"Viata mea e un roman", pare sa spuna Bogdan Pertache in cartea de fata. E un roman al evadarilor imposibile, improbabile sau ratate. Citindu-l, mi-au venit in minte doua filme: Vaca si prizonierul si Paine si ciocolata. Aidoma eroilor din film, el si-a pus in minte sa fuga in Canada/Eldorado si sa ramana acolo. De ce Canada? Nu ma intrebati, numai Bogdan stie. Personajul lui alearga, se catara, minte, se indragosteste si dispare, se ascunde, sufera de foame, de sete si de frica. Dar are un vis, iar pardalnicul de vis ii rade sistematic in nas, pe cai numai de vis stiute. Proza lui e directa, apriga, fara mila, ironica si taioasa. In lumea lui forfotesc personaje de tot soiul, impecabil surprinse in cateva randuri, iar lumea romaneasca a deceniului zece, cu absurdul ei, e taioasa ca un fierastrau. Viata lui Bogdan Pertache e a unui om cantand la acest fierastrau stirb. Si-o fi gasit linistea? Nu bag mana in foc. - Florin Iaru