O poveste despre mituri, revolutie si dragoste in Africa secolului XX, spusa de un gigant al literaturii kenyene

Considerat capodopera lui Ngugi wa Thiong’o, romanul Un bob de griu urmareste destinele unui grup de sateni chiar inainte de proclamarea independentei Kenyei fata de Imperiul Britanic, in 1963, dupa revolta Mau Mau. In centrul povestii se afla Mugo, un om bintuit de un secret teribil. Personajele care-l inconjoara se afla intr-o strinsa legatura cu momentele importante prin care trece Kenya si, dupa cum o arata numele lor, sint purtatoarele unor simboluri cu o mare incarcatura istorica: batrinul Warui (riul), care face legatura intre marile etape din evolutia poporului; Gikonyo (buricul), in care ceilalti vad cordonul ombilical ce leaga generatiile intre ele, si nevasta sa, Mumbi, numita astfel dupa mama simbolica a poporului gikuyu. Mugo insusi poarta numele unuia dintre cei mai venerati profeti ai comunitatii si este onorat in roman ca mintuitor al poporului sau. Pe masura ce ni se dezvaluie destinele intortocheate ale satenilor, intr-o naratiune in care miturile se impletesc cu trimiteri la personaje istorice reale, sub ochii nostri ia nastere o poveste despre compromisuri inevitabile, prietenii tradate si iubiri puse la incercare.

Un bob de griu, romanul in care istoria isi aduce faptele la viata, este o carte nascuta din echilibru, cu resurse nebanuite, care confirma cu asupra de masura calitatea de scriitor a lui Ngugi wa Thiong’o. - The Guardian

Ngugi wa Thiong’o scrie cu pasiune despre fiecare forma sau culoare pe care o ia puterea. - The Sunday Times

Cind scrii, ar trebui sa auzi toate soaptele, toate strigatele, toate vocile care pling sau isi spun dragostea, toate glasurile care-si urla ura din negura trecutului. - Ngugi wa Thiong’o


Fragment din romanul "Un bob de grau" de Ngugi wa Thiong'o:

"Ca multi alti europeni din Kenya, si Thompson avea o problema cu animalele de companie, in special cu cainii. Cu un an in urma, o dusese pe Margery la Nairobi sa vada Annie Get Your Gun, pusa in scena la Teatrul National de trupa City Players. Nu mai fusese niciodata la teatrul acela — pentru ca acolo nu se intampla niciodata nimic cu adevarat -,mergea intotdeauna la Donovan Maule Theatre Club. Drumul de la Githima la Nairobi trecea prin zone rurale. Era foarte intuneric. Deodata, vazuse in lumina farurilor un caine care dadea sa treaca drumul. Thompson ar fi putut sa franeze, sa incetineasca sau sa claxoneze. Avea suficient timp si era indeajuns de departe. Dar mersese inainte. Nu voia sa omoare cainele si totusi stia ca urma sa intre in el. Era lipit de scaun — temandu-se de inevitabil. Brusc, se auzise un urlet. Thompson isi recapatase fortele. Franase, oprise masina, deschisese usa si coborase, luand o lanterna de buzunar. Mersese cativa metri in urma; nu se vedea nici un caine pe nicaieri. Se uitase pe ambele parti ale drumului, dar nu vazuse nici urma de caine — nici macar o dara de sange. Totusi auzise bufnitura si urletul. Cand se intorsese in masina, o gasise pe Margery plangand incetisor. Si, spre surprinderea sa, si el tremura si nu o putuse linisti.
- Poate ca e sub masina, zisese ea.
Coborase din nou si se uitase cu atentie sub masina. Nu era nimic. Condusese mai departe intristat; se simtea ca si cum ar fi ucis un om.
Retraise toata scena care-i dadea fiori in momentul in care vazuse bullmastifful fugind catre Karanja; incidentul ii era inca viu in minte cand incerca sa-i spuna doctorului Lynd ce se intamplase; dificultatea era sa separe ce se intamplase afara, pe iarba — sa-i spuna doar asta de ceea ce se petrecuse in mintea lui. "