Romanul Zinzin vorbeste despre destinul a trei femei in perioada comunista si in tranzitie. Inovatia romanului consta in tehnica scrisului "in mai multe straturi" de intelegere a scriiturii. Romanul poate fi citit ca o poveste, ca un manifest politic impotriva incarcerarii omului intr-un destin fabricat de politicieni incompetenti si cinici sau ca un eseu filosofic despre lupta individului cu o soarta potrivnica si despre incapatanarea acestuia de a ramane liber si demn. Si, nu in ultimul rand, el poate fi citit ca o reteta de "revigorare" psihica prin exemplul celor trei eroine: acela de a cauta calea spre mantuire chiar si atunci cand totul se destrama in jurul lor.