Ocrotitoarea crestinilor care vor sa-si duca crucea

 

Potrivit traditiei, Sfanta Hristina a trait in cetatea Tyr, in timpul imparatului Septimiu Sever, fiind fiica unui general roman cu numele Urbanus. Acela isi dorea ca fiica lui sa fie slujitoare a idolilor pagani venerati de romani si pentru a o tine departe de tentatiile unei vieti agitate in mijlocul cetatii, i-a daruit Hristinei drept locuinta un turn al palatului sau. I-a lasat numeroase slujnice drept ajutor si ca insotitori ai vietii sale i-a lasat idolii din aur si argint la care se inchinau romanii. Tanara, insa, afland prin descoperire despre Hristos si pricepand ca idolii sunt fapturi de maini omenesti, i-a sfaramat si le-a trimis pe slujnice pe la saraci cu cate un dar, fragmente din pretioasele odoare ale tatalui sau. Afland de faptele Hristinei, Urbanus s-a infuriat peste masura si a supus-o pe fecioara unor grele chinuri, aruncandu-o apoi in temnita. Hristina a fost dusa la judecata de dregatorul cetatii, Dion, in fata caruia a marturisit credinta in Hristos cel Rastignit si Inviat, Fiul lui Dumnezeu. Pentru aceasta marturisire, Hristina a fost supusa din nou la multe chinuri. Un nou interogatoriu inaintea unui nou dregator, Iulian, va aduce Hristinei osanda finala: a fost ucisa cu sulitele de catre soldatii romani, dupa ce in prealabil a fost chinuita din nou.