Din punctul meu de vedere, cele trei cărți ale trilogiei au o continuitate neomogenă, au atmosfere prea diferite. Piese ale aceluiași puzzle, doar că de mărimi diferite. Îmi place ideea de bază: Pământul, o entitate vie, pe care oamenii încearcă să o exploateze, dar care se întoarce împotriva lor și încearcă să se răzbune. Nu zic că autoarea ar fi trebuit să ne dea mură-n gură povestea, dar mi-ar fi plăcut să existe ceva mai multă liniaritate. Ping-pong-ul ăsta trecut-prezent m-a bulversat și cert e că dacă mi-ar da cineva un test fulger acum despre seria asta s-ar putea să mă fac de rușine. M-aș bâlbâi încercând să explic cu subiect și predicat care-i treaba cu ea (asta dacă ar fi să pătrundem în profunzimile ei). Pentru gustul meu, se putea merge în altă direcție, cu ceva mai multă acțiune, dar per total sunt mulțumită de această lectură. Este o serie bună, este bine scrisă, are concepte faine, are personaje faine. Recomand!

Seria Pământul sfărîmat este extraordinară,aduce elemente inovatoare în sf si fantasy.Autoarea este.înzestrată cu har ,iar traducătoarea a înțeles ce a citit și ,mie personal, mi - a oferit un regal...Bravo Laura !

Nici nu știu de unde să încep și unde să termin. Am aceeași senzație pe care am avut-o citind prima carte, sunt efectiv copleșită. Deși primele 200 de pagini au fost un chin, pentru că am avut același sentiment de batere a pasului pe loc, ultimele 200, mai exact ultimele 50 (n-am prezis eu asta?) sunt din altă lume.