In Viata mea, acum tradusa integral in Romania, cititorul va descoperi o poveste nu doar cu lumini, ci si cu multe umbre: de la copilaria petrecuta intr-o saracie lucie la pretul celebritatii. Document inestimabil al unui destin personal si al istoriei artelor, cartea lui Chaplin, geniu al cinematografiei, este totodata cartea unei epoci stralucit evocate.
„Asa era Londra copilariei mele, Londra toanelor si a diminetilor mele: imi amintesc Lambeth in zilele de primavara; imi amintesc lucruri si incidente marunte; imi amintesc o calatorie impreuna cu mama, sus, in vehiculul tras de cai, incercand sa atingem tufele de liliac pe langa care treceam; imi amintesc nenumaratele bilete de transport colorate, portocalii, albastre, roz si verzi, care se imprastiau pe trotuar cand tramvaiele se opreau; imi amintesc de floraresele rubiconde de la coltul podului Westminster, facand vesele boutonnieres, cu degetele lor indemanatice manevrand brocartul si feriga tremuratoare. Imi amintesc de mirosul umed de la trandafirii proaspat stropiti (...) Din astfel de lucruri marunte cred ca s-a nascut sufletul meu.“ (Charles Chaplin)
Fragment din volum:
„De obicei, patrunzi in inalta societate printr-o intamplare care, ca o scanteie, declanseaza o intreaga conflagratie de activitati mondene - si gata, ai intrat in „Iumea buna".
Mi-aduc aminte de doua doamne din Venezuela - fete simple care mi-au povestit cum au patruns ele in inalta societate din New York. Pe un vapor care traversa oceanul, au facut cunostinta cu un membru al familiei Rockefeller, care le-a dat o scrisoare de recomandare catre prietenii lui si totul s-a transformat intr-un tavalug. Secretul succesului lor, dupa cum mi-a povestit una dintre ele peste ani, a fost ca niciodata nu s-au incurcat cu barbati insurati. Prin urmare, doamnele din New York le adorau si le invitau peste tot - si chiar, pana la urma, le-au gasit si soti.
Cat despre mine, mi-am facut intrarea in societatea britanica printr-un eveniment neasteptat, in timp ce faceam o baie la Claridge. Georges Carpentier, pe care-l cunoscusem la New York, inainte de conflictul lui cu Jack Dempsey, mi-a fost anuntat si a intrat in baie. Dupa ce ne-am salutat cordial, mi-a soptit ca in salon asteapta un prieten de-al lui pe care i-ar placea sa-l cunosc, un englez care era „tres important en Angleterre”. Asa ca am tras pe mine un halat de baie si am mers sa-l intampin pe Sir Philip Sassoon. A fost inceputul unei foarte dragi prietenii, care a durat peste treizeci de ani. In acea seara am cinat cu Sir Philip si cu sora lui, care, pe-atunci, era Lady Rocksavage, iar a doua zi am plecat la Berlin.
Reactia publicului din Berlin a fost amuzanta. M-au lasat in pielea goala, numai personalitatea n-au putut sa mi-o ia, si n-am reusit sa obtin nici macar o masa decenta intr-un club de noapte, pentru ca acolo filmele mele nu fusesera proiectate.”