Cercul este o poveste despre copiii ramasi acasa, la mare departare de bratele parintilor lor plecati in alte tari pentru a implini nevoile materiale ale familiei. Este o poveste despre iubire neconditionata, despre nevoia copiilor de a fi impreuna cu parintii lor, o poveste despre dor si despre suferinta, dar si despre speranta, regasire.

 

Ionut, baietelul care nu isi poate serba ziua de nastere fara mama plecata sa munceasca in Spania, gaseste in fierul vechi strans de tatal lui un cadou. Un cerc metalic aparent banal cu care se joaca. Mama mi-ar fi facut un tort de mere delicios este gandul lui Ionut cu ochii spre masa goala pe care asezase cercul. Acesta este momentul care declanseaza seria miracolelor pe care le face cercul. Sau Ionut, cu puterea imaginatiei lui. Momentul in care Ionut si cercul lui il aduc la viata pe Grivei este cel in care baiatului ii incolteste o idee.

Cititorul este purtat prin poveste, intre apasarea si suferinta baiatului si entuziasmul lui si al copiilor din sat la aparitia micilor minuni care le produc bucurie. Cartea se citeste cu ochii lacrimand ba de tristete, ba de bucurie, ba de entuziasm, ba de emotie puternica.

 

Cercul Mihaelei Cosescu se inrudeste magic cu cel din „Lectia despre cerc” a lui Nichita Stanescu. El ii invata pe copii, si le reaminteste celor mari, ca dintr-un cerc ne nastem si in cerc ne intoarcem. Este o lectie meditativ-jucausa, care iese din carte ca un duh dintr-o sticla. Sau dintr-un cerc… Iar Oana Ispir ilustreaza aceasta lectie pe masura. - Florin Bican