Traducerea in romana respecta cursivitatea stilului (se vede formatia de literat a autorului), ceea ce este o mare calitate. Singura scapare importanta pe care am sesizat-o vine dintr-o lipsa de adaptare sau, probabil, o nefamiliarizare cu istoria recenta: celebra referire a generalului Radescu la comunistii fara neam si Dumnezeu (o trimitere la acronimul aliantei progresiste FND Frontul National Democrat) a fost redata incorect ca fara tara si fara Dumnezeu, pierzand astfel mult din sensul initial. Altminteri, editia este foarte reusita, iar Kronika ramane una dintre cele mai consistente colectii din mediul nostru editorial.
2020-08-28 05:24:22
0
Barbatul de pe Facebook - Cintzia Angelina Mardale
Barbatul de pe facebook, o carte pe care am citit-o pe nerasuflate! O lectura care te tine in suspans inca de la primele pagini, o carte care te face sa-ti pui zeci de intrebari pana o termini. Desi aflata la inceput, autoarea s-a descurcat de minune in a da nastere unei astfel de povesti misterioase, pe care eu o gasesc de foarte mare actualitate in zilele noastre.Povestea incepe destul de banal, Amalia, studenta la drept, locuieste in chirie cu prietena ei cea mai buna. Sesiunea se apropie, iar Amalia are nevoie ca cei din mediul virtual (si nu numai) sa-i raspunda la un chestionar, pentru a-si finaliza proiectul. Chestionarul, in aceasta poveste, reprezinta momentul perfect ca un anume barbat, pe numele sau Vlad Tepes sa intre in vorba cu Amalia. Totul merge bine, cei doi incep sa discute pana cand, Amalia ajunge sa aiba sentimente pentru acest domn misterios, insa nu tot ce zboara se mananca!:)) Mi-am dat seama ca ceva nu este in regula cu domnul misterios care ii tot scria Amaliei pe facebook, din momentul in care a inceput sa-si dezvaluie sentimentele pe care el le are pentru ea, stiind multe detalii despre Amalia (unde locuieste, ce facultate face, ce prieteni are, etc.)La inceput aveam impresia ca lucrurile se intampla prea repede, intr-un mod alert si chiar imi doream, ca autoarea sa pastreze misterul cat mai mult, iar pe la jumatatea cartii nu mai puteam sa ma opresc din citit:)) fapt care mi-a placut in mod deosebit! Autoarea reuseste sa tina cititorul in suspans prin modul ei de a scrie! Am apreciat, in special, morala cartii, care mi se pare ca se potriveste perfect in zilele noastre! Traim vremuri cand este mai usor sa spunem te iubesc pe facebook, decat fata in fata, ne indragostim pe retelele de socializare, de niste persoane care, poate nu sunt deloc ceea ce par.Barbatul de pe facebook este o carte pe care eu te indemn sa o citesti, daca iti plac cartile care te tin in suspans, iar la final o sa fii surprins de cum se incheie povestea celor doi protagonisti! Bravo pentru carte si asteptam volumul doi, care cu siguranta o sa ne surprinda!
2020-08-28 05:24:22
0
Mai fierbinte ca focul - Jennifer L. Armentrout
Lasand elementele fantasy deoparte, cartea aceasta transmite un mesaj foarte important: Nu conteaza unde te nasti, nu conteaza ce ti s-a spus despre cine esti si cat poti. Fiecare avem puterea de a prelua controlul asupra propriei persoane si putem alege cine vrem sa fim, putem sa nu lasam trecutul sa ne defineasca. Nimeni nu este rau doar pentru ca i s-a spus ca trebuie sa fie sau pentru ca s-a nascut sub o anumita eticheta si nimeni nu este bun doar pentru ca este acolo sa reprezinte binele.Foarte mult mi-a placut!
2020-08-28 05:24:22
0
Sa nu razi :(( - Raluca Feher
Sa nu razi este o carte coplesitoare in tristetea ei si simti la un moment dat ca te invaluie si va da cu tine de pamant. Si tristetea nu vine din drame mari, caci nu este vorba de pierderi, crime, sacrificii, razboaie sau alte intamplari pe care le percepem ca fiind triste. Este o picatura chinezeasca pe care Milly o aplica familiei sale. Diana rememoreaza, intr-o cutie lasata mostenire, episoade in care mama ei se comporta cum o face de obicei: se lamenteaza, jigneste, umileste, bagatelizeaza, se lauda, isi reinventeaza trecutul, apoi iar se lamenteaza, jigneste etc. Amintirile sale sunt browniene, nu au inceput si sfarsit, nu au o ordine cronologica, ori un criteriu de aranjare. Ele sunt un izvor nesecat de intamplari in care Diana asista, chiar si ca adult, neputincioasa in fata revarsarii de ura a mamei sale.
2020-08-28 05:24:22
0
Vara in care am devenit frumoasa. Seria Vara Vol.1 - Jenny Han
Vara in care am devenit frumoasa e o poveste foarte draguta! Am citit-o cu placere, cu zambetul pe buze si cu vara in suflet. E o carte luminoasa, in care totul e firesc si simplu, nimic exagerat sau complicat, desi nu totul e roz. Aflam si despre situatii nefericite, despre suparari sau conflicte familiale, insa sunt abordate si mentionate pe un ton pozitiv, optimist.O carte despre vara, vacanta si romantism, despre prietenie si familie. Petreceri pe plaja, fluturi in stomac, intalniri si primele saruturi...
2020-08-28 05:24:22
0
Colivia de aur - Camilla Lackberg
Acum am terminat-o si pot sa va zic decat wow wow wow.Camila reuseste sa construiasca un personaj atat de coplex, de o inteligenta debordanta, cu o minte ascutita, o luptatoare indiferent de mijloacele alese, Faye este mai mult decat o femeie puternica.O femeie care a stiut sa joace orice rol cu o iscusinta nemaipomenita. Dupa primele pagini nu imi dadeam seama, daca sa o compatimesc sau nu, ce ascunde in trecut, cum a putut sa se lase pacalita de Jack ...dar apoi toata convingerea mea despre Faye a luat o intorsatura cu 180 de grade. Reprezinta glasul femeilor care nu s-au lasat umilite, o femeie care a calcat peste cadrave la propriu, care s-a razbunat pe barbatii din viata ei intr-un mod care ti da fiori !!! Prietenia ei cu Chris iar a fost un alt punct forte al acestei carti.Camila scrie grozav, desi m-a socat cu niste scene pe care nu mi-as fi imaginat ca o sa le gasesc in carte !!! Au avut rolul lor !!!Partea de final am intuit-o dar nu m-a deranjat de loc, mi-am dorit chiar sa se intample asa.Un thriler psihologic scris incisiv, puternic, indraznet care te tine legat de el, te face sa-i iubesti sau sa-i urasti personajele !!
2020-08-28 05:24:22
0
Striga-ma pe numele tau - Andre Aciman
Oh, ce experienta am avut citind aceasta carte! Atipic mie, am vazut mai intai ecranizarea, deci stiam ca voi fi martora unei povesti diferite. Nu pot sa ma decid ce mi-a placut mai mult. Filmul, cartea? Ambele transmit foarte mult si ne invata ca dragostea nu tine cont de judecati si nici nu are vreun termen de expirare : Timpul ne face sentimentali. Poate ca, pana la urma, din cauza timpului suferim noi.M-am gandit pe parcursul lecturii ce sentimente ar experimenta un homofob care se transforma in martorul scenelor carnale dintre Elio si Oliver. As fi ipocrita sa afirm ca pot intelege anumite forme prin care isi dovedeau iubirea (scena piersicii nu a fost tocmai usor de digerat), dar eu am perceput povestea lor fara sa judec, fara sa lipesc etichete, m-am bucurat de scriitura, de sentimentele transmise si de faptul ca (inca) mai exista sensibilitate si ca suntem norocosi ca o putem respira prin lecturi, carti ori oameni care traiesc si nu doar supravietuiesc.Iubirea-si implicit si fericirea- are sclipiri diferite, in functie de fiecare suflet care o accepta si se lasa locuit de ea si ce binecuvantati sunt oamenii care au trait-fie si pentru scurt timp- o poveste de iubire adevarata!Poate ca pana ala urma nu era asa de greu sa fii fericit. Nu trebuia decat sa gasesc sursa fericirii in mine si pe viitor sa nu ma mai bazez pe altii ca sa mi-o ofere. -Si atunci ce spune asta despre viata pe care ai trait-o?-O parte din ea-numai o parte-a fost o coma, dar prefer sa o numesc viata paralela. Suna mai bine. Problema e ca majoritatea dintre noi au-adica traiesc-mai mult de doua vieti paralele (..)-Esti singura persoana de la care as vrea sa-mi iau ramas bun cand mor, pentru ca numai atunci lucrul acesta pe care il numesc viata mea va capata un sens. Si daca ar fi sa aud ca ai murit tu, viata mea, asa cum o stiu acum, eul meu, care vorbeste cu tine acum, vor inceta sa existe (..) Am pierdut atat de multe. A fost o coma. Maine eu o sa ma intorc in coma mea, iar tu, in a ta..Gasiseram stelele, tu si eu. Iar asta ti se da numai o data. Si poate ca tocmai iubirea ne face sa suportam viata. Traim povesti de iubire care ne modifica, in care ne oglindim si ne rugam sa nu ne fie destinata pierderea. Caci nimic nu o sa mai fie la fel. Tot ce ramane sunt faurirea de vise si o stranie aducere-aminte.Elio si Oliver au ezitat initial in a-si recunoaste sentimentele. Dar mai apoi au inteles ca iubirea nu poate fi negata-si nici judecata iar timpul..nu are rabdare deloc. Nu il primim pe credit, timpul e intotdeauna luat din alta parte si agentia care ti-l imprumuta iti cere datoria taman cand esti cel mai putin pregatit s-o achiti si ai nevoie sa te imprumuti si mai mult. Iar dimensiunea pierderii doare pentru ca invatam sa o acceptam tot...cu timpul.De-a lungul anilor il incartiruisem in trecutul permanent, iubitul meu mai mult ca perfect, il pusesem la gheata, il impaiasem in amintiri si amanari ca pe un trofeu de vanatoare care statea la taifas cu fantoma tuturor serilor mele. Il mai stergeam din cand in cand de praf, dupa care il puneam la loc deasupra semineului. El nu mai apartinea pamantului sau vietii. In acest punct tot ce urma sa descopar erau drumurile pe care apucaseram. Dimensiunea pierderii, avea sa ma izbeasca-o pierdere la care nu ma deranja sa ma gandesc in termeni abstracti, dar care m-ar rani cand mi-ar fi pusa dinaintea ochilor, asa cum si nostalgia doare mult timp dupa ce am incetat sa ne gandim la lucrurile pe care le-am pierdut si de care, poate, nu ne-a pasat niciodata.O iubire poate sa sparga barierele timpului, ale omenescului si ale spatiului. Ne apartineam unul altuia, dar traisem atat de departe, incat acum le apatineam altora. Pretendentii adevarati la inimile noastre au fost intrusi si numai intrusi (..) Cand o sa fim batrani, o sa vorbim despre acesti doi tineri ca despre doi oameni pe care i-am intalnit intr-un tren, niste oameni complet strani, pe care ii admiram si ne dorim sa-i ajutam. Si o sa vrem sa-i spunem invidie, daca i-am spune regret, ne-ar frange inimile.Daca tii minte tot si daca semeni intr-adevar cu mine, atunci maine, inainte de a pleca sau fie si in momentul cand esti gata sa inchizi portiera taxiului si ti-ai luat deja la revedere de la toata lumea si nu a mai ramas nimic de spus in viata asta, atunci, doar de data asta, intoarce-te spre mine, fie si in gluma sau ca la un gand intarziat care odata ar fi insemnat totul pentru mine, si, asa cum ai facut-o atunci, demult, priveste-mi chipul, uita-te lung in ochii mei si striga-ma pe numele tau. :)Dintre toate personajele acestei carti, cel mai drag mi-a fost tatal lui Elio. Un profesor care iubea lectura, muzica si discutiile cu tinerii carora le acorda sanse fara sa ii judece si fara sa le lipeasca etichete. Nu si-a judecat nici fiul atunci cand a constientizat ca relatia dintre el si Oliver a depasit bariera unei simple prietenii. Oliver a recunoscut ca nu a avut norocul de a fi avut un astfel de parinte care sa ii fie alaturi-chiar si in alegeri pe care atatia le judeca-afirmand clar ca tatal sau l-ar fi trimis la scoala de corectie. Si oare cati nu ar proceda la fel? Si oare cati nu si-ar repudia copiii si s-ar declara dezamagiti? Tatal lui Elio a fost mereu ACOLO, i-a pansat sufletul atunci cand i-a simtit suferinta si l-a asigurat ca indiferent de context, el este si va fi fiul sau de care se simte foarte mandru:-Asculta-ma! Ati avut o prietenie frumoasa. Mai mult decat o prietenie. In locul meu, majoritatea parintilor ar spera ca toata povestea sa se stinga sau s-ar ruga ca baiatul lor sa revina cat mai curand cu picioarele pe pamant. Dar eu nu sunt un astfel de parinte. Daca e durere, poarta-i de grija, iar daca exista flacara, nu o stinge cu mucarnita, nu fi brutal cu ea. Inabusim atat de mult din noi ca sa vindecam de lucruri mai repede decat s-ar cuveni, incat pana la 30 de ani ajungem faliti si avem tot mai putin de oferit de fiecare data cand incepem ceva nou. Retragerea in sine poate fi ingrozitoare cand ne tine treji noaptea, iar sa-i privim pe ceilalti cum ne uita mai repede decat am vrea sa fim uitati nu e deloc mai bine. Dar sa nu simti nimic pentru ca sa nu simti ceva- vai, ce risipa e asta!Cum iti traiesti viata e treaba ta. Dar tine minte, inimile noastre si trupurile noastre ne sunt date doar o data. Cei mai multi dintre noi nu se pot abtine si traiesc ca si cum ar avea de trait doua vieti: una e macheta, cealalta, versiunea finisata, si apoi vin toate versiunile peste ele. Dar in realitate e doar una si, pana sa-ti dai seama, inima se uzeaza.O carte deosebita care ne invata ca iubirii nu avem ce sa ii iertam. Ci doar sa ii fim recunoscatori pentru tot.
2020-08-28 05:24:22
0
Alienistul - Caleb Carr
4.25, sa zicem.Solid, dens, intunecat, morbid, complex, lung, amplu. Personaje carismatice, dezgustatoare, salbatice, dure, cinice sau gata sa sara in ajutor la orice ora. Crime lugubre, atent puse in scena de un psihopat cu eterna copilarie nefericita, insa trebuie tinut cont ca romanul de fata, devenit intre timp un clasic al fictiunii istorice politiste, a aparut tocmai in 1994, cand inca nu erau la moda fictiunile care sa aiba in centru personaje istorice reale (presedintele american Theodore Roosevelt, in cazul de fata, cu aparitii episodice, dar de efect).Cartea se citeste greu tocmai din cauza complexitatii cazului: un psihopat omoara baieti-prostituati in New Yorkul anului 1896. Ii hacuieste cu ditamai cutitoiul, le scoate ochii si ii lasa legati in varful unor constructii aparent insurmontabile. Jurnalistului John Schuyler Moore ii cere ajutorul Laszlo Kreizler, primul mare psiholog si psihiatru al Americii, in imaginatia lui Caleb Carr. Se pune baza psihologiei criminaliste aici, cu ajutorul careia se vor construi, mai tarziu, profilurile psihologice ale ucigasilor in serie (un fel de Mindhunter de inceput de secol XX).Povestea trebuie citita pe indelete, putin cate putin, recomand sa nu se depaseasca o doza zilnica de maxim 100 de pagini. Traducerea e asa cum ar trebui sa fie o traducere: cu respect fata de cititor si de poveste. Una dintre cele mai solide aparitii de pana acum la Leda Edge.Mai pe larg, pe FanSF:
2020-08-28 05:24:22
0
Fructul interzis - Elisabeth Naughton
Romanul este subintitulat: Romanul erotic al unei femei din lumea araba. Autoarea spune intr-un interviu ca dorinta ei de a scrie a venit si datorita faptului nu exista romane erotice scrise ce femei din lumea araba. Acest gen a excelat inainte cu multi ani dar astazi este ascuns. Cele mai frumoase tratate erotice ale literaturii universale au fost scrise de catre arabi. Traditia araba presupune rugaciunea inaintea actului sexual.In aceasta carte se conjuga erotismul, mania, senzualitatea, desantarea si poezia. Autoarea traieste in prezent intr-o tara din Maghreb si are patruzeci de ani. Nu doar ca are talent, ci este si curajoasa.Badra, o tanara din oraselul Imciuk este maritata cu forta de catre familie cu un batran notar. Potrivit traditiei este supusa la tot felul de umilinte rituale, ajungandu-se la o dezvirginare facuta cu degetul de catre o femeie din comunitate. Actul nuptial este de o barbarie sinistra. Infernul casniciei dureaza cinci ani, timp in care Badra suporta violurile conjugale, munceste ca o sclava si invata ce inseamna sa mori de vie.Intr-o zi fuge cu trenul la Tanger unde e primita de matusa Selma, o femeie trecuta de prima tinerete, inca frumoasa, o femeie inteleapta care adopta un mixandrism moderat si libertin.Tangerul reprezinta pentru aceasta tanara provinciala intalnirea cu o metropola autentica si in acelasi timp cu un alt tip de morala, una mai toleranta si mai apropiata de spiritul occidental.Aici il intalneste pe Driss, un barbat de peste treizeci de ani, bogat, frumos si viril, de profesie cardiolog, cu studii la Paris, descendent al unei ilustre familii locale.Se indragosteste de acesta, cunoscand dragostea adevarata. Este initiata in tehnicile amorului cu tandrete sdi rabdare, traind practic a doua dezvirginare. Nu este capabila sa isi exprime dragostea, ii este teama de cuvinte dar ajunge sa isi terorizeze iubitul cu declaratii amoroase.Suntem in prezenta unui act total omenesc, dincolo de timp si spatiu, imposibil de descris cu ajutorul cuvintelor. E iubirea pura, metafizica sexului, actul cel mai arhaic din lume. Driss ii da iubitei sale o suma lunara, un apartament si o slujba. O initiaza in literatura clasica araba, ii recomanda autori francezi ai avangardei dar si autori de stanga, o pune sa asculte muzica clasica apuseana constituita din sansonetele frantuzesti ale anilor '60. Uneori ea se revolta, alteori se resemneaza. Devine o femeie domestica, gateste, spala, facand toate astea din inima. Se refugiaza in universul casnic, nedorind sa cunoasca altceva din orizontul exterior.Un roman inedit, plin de savoare, abordand o tema interzisa, un roman ce merita citit, tocmai prin faptul ca e o marturie singulara care vine din lumea araba.
2020-08-28 05:24:22
0
Cartea Mironei - Cella Serghi
Mirona e tinara u0026amp; nelinistita, locuieste cu numeroasa si disfunctionala ei familie [strabunica - tipologia scorpiei -, mama, matusile, tata, fosta lui sotie -ajunsa acum sluga - si actuala amanta, pe post de secretara] intr-o casa mare, trista si mucegaita dintr-un Bucuresti care nu are nimic din acel farmec interbelic.Mirona pleaca la Paris, la studii, incercind sa scape de familie, unde-si face prieteni din rindul tinerilor studenti curpinsi de frenezia comunista.Mirona il iubeste pe Stefan, care Stefan e cu 20 de ani mai in virsta decit ea si insurat cu alta tanti. Stefan o iubeste si el din cind in cind pe Mirona si-i promite marea cu sarea, dar intotdeauna se intoarce a la maison, lasind-o pe Mirona inlacrimata.Mirona revine in Bucuresti, rupe legaturile cu familia, traieste ororile razboiului, il mai iubeste putin pe Stefan si mai imbratiseaza putin din ideile comuniste.In tot acest timp, Mirona scrie. Scrie mult [nu aflam daca si bine], scrie acasa, la Paris, in timpul razboiului, la lumina becului, a luminarii, a zilei. Iar la sfirsitul razboiului isi refuza [din orgoliu?] o posibila dragoste in favoarea vocatiei de scriitor.Sfirsit.
2020-08-28 05:24:22
0
Orasul fetelor - Elizabeth Gilbert
Un roman foarte bun despre maturizarea si constientizarea propriei persoane. Desi autoarea abordeaza un subiect tabu, si anume descoperirea sexualitatii, romanul nu e superficial, nu e genul de duzina. E profund si abordeaza teme si idei complexe, dar reflecta si o perioada istorica, o atmosfera de film, o America a anilor 40-50, usor afectata de al Doilea Razboi Mondial, dar in plina stralucire. Viviane e tipul de personaj de care te atasezi repede: e sincera si deschisa, dezinvolta si curajoasa. Desi o copila imatura, are curajul de a se avanta in viata si de a se bucura de ea. Mi-a amintit de Evelyn Hugo a lui Jenkins ca si personaj si constructie narativa, dar nu s-a ridicat la valoarea acelui roman in opinia mea.Mi-a placut mult atmosfera creata, imaginile din culisele lumii cinematografice, cu toate intrigile si sacrificiile ei. America anilor 50 e o perioada speciala, are farmecul ei, iar autoarea a surprins foarte bine asta. E genul de roman de atmosfera, un bildungsroman ce o are in centru pe o adolescenta, ajunsa la final femeie matura, care a stiut sa isi traiasca viata fara sa tina cont de parerea celorlalti. Mi-a placut!
2020-08-28 05:09:22
0
Semn ca te am - Ioana Chicet-Macoveiciuc
E o carte care te prinde, amuzanta pe alocuri ,care poate sa stea linistita pe un raft cu cartile lui Liane Moriarty sau Jojo Moyes.Povestea e mult mai universala decat lasa coperta, dedicatia si blurbul de pe coperta a 4-a sa se inteleaga. Si de fapt asta a constituit si principala obiectie pe care am avut-o fata de carte. Pe tot parcursul cartii se vorbeste de crima odioasa care afecteaza major niste vieti dar de fapt povestea este despre ruptura unor oameni din motive absolut cotidiene. Sunt n alte cupluri care au ajuns in acelasi impas fara sa aiba o trauma majora in spate. Din cauza asta cred ca premisa cartii este un pic ratata mai ales ca nici nu am ajuns sa simt cum crima a stricat lucrurile. Din punctul meu de vedere era un aspect care putea lipsi.
2020-08-28 05:09:22
0
O odisee - Daniel Mendelsohn
Citesc cu bucuria unui copil care tocmai a luat vacanta. Sau care a primit un cadou visat. Pe indelete, ma bucur de fiecare rand, caut fiecare referinta. Am coborat Odiseea de pe raft si recitesc pasajele citate. Am cautat si tabloul lui Bruegel, Caderea lui Icar.Este cu siguranta o carte care va fi recitita. Chiar cu un creion si o agenda alaturi. Pentru ca e foarte posibil si sa o re-recititi. Iar atunci veti descoperi altceva. Este o lectura initiatica, plimbare prin marea literatura, filosofie, semiotica si semantica, sentimentala dar nici pe departe lacrimogena.Eu am citit Odiseea cu graba, cu patima unui cititor de aventuri. Am gasit aici atatea noi moduri de a privi catre ea...probabil ma voi reintoarce catre vechea poveste, acum cu alta intelegere.
2020-08-28 05:09:22
0
Masinarii ca mine - Ian McEwan
So.****ing.Boring.De multa vreme incerc sa-mi dau seama daca Ian McEwan e un scriitor slab, sau unul bun pe care eu nu-l pricep. Azi m-am lamurit.Pe coperta acestei carti, cineva de la GQ scrie (despre McEwan): Cel mai important cronicar ar vremurilor noastre. Pentru persoana care a scris asta, in raport cu Masinarii ca mine, am 3 chestii de spus: 1. Ce-ai fumat? 2. Da-mi si mie., si 3. Esti ****ing concediat.Premiza cartii e una fantastica (asa m-a fraierit s-o cumpar), dar executarea mi s-a parut efectiv stupida. N-am mai vazut o carte cu un asemenea potential macelarita si irosita intr-un asemenea hal, de la Ringworld-ul lui Larry Niven incoace.McEwan putea face un milion de chestii faine cu premiza acestei carti, dar a ales sa nu faca nimic. O mie de sanse ratate.In primul rand, crearea unei istorii alternative e nejustificata. Provoc pe oricine sa imi demonstreze contrariul. Majoritatea modificarilor sunt doar chestii de umplutura, pe care autorul le presara in text in mod aiurea, fara niciun impact.Personajele mi s-au parut unidimensionale si plictisitoare (chiar si ****ing androidul Adam e mai lipsit de personalitate decat toasterul pe care-l am acasa), si chiar si aparitia marelui Turing (un zeu, un fel de copil al lui Tesla si Elon Musk, dupa cum il creioneaza McEwan) e un fel de part deranjant. Nu se intampla mai nimic pana spre final, nimic nu iese in evidenta, totul e flasc...mai pe larg, aici -
2020-08-28 05:09:22
0
Douasprezece scaune - Ilf si Petrov
Am citit cartea asta si mi-a placut foarte mult! Am vorbit mai mult despre ea pe canalul meu de YouTube, aici.
2020-08-28 05:09:22
0
Nunta - Albert Camus
Nunta in cer este, momentan, singurul roman care mi-a placut scris de Mircea Eliade. Am citit Maitreyi, care nu m-a impresionat (sau poate n-am stiut eu sa citesc printre randuri) si am incercat si Romanul adolescentului miop pe care nu reusesc sa-l termin de mult timp.Acest roman a reprezentat mai mult decat o simpla lectura obligatorie pentru scoala, si anume doua povesti extrem de frumoase despre iubire.Fiind un roman proustian, perspectiva celor doua personaje-narator este subiectiva. Insa, spre deosebire de romanul de acelasi tip Ultima noapte de dragoste..., unde Ela este aproape imposibil de inchipuit cum era cu adevarat exact din cauza acestei perspective, Ileana din Nunta in cer este mult mai usor de inteles si totusi reprezinta un model in literatura romana al misterului feminin.Mavrodin a cunoscut-o pe Ileana in casa unui arhitect si amandoi s-au indragostit aproape imediat unul de altul. El, un scriitor de succes, m-a impresionat prin viziunile sale asupra destinului omenesc (daca veti citi cartea veti gasi pasajul la care ma refer). Considera ca o iubire ca a lor nu este pamanteana, deci implinirea trebuie sa se faca in plan spiritual, de unde si ideea de nunta in cer. Din aceasta cauza nu este de acord cu faptul ca Ileana vrea sa aiba un copil, care ar fi reprezentat o implinire in planul pamantesc, iar ea va pleca.Hasnas a intalnit-o prima oara pe Lena cand aceasta avea 15 ani. Se vor intalni ani mai tarziu, cand aparent niciunul dintre ei nu pare sa il placa pe celalalt. Dragostea dintre cei doi creste treptat si, intr-un final, ajunge sa fie reciproca. Insa si relatia lor se destrama cand Hasnas isi doreste un copil, in timp ce de data aceasta Lena este cea care nu vrea.Si Andrei si Hasnas au iubit aceeasi femeie la varste diferite, avand deci si conceptii diferite. Mi-a placut foarte mult referinta la mitul androginului (fiinte - care aveau parti sexuale si feminine si masculine; hermafroditi - pedepsite de Zeus, despartite si lasate sa-si caute jumatatea pe parcursul vietii) din povestea de iubire dintre Mavrodin si Ileana. Pareau ca sunt doua jumatati perfecte, foarte aproape de absolutul in dragoste. Mavrodin cauta Iubirea, insa tot ce a gasit a fost iubirea. (vreau sa subliniez diferenta dintre iubirea absoluta si cea reala). Acest esec este, cred, caracteristic multor opere literare, pentru ca la urma urmei iubirea absoluta este imposibila. Orice astfel de incercare va duce la un esec si mai apoi la moartea (morala) a personajelor care au cautat Iubirea.
2020-08-28 05:09:22
0
Shining - Stephen King
Initial al vrut sa ii dau cartii 4/5 stele din cauza momentelor prea lungi si anoste de descriere a unui trecut vag interesant. Dar pe parcurs toate frustrarile, ura, regretele si simbolurile s-au impletit atat de frumos si tragic, ca nu am putut sa nu ii dau cinci stele. Cartea asta m-a facut sa nu mai vad tufisurile-animale ca inainte si sunt destul de sigura ca o sa raman cu traume de la omul-caine. :D O tema foarte interesanta care a fost abordata atat aici, cat si in al doilea volum, a fost tema alcoolului. Viciile, micile tabieturi, gandurile, regretele lui Jack si micile sale izbucniri au fost schitate foarte minutios, cu un aer tragic-comic. Un personaj care mi s-a parut misterios de la inceput si pana la sfarsit a fost Tony. Mai intai am crezut ca este o prezenta demonica, mai ales ca ii arata lui Dany lucruri sumbre si niciodata nu isi arata fata. Apoi l-am vazut ca pe o forta benefica, deoarece parea ca acesta chiar incearca sa il ajute, dar pana la sfarsit am ramas doar buimaca si nehotarata in legatura cu acest personaj misterios. Cu siguranta, seria Shining (pentru ca eu am citit volumul doi inainte de volumul 1) este exceptionala si una din cele mai bune serii citit e de mine pana acum.
2020-08-28 05:09:22
0
Wonder Woman. Fiica razboiului - Leigh Bardugo
"Diana n-a avut intentia sa se amestece. Nu era lupta ei. Dar s-a trezit zicand:Avea dreptul sa incerce.Pardon? a spus Jason.Nu e drept sa-i ceri cuiva sa traiasca pe jumatate. Nu poti trai cu frica. Faci lucrurile sa se intample sau ti se intampla ele tie. Jason i-a aruncat o privire rece si furioasa:Au murit oameni. Alia ar fi putut fi ucisa.Si daca ramanea in New York, ar fi putut fi prinsa aici. Acum Jason se ridicase in picioare.Nu stiu cine te crezi, dar mi-a ajuns sa fiu sfidat de o adolescenta. Diana s-a ridicat si l-a privit in ochi.As fi putut fi un barbat de 50 de ani si tu te-ai fi inselat la fel de amarnic.""Cand i se terminase copilaria? Prima oara cand un barbat a fluierat-o cand mergea spre scoala? In momentul in care a inceput sa se intrebe cum arata cand fugea, ce se legana si ce salta, in loc sa se concentreze la viteaza cu care alerga? Prima data cand s-a razgandit sa ridice mana, ca sa nu para prea desteapta sau dedicata? Nimeni nu a scos un cuvant. Nimeni nu i-a spus cat de multe avea de pierdut mult timp pana cand vremea pentru regrete trecuse de mult."
2020-08-28 05:09:22
0
Iliada - Homer
The Iliad in a nutshell:Romanian review: Este foarte greu sa faci recenzie unei carti antice, ,,Iliada" este probabil cea mai veche poveste a civilizatiei occidentale, o poveste despre care s-a zis tot ce se putea zice, asa ca ce mai pot spune eu? Din fericire, nu sunt un critic de specialitate asa ca imi voi spune doar parerea personala.In primul rand, versurile sunt pur si simplu minunate, sunt atat de reusite, iar textul atat de complex incat tind sa cred ca varianta care s-a pastrat in prezent este departe de cea originala. Poate ca originalul apartine unui singur om poate ca nu, dar avand in vedere ca poemul s-a transmis prin viu grai cred ca este imposibil sa fi fost reprodus exact, in plus sunt sigur ca poetii antici au folosit putina licenta artistica.Nu e de mirare ca expresia "deus ex machina" provine din Grecia Antica, in poemul lui Homer, expresia este dusa la extrem, poate deveni chiar putin frustrant cand personajele mor sau nu doar in functie de dorinta unui anume zeu, nu prea exista consecventa cu privire la abilitatile unui personaj, un erou castiga sau pierde, traieste sau moare in functie de preferintele zeilor. ,,Iliada" ne ajuta sa intelegem oarecum filozofia Greciei Antice, viata fiecarui om este dominata complet de destin, liberul arbitru este practic inexistent, esti un erou sau un nimeni in functie de deciziile zeilor. Un aspect interesant al Iliadei este ca povestea este relatata intr-un mod nepartinitor, in niciun moment nu ti se sugereaza ca grecii sunt cei buni si troienii cei rai sau invers, unii zei tin cu grecii, altii cu troienii, dar ramane la latitudinea cititorului pe cine va sustine, este oarecum un mod modern de a spune o poveste.Chiar daca este o poveste veche decat lumea si stiam deja toate detaliile importante tot am fost curios sa citesc varianta originala, iar versurile au fost foarte impresionante.Mi-ar fi placut ca lupta dintre Ahile si Hector sa fie mai lunga, asta este probabil cea mai mare dezamagire, alte momente sunt foarte lungite, dar cand se ajunge la momentul anticipat in toata cartea, duelul dintre cei mai puternici eroi, totul se termina foarte repede.,,Iliada" ramane dupa mai bine de 2000 de ani o poveste extrem de buna asa ca sunt nerabdator sa citesc si ,,Odiseea" in varianta completa.English review: It is very difficult to review an ancient book, "The Iliad" is probably the oldest story of the Western civilization, a story about which everything was said, so what new thing can I say? Fortunately, I am not a professional critic so I'll just say my personal opinion.First of all, the lyrics are simply wonderful, they are so great, and the text so complex that I tend to believe that the version that has been preserved until the present day is far different from the original. Perhaps the original belongs to only one man, perhaps not, but given that the poem was transmitted verbally I think it was impossible to have it exactly reproduced, in addition I am sure that the ancient poets used a little artistic license.No wonder the expression "deus ex machina" comes from Ancient Greece, in Homer's poem, the expression is taken to the extreme, it can become a little frustrating when the characters die or survive just according to the desire of a certain god, there is not much consistency regarding the abilities of a character, a hero wins or loses, lives or dies according to the preferences of the gods. "The Iliad" helps us understand somewhat the philosophy of Ancient Greece, the life of each man is completely dominated by destiny, the free will is practically non-existent, you are a hero or a nobody depending on the decisions of the gods.An interesting aspect of the Iliad is that the story is told in an unbiased way, at no point is it suggested that the Greeks are the good guys and the Trojans the bad or vice versa, some gods support the Greeks, others the Trojans, but it is up to the reader whom he will support, this is somewhat of a modern way of telling a story.Even though it is a story as old as the world and I already knew all the important details, I was still curious to read the original version, and the lyrics were very impressive.I would have liked the fight between Achilles and Hector to be longer, this is probably the biggest disappointment, other events were drown out, but when the moment anticipated throughout the book is reached, the duel between the most powerful heroes, it ends very quickly."The Iliad" remains an excellent story after more than 2000 years, so I am eager to read "The Odyssey" in its full version.
2020-08-28 05:09:22
1
Tanarul Ioannis - Mika Waltari
This one is great, much better than the dark angel
After long time book which I have really enjoyed reading. It is very nice mix of theology and philosophy on the strong story vividly placed into historical background of the Basil council
2020-08-25 04:54:17
3
Baiatul de pe Facebook - Jessica Park
E o carte simpatică, deși cu un aer general trist. Mi-am dat seama de la început care e marele mister ascuns de familia Watkins, dar asta nu m-a făcut să mă bucur mai puțin de carte, are un stil care te atrage să o citești, dacă îți place genul acesta de lectură.
2020-08-25 04:39:17
0
Pierduti in cartierul spaniol - Heddi Goodrich
Când am văzut prima dată această carte, mi-a adus aminte de „Intrați în El Encanto”, roman din aceeași colecție, care mi-a plăcut la nebunie. Mă așteptam ca „Pierduți în Cartierul Spaniol” să fie la fel.
2020-08-25 04:39:17
0
Legendar - Stephanie Garber
Deal alert (12/29): I don't know how long this is going to last, but for the first time ever the Legendary ebook is on sale for only $2.99 (across all platforms). If you've been wanting to pick up the book, or get into this series, now is a great time!
2020-08-25 04:39:17
0
Cartea Reghinei - Ioana Nicolaie
O carte apăsătoare, apăsătoare..
”De ce noi, oamenii, trăim ca și când n-am avea viitor? Nu-l vedem, nu-l învârtim în cap ca pe-un ghem, nici nu ne pasă. Părem grindină picat în râu, facem niște amărâte de cercuri până când valul dispare.
2020-08-25 04:39:17
0
Ultima dorinta. Seria Witcher Vol.1 - Andrzej Sapkowski
Admit că rar mi se întâmplă să am parte de o surpriză așa mare când citesc o carte... după ce i-am văzut ( parțial ) ecranizarea. Sau tentativa de ecranizare - deoarece ceea ce a reușit Netflix-ul ratează glorios premisele principale ale cărții
2020-08-25 04:39:17
0
Botezul focului. Seria Witcher Vol.5 - Andrzej Sapkowski
Botezul focului, s-a gândit vrăjitorul, împărțind lovituri în stânga și-n dreapta ca un nebun. Trebuia să trec prin foc pentru Ciri. Și trec prin focul unei bătălii care nu mă privește deloc. Pe care nu o înțeleg deloc.
2020-08-25 04:39:17
0
Emma - Jane Austen
: Trebuie să recunosc că o parte din carte mi s-a părut destul de anostă și au fost câteva momente în care acest roman m-a plictisit, ceea ce nu-mi amintesc să se fi întâmplat când citeam ,,Mândrie și Prejudecata
2020-08-25 04:39:17
0
Adio, New Orleans - Ruta Sepetys
”Am dormit în librărie de când aveam zece ani, mai precis de când mama începuse să aibă crize de nervi și să mă bată cu umbrela fără vreun motiv. Am învățat repede că era mai fericită, dacă eu nu mă aflam prin preajmă.”
2020-08-25 04:39:17
0
Surprins de bucurie - C.S. Lewis
„Acum eram deja prea versat în critica literară ca să consider Evangheliile un mit. Nu aduceau a mit. Și totuși, conținutul prezentat într-o manieră istorică, neartistică era tocmai conținutul marilor mituri.
2020-08-25 04:24:17
0
Salbaticele - Rory Power
Sălbaticele” este un roman cu un subiect extrem de actual și o acțiune pe care o trăim parcă zi de zi de când a izbucnit pandemia aceasta mondială: un virus necunoscut, Tox, face ravagii printre elevele institutului Raxter, decimându-le rândurile și înfricoșând o lume
2020-08-25 04:24:17
0
Vraciul Vol.1 - Tadeusz Dolega-Mostowicz
Meritul lui Tadeusz Dolega Mostowicz e acela de a-şi fi asumat responsabilitatea de a exprima întreaga complexitate a societăţii într-un singur roman. Şi a reuşit. Nu vreau să spun că alţii n-au făcut-o -sau poate nu am luat eu contact cu e
2020-08-25 04:24:17
0
Jurnalul unui Mag - Paulo Coelho
A învăța pe cineva înseamnă doar a arăta că ceva este posibil. Învățarea înseamnă să faci ceva să devină posibil pentru tine"
"Agape este iubirea care consumă … într-o singură formă: entuziasm. Pentru antici, entuziasmul însemna transă sau extaz – o legătură cu Dumnezeu.
2020-08-25 04:24:17
0
Crimele lui Grindelwald (Scenariul original). Seria Animale fantastice Vol. 2 - J.K. Rowling
Nu există creaturi ciudate, ci numai oameni care nu au ochi să vadă."
"Newt: Am găsit asta... vreau să zic, e doar o poză cu tine dintr-un ziar, dar este interesantă pentru că pe hârtia de ziar ochii tăi arată... Știi, Tina, în realitate ochii tăi dau efectul ăsta...
2020-08-25 04:24:17
0
Sabia destinului. Seria Witcher Vol.2 - Andrzej Sapkowski
Aparent Andrzej Sapkowski a scris întâi ,,Sabia destinului" și abia după aceea ,,Ultima dorință", dar a ales să le publice în ordine inversă, ceea ce mă surprinde pe mine este că această colecție de povestiri este mult mai bună decât prima
2020-08-25 04:24:17
0
Sfidarea. Seria Jocurile foamei. Vol.2 - Suzanne Collins
Povestea începe binînțeles cu sfârșitul cărții anterioare, Katniss e înapoi în Districtul 12 trăind o viață mult mai decentă altăuri de familia ei. Gale însă lucrează acum în mină și nu mai pot merge împreună la vânătoare.
2020-08-25 04:24:17
0
Ziua a saptea - Yu Hua
"M-am oprit în loc şi am plecat capul, urmărind fulgii cum alunecau pe trupul meu. Printre ei îmi zăream hainele, care deveneau treptat tot mai clare.
Atunci am înţeles că aceea era o zi importantă: întâia zi în care murisem. Dar nu-mi purificasem trupul
2020-08-25 04:24:17
0
Reintoarcere in minunata lume noua - Aldous Huxley
This book is a small political essay that is just as relevant today as it was at the time of its writing (1958), some twenty-five years after the publication of Huxley’s masterpiece. What the author is trying to do here is to assess the validity of his novel’s predictions
2020-08-25 04:24:17
0
Lapte negru - Elif Shafak
În „Nota către cititor” a cărții ei Lapte negru, Elif Shafak promite cititorului „două călătorii simultane, una în Valea Bebelușilor, cealaltă în Pădurea Cărților”, pentru a desluși mai bine rolurile de femeie, mamă și autoare: cum pot ele să coexiste
2020-08-25 04:24:17
0
Joc periculos - Sandra Brown
Și o scoate din nou - pentru că nu am avut îndoieli, există un motiv pentru care este una dintre preferatele mele. * Wink *
Cu Tailspin , Sandra Brown își continuă domnia în calitate de regină a suspansului romantic - încoronat ferm fixat pe cap, strălucind în toată perfecțiunea sa strălucitoare.
2020-08-25 04:24:17
0
Mai rece ca gheata - Jennifer L. Armentrout
One of the first times I've ever beta read a book and not had any kind of feedback to give other than "DROOL! OMGOSH! I AM DEAD!"
This series...this heroine...these freaking boys!!!
A+++
2020-08-25 04:24:17
0
Florile pierdute ale lui Alice Hart - Holly Ringland
❝ Poate că uneori e nevoie să mergi înapoi ca să găsești drumul înainte. — pag. 352
O carte plină de miresme și arome, un fel de grădină botanică care îmbină atât de frumos dragostea și pierderea, violența și salvarea, magia și arta povestirii, toate impregnate de singurătate
2020-08-25 04:09:17
0
Fiecare cu povestea lui - Jean-Paul Dubois
O poveste drăguță, dar tragică. Există mult umor prezent, genul de umor inteligent. Personajele sunt interesante, unele slabe transformându-se în cele puternice, unele puternice transformându-se în cele slabe
2020-08-25 04:09:17
0
Agonie si extaz. Vol.1+2 - Irving Stone
"Stătea în faţa oglinzii din dormitorul de la etaj şi îşi schiţa obrajii sfrijiţi cu pomeţii înalţi, fruntea lată şi urechile dispuse prea înspre spatele capului, cu părul întunecat cu o claie de cârlionţi, şi ochii de culoarea chihlimbarului,
2020-08-25 04:09:17
0
Jocul de-a dragostea - Sandra Brown
Stilul inconfundabil al autoarei m-a cucerit de la prima pagina a cartii. O poveste draguta, usor de citit, amuzanta si romantica. Fix ce trebuie pentru o noapte de relaxare. Ann si Allison, doua surori gemene, doi prieteni si o incurcatura, fac povestea sa fie savuroasa.
2020-08-25 04:09:17
0
Fiul timpului - Deborah Harkness
Tocmai am terminat și lectura celui de-al patrulea roman, "Fiul timpului" ('Time's Convert'), al lui Deborah Harkness. E o lectură care se impunea, pentru că romanul face parte din universul seriei "Cartea pierdută a vrăjitoarelor" (trilogia 'All Souls') a autoarei,
2020-08-25 04:09:17
0
Cele trei fiice ale Evei - Elif Shafak
Pretențiile mele de la Elif Shafak sunt justificate cumva de lecturile anterioare. Această carte este clar inferioară celorlalte, finalul fiind abrupt, brusc..Aș mai adăuga si lipsa de considerație a autoarei față de marele nostru Cioran! Cum să alegi să oferi numele Cioran
2020-08-25 04:09:17
0
Povestea noului nume - Elena Ferrante
La fel ca primul volum, și cartea a doua m-a ținut lipită de fotoliu, canapea, scaun de metrou sau unde mai apucam să citesc. Nu mi-a dat voie să respir sau să mă plictisesc între scenele principale, parcă nici n-am avut timp să mă gândesc atent la contextul social prezentat
2020-08-25 04:09:17
1
Dincolo de iarna - Isabel Allende
”-Și în toiul iernii am aflat în sfârșit că port în mine o vară de neînvins.
-Asta ți-a venit așa, pe loc?
-Nu. Așa a spus Albert Camus.”
O poveste de iarnă despre solidaritate, plină de suspans și aventură.
O lectură perfectă de weekend. :)
2020-08-25 04:00:06
0
Razbunarea iertarii - Eric-Emmanuel Schmitt
In sfarsit, un alt volum de nuvele scrise de autor.
Mi-a placut mult, se citeste foarte usor, insa povestile devin pe alocuri previzibile, mai ales daca ai citit mai multe carti ale autorului.
2020-08-25 04:00:06
0
Revolta. Seria Jocurile foamei. Vol.3 - Suzanne Collins
Nu o să-i dau nici-o stea pentru că, să fiu sincer, încă nu știu sigur cum mă simt în legătură cu sfârșitul... Pe o parte m-a dezamăgit, pe de alta îs foarte confuz. Oricum, am citit și seria asta într-un sfârșit. Mai urmează să citesc acuma Divergent.
2020-08-25 04:00:06
0
Capatul vesniciei - Ken Follett
Mi s-a parut cea mai interesanta parte a trilogiei, pentru ca evenimentele istorice sunt actuale, iar integrarea personajelor in acestea este mai naturala decat in primele doua parti
2020-08-25 04:00:06
0
Crimele din Rue Morgue si alte povestiri - Edgar Allan Poe
Volumul acesta a fost primul meu contact cu acest autor și am sentimente conflictuale in ceea ce îl privește. Pe de o parte, am adorat majoritatea ideilor lui pentru că sunt bizare și pentru că scriitorul se pricepe de minune sa creeze o atmosfera de suspans, mister.
2020-08-25 04:00:06
0
Livada de visini. Trei surori - A.P. Cehov
Poate să pară ciudat dar tensiunea dramatică a piesei de teatru ”Livada cu vișini” rezidă din lipsa acțiunii. Liubov Raneskaia şi Leonid Gaev se gândesc cu nostalgie la casa copilăriei lor dar nu întreprind nimic pentru a o salva. „Rusia întreagă este livada noastră”
2020-08-25 02:00:06
0
Saracutul lui Dumnezeu - Nikos Kazantzakis
”Ce este dragostea, frații mei? Nu este doar milă și nici doar bunătate. În milă sunt doi, cel care dă și cel care primește. Dar în dragoste este unul singur, cei doi se unesc și devin una, nu se deosebesc. Eu și tu dispar. Iubesc înseamnă: dispar eu
2020-08-25 02:00:06
1
Povestea fetitei pierdute - Elena Ferrante
„Există această prezumție în sufletul celor care se simt destinați artelor, și mai ales literaturii: muncești ca și cum ai fi primit o învestitură, dar în realitate nimeni nu ne-a învestit niciodată cu nimic
2020-08-25 02:00:06
0
Tentatia de a fi fericit - Lorenzo Marone
Până azi dimineață eram convinsă că nu va trece de 3 stele in topul preferințele mele. Ultimele 50 de pagini fac toată cartea. Am "taxat-o" pentru că acțiunea evoluează greu pentru o carte atât de scurtă, dar altfel o super recomand.
2020-08-25 01:54:17
0
Serotonina - Michel Houellebecq
Stilul de scris i-a rămas inconfundabil, dar parcă acest volum a mai pierdut din forța celorlalte de pînă acum. Privind prin filtrul ăsta, Labrouste (personajul principal și naratorul acestui volum) devine avatarul perfect al lui Houellebecq, un om care a obosit să mai trăiaasca.
2020-08-25 01:54:17
0
Maestrul si Margareta - Mihail Bulgakov
Maestrul şi Margareta, romanul unei epoci.
Mihail Bulgakov este indiscutabil geniul literaturii ruse moderne și totodată promotorul obscuritismului în Rusia.
"Maestrul și Margareta" este romanul care i-a adus întreaga faimă.
2020-08-25 01:54:17
0
Ion - Liviu Rebreanu
Ion" - roman tridimensional!
I. DIMENSIUNEA GEOPOLITICĂ A ROMANULUI
Mulţi dintre noi ştim că Ardealul a stat multe secole sub stăpânire ungară, habsburgică, iar apoi austro-ungară. Cunoaştem, de asemenea, cele două teorii istoriografice majore cu privire la geneza românilor
2020-08-25 01:54:17
0
Coroana - Kiera Cass
Surprinzător, finalul seriei mi-a plăcut mai mult decât volumele din mijloc. Prințesa se maturizează (de la sine) și încearcă să facă ceea ce trebuie făcut. Ritmul evenimentelor este mai alert, deciziile ei sunt cât de cât raționale, iar autoarea se ține departe de exagerăr
2020-08-25 01:54:17
0
Fetita din scrisoare - Emily Gunnis
O carte înfiorătoare, dar foarte bine scrisa.
Când mă gândesc la femeile care trebuiau să îndure atrocitățile impuse de către călugărițe și preot simt o durere in suflet.
2020-08-25 01:54:17
0
Iarna lumii - Ken Follett
Volumul doi din serie și o mare plăcere. Mă simt un pic mai deșteaptă 😁. Volumul acesta mi s-a părut un pic mai complex și interesant. Acțiunea se desfășoară în mai multe țări concomitent: Marea Britanie, Rusia, America, Germania și Spania
2020-08-23 05:00:06
0
Orele indepartate - Kate Morton
"În viață fericirea nu ți se dă de-a gata, mai trebuie să ți-o și cauți"
"E mult mai interesant să te întrebi ce o fi sub straturile de noroi decât să vezi mereu același albastru, simplu, limpede și fără pată
2020-08-23 05:00:06
0
De ce iubim femeile ed. 2018 - Mircea Cartarescu
"Pentru că din ele-am ieşit şi-n ele ne-ntoarcem, şi mintea noastră se roteşte ca o planetă greoaie, mereu şi mereu numai în jurul lor."
Fraza care încheie seria unor povestiri interesante, fiecare în felul lor, posedând totodată anumite mesaje care se regăsesc în citat
2020-08-23 05:00:06
0
O minciuna nevinovata - K.A. Tucker
Al doilea volum din serie o are în prim plan pe Livie, sora mai mică a lui Kacey, care începe primul an de facultate la Princeton. Aceasta are în minte o schiță bine stabilită cu privire la planurile ei de viitor, însă toate acestea ajung sunt semnul întrebării
2020-08-23 05:00:06
0
Labirintul spiritelor - Carlos Ruiz Zafon
"Prietene, i-a zis în cele din urmă. Nu-ți pierde speranța. Dacă am învățat ceva în lumea asta de câine, e că destinul așteaptă mereu după colț. Stă acolo ca un neica-nimeni, ca o ***** sau ca un vânzător de lozuri în plic,
2020-08-23 05:00:06
0
Notre-Dame - Ken Follett
Prea multe nu sunt de zis despre acest eseu apărut după ce Notre Dame de Paris a fost parțial avariată de incendiul din 2019. Mișcat, autorul galez a promis toate încasările generate de această "carte" fundației care reconstruiește catedrala.
2020-08-23 04:54:15
0
Simbolul pierdut (Ed. de buzunar) - Dan Brown
Multe pretentii, dar cam dezamagitoare la final.
Dupa ce a fost perceput ca denigrator al bibliei si al crestinilor in general, parca Dan Brown a simtit nevoia sa "reabiliteze" biblia ... si a comis acest roman.
2020-08-23 04:54:15
0
Jocul de-a vacanta. Steaua fara nume. Ultima ora - Mihail Sebastian
„Jocul de-a vacanţa” înseamnă jocul de-a uitarea, al inveniţiei. Jeff, Bogoiu şi Ştefan sunt prinşi simultan în jocul de-a iubirea. Cei trei vor inima Corinei, tânăra care le aprinde imaginaţia, care îi ajută să-şi uite şi să-şi înfrângă umilinţel
2020-08-23 04:54:15
0
Creanga de aur - Mihail Sadoveanu
O poveste absolut superbă, istorico-gotico-legendară, despre creştinism şi vechea religie dacă, despre iubire imposibilă şi intrigi de curte, despre înţelepciune şi violenţă. Dacă s-ar studia la şcoală alături de "Măria Sa Puiul Pădurii", în locul "Baltagului"
2020-08-23 04:54:15
0
Ingerul de la Marchmont Hall - Lucinda Riley
“David Marchmont îi aruncă o privire pasagerei sale, în timp ce vira pe o stradă laterală. Ningea din abundență, iar drumul, deja înghețat, devenise și mai nesigur.
– Nu mai avem mult, Greta, și se pare că ne-am încadrat în timp. Cred că până mâine-dimineaț
2020-08-23 04:54:15
0
Mic dejun la Tiffany - Truman Capote
"Ce înseamnă Călătoare? -A, cartea mea de vizită[…] La urma urmei , cum pot să știu unde am să trăiesc mâine? zise ea ridicând din umeri. Așa că le-am spus să scrie Călătoare."
2020-08-23 04:54:15
0
Aleasa - Kiera Cass
Autoarea menţine ritmul primelor 2 volume ale seriei şi nehotărârea Americai, dar finalul m-a dezamăgit pentru că a fost pe repede înainte. Nu vroiam ca regele să iese din scenă aşa, ci ca fata să reuşească să-l cucerească până la urmă. Cred că aveam aşteptări prea mari, nu?
2020-08-23 04:54:15
0
Zbor deasupra unui cuib de cuci - Ken Kesey
”Știți, primul lucru care m-a nedumerit în legătură cu fundătura asta, a fost că nimeni nu râde. N-am auzit un singur hohot sănătos de râs de când am intrat pe uşă, ştiţi asta? Dom’le când îţi pierzi râsul, îţi pierzi pământu’ de sub picioare.”
2020-08-23 04:39:15
1
Omul de castane - Soren Sveistrup
Undeva între foarte bună și excelentă. Genul de carte enervant de captivantă, pe care îți vine greu să o lași din mână și căreia cu greu îi găsești defecte. Mici nepotriviri vor găsi cu siguranță cititorii carcotasi, însă ele pălesc în fața întregului și a evidenței faptului
2020-08-23 04:39:15
0
Sint o baba comunista! - Dan Lungu
Savuros și în perfectă concordanță cu orizontul de așteptare anunțat de titlu, în imagini simple, umoristice, narat din perspectiva unei foste muncitoare la o fabrică de "confecții metalice", romanul Sînt o babă comunistă oferă (și în aceasta constă originalitatea lui
2020-08-23 04:39:15
0
Jucatorul - F.M. Dostoievski
Aveam o dispoziție sufletească ciudată în buzunar- doar douăzeci de federici, mă aflam departe, printre străini, fără slujbă și fără mijloace de existență, fără speranțe, fără planuri de viitor și - nici că-mi pasă! Dacă nu m-aș gândi la Polina,
2020-08-23 04:39:15
0
Cititorul - Bernhard Schlink
Adesea în viaţă am făcut lucruri pentru care nu luasem nici o hotărâre sau nu am făcut lucrul pentru care luasem o hotărâre. Indiferent care ar fi fost acela: fie că era vorba de o femeie la care ajungeam, deşi nu voiam s-o mai văd, fie că făceam faţă de un superior o obser
2020-08-23 04:39:15
0
Pamant american - Jeanine Cummins
”Lydia știe de caravanele de dezrădăcinați care vin din Guatemala și Honduras în felul superficial în care conștientizează problemele grave oamenii înstăriți, cu vieți stabile. Le‑a auzit poveștile la știri, la radio, în vreme ce gătea în bucătărie.
2020-08-23 04:39:15
0
Mostenitoarea - Kiera Cass
Un lucru remarcabil la acest volum îl reprezintă evoluția personajului principal. Eadlyn este o tânără extrem de încăpățânată și categorică, purtând povara faptului că este prima născută și, implicit, cea care va moșteni tronul de la părinții ei. Au fost nevoie de numai 7 minute pentru a deveni viitoarea regină din Illea, 7 minute care i-au schimbat viața complet, prestabilindu-i astfel viitorul. Copilăria acesteia a fost, practic, inexistentă. Activitățile ei se desfășurau după un program bine stabilit, fiind incluse nelipsitele lecții de etică și timpul petrecut în preajma regelui pentru a-și deprinde cunoștințele și calitățile necesare unui adevărat monarh.
2020-08-23 04:39:15
0
Tot ce nu ti-am spus - Celeste Ng
Fiind într-o pseudo-mini-vacanță la munte, aveam chef să citesc ceva relaxant/cu acțiune și suspans, așa că am ales ce credeam eu că e un roman polițist despre dispariția și moartea unei adolescente
2020-08-23 04:39:15
0
Sindromul Cesafac - Savatie Bastovoi
Deseori, cuprinși de griji și probleme, nu mai știm cum să procedăm în anumite situații, ne pierdem și cu greu mai reușim să ne regăsim echilibrul. Adesea ne întrebăm „Ce să fac?, Pe care cale să o apuc? Încotro să merg? Cum să procedez?
2020-08-23 04:39:15
0
Dincolo de stele - Kristin Hannah
Dacă nu aș fi citit Aleea cu licurici as fi renunțat sa o citesc ,mi se parea prea plictisitoare la început și parca nimic nu mai avea sens dupa moartea lui Kate,dacă ai răbdare vei descoperii ca și această carte a lui Kristin Hannah iti atinge sufletul.
2020-08-23 04:39:15
0
Cimitirul animalelor - Stephen King
*5/5*
”Omul cultivă ce poate...și are grijă de ce cultivă.”
Fenomenală carte! Mai ales atunci când te așezi în pat, seara, înainte de culcare, cu geamul deschis și, ascultând vântul care mișcă perdeaua într-un dans indescifrabil, vrei să mai lecturezi câteva pagini până adormi
2020-08-23 04:39:15
0
Cei ramasi si cei plecati - Parinoush Saniee
Mai slabuta decat Cel care ma asteapta si Tatal celuilalt copil. Dar frumoasa si plina de emotii si lectii de viata. Recenzia mai jos:
2020-08-23 04:24:15
0
Eleanor si Park - Rainbow Rowell
Prima jumătate a cărții a fost savuroasă, cu un ritm alert. Cele două personaje principale sunt bine conturate - prin intermediul gândurilor, replicilor, acțiunilor, a limbajului nonverbal. Nici personajele secundare nu sunt plate, astfel încât romanul e bine creionat,
2020-08-23 04:24:15
0
Magicianul - John Fowles
Fowles în Magicianul nu ezită deloc în a folosi momente importante din viaţa sa pentru a le transforma în scene romaneşti: personajul Nicolas Urfe este, asemenea lui, absolvent de Oxford, care primeşte o ofertă de a preda în Grecia.
2020-08-23 04:24:15
0
Pescarusul Jonathan Livingston ed.2014 - Richard Bach
"Nu există paradisul. Paradisul nu este un loc sau un timp. A fi desăvârșit- iată paradisul."
"Ca să zbori, n-ai avut nevoie de credință. A fost nevoie să înțelegi zborul.
2020-08-23 04:24:15
0
Regina umbrelor. Seria Tronul de clestar. Vol.4 - Sarah J. Maas
Cartea asta a fost superba! 💞
Atât de multă acțiune și atât de multe momente care mi au topit inima...
Rowan este un scump iar Aelin este asa de puternica și de vicleana încât nu ai cum sa nu o adori.
Iar toate femeile din acesta carte sunt asa de puternice
2020-08-23 04:24:15
0
Noptile patriarhului - Tatiana Niculescu
E bună de citit în momente de plictiseală. Altfel, este o pierdere de timp. O poveste scrisă după presa vremii.
2020-08-23 04:24:15
0
Pierduta in asteptare - Gytha Lodge
Mi-am dorit să citesc această carte încă de când am văzut-o în online pentru prima dată, iar recenziile pozitive, nu au făcut decât să toarne gaz pe foc, curiozitatea mea ajungând la un nivel superior.
2020-08-23 04:24:15
0
Viata secreta a scriitorilor - Guillaume Musso
Viata secreta a scriitorilor
Musso e Musso, dar pana si el mai are rateuri. Cartea de fata zici ca e scrisa de altcineva sau autorul a scris-o cu piciorul... prima jumătate a cartii, autorul a bătut câmpii, a doua parte, parca s-a mai redresat un pic
2020-08-23 04:24:15
0
Leii Siciliei - Stefania Auci
Destul de draguta aceasta saga a familiei Florio. Plecati din Calabria si ajunsi la Palermo ca simpli proprietari de magazin de mirodenii, in doua generatii ajung sa stapaneasca intreaga insula la nivel economic
2020-08-23 04:24:15
0
Sub aceeasi stea - John Green
”De departe, cartea mea preferată era O durere supremă, dar nu-mi plăcea să le spun oamenilor despre ea. Uneori citești o carte și cartea asta te umple de un zel evanghelic ciudat, iar tu devii convins că lumea zdruncinată nu-și va reveni niciodată dacă nu o vor citi cu toți
2020-08-23 04:24:15
0
Barbati fara femei - Haruki Murakami
Murakami rămâne în stilul său: o scriitură plină de metafore și comparații stranii, or poate doar diferite. De asta îmi place să îl citesc- poți să te minunezi mereu de puterea cuvintelor închegate meșteșugit.
2020-08-23 04:24:15
0
Maestrul si Margareta - Mihail Bulgakov
Cartea Maestrul si Margareta are o istorie coplesitoare. In timpul dictaturii staliniste romanul a fost ars probabil din cauza elementelor ezoterice, a personajelor cu insusiri supranaturale (magicianul Woland, motanul Behemoth, Koroviev, Azazello) ce intruchipau prototipuri
2020-08-23 04:09:15
0
Jurnalul unui adolescent timid - Stephen Chbosky
: Cartea aceasta a împărțit comunitatea de cititori în două, cei care o adoră și cei care o urăsc. Motivul principal pentru care unii cititori au urât ,,Jurnalul unui adolescent timid
2020-08-23 04:09:15
0
Toamna patriarhului - Gabriel Garcia Marquez
“La sfârșitul săptămânii, vulturii se lăsară în balcoanele palatului prezidențial, distruseră cu ciocul plasele de la ferestre și răscoliră cu aripile lor timpul încremenit dinăuntru, iar în zorii zilei de luni orașul se deșteptă din letargia-i de veacuri
2020-08-23 04:09:15
0
Mostenitoarea focului. Seria Tronul de clestar. Vol.3 - Sarah J. Maas
Sarah J. Maas este unul din scriitorii care își exploatează lumea fantasy creată, până în cele mai mici detalii, fără să fie obositoare, chiar dacă pe mine mă enervează pasiunea ei pentru triunghiurile amoroase, sau iluzia lor, în fiecare volum.
2020-08-23 04:09:15
0
Imperiul furtunilor. Seria Tronul de clestar. Vol.5 - Sarah J. Maas
O să mor în chinuri până cănd cei de la Rao vor traduce volumul 7... care este după 6... care o să apară in 2020,apoi 2021.. Mala-Aducătoarea Focului -să-mi dea putere să înving suferința așteptării
2020-08-23 04:09:15
0
Splendida cetate a celor o mie de sori - Khaled Hosseini
Ii dau 5 stele însă aceasta carte nu are nevoie de un punctaj.
Pana acum, nu am fost prea familiarizata cu mentalitățile oamenilor din lumea araba și nu am citit prea multe cărți despre aceasta parte a lumii.
Însă soarta femeilor nu îmi era tocmai străină.
2020-08-23 04:00:06
0
Privind soarele in fata - Irvin Yalom
Privind soarele în faţă, cartea lui Irvin D. Yalom tradusă la noi la Editura Vellant, tratează subiectul morţii şi anxietatea privind efemeritatea noastră. Cartea cuprinde lucrurile pe care Yalom le-a învăţat despre depăşirea fricii de moarte în lucrul cu pacienţii săi,
2020-08-21 11:00:11
0
Tronul de clestar. Seria Tronul de clestar. Vol.1 - Sarah J. Maas
no bun hai că am terminat-o si pe asta. a fost o carte bună. 3,5 spre 4 de la mine. daria nu mă injura si nu spune ca nu mai vrei sa fii pretena mea pls pls
2020-08-21 11:00:11
0
Don Quijote de la Mancha Vol.1+2 - Miguel de Cervantes
M-am oprit din citit dupa 150 de pagini. In afara de ideea omului tulburat de lecturi - idee care m-a facut sa ma si apuc de carte - , opera imi e inutila. Nu o urasc dar nici nu-mi place, nu pot sa citesc o opera intreaga doar pentru ca imi e indiferenta.
2020-08-21 11:00:11
0
<