Stiinta s-a nascut in Occident?
Stiinta s-a nascut in Occident?
Stiinta s-a nascut in Occident? Lumea apartine celor care "se nasc" occidentali (?). Un studiu asupra operei lui David Cosandey
O intrebare fundamentala ii preocupa pe toþi pasionaþii de istoria lumii: de ce tocmai occidentalii au descoperit si dezvoltat cel mai mult stiinþa? De ce nu au facut-o chinezii, musulmanii, indienii sau aztecii? Ce poate explica destinul paradoxal al acestei peninsule a Euroasiei si progresul pe care l-a realizat intr-un moment decisiv si determinant in materie de tehnica? Numerosi autori, printre care Braudel, Baechler sau Diamond au incercat sa schiþeze un raspuns, privilegiind fie o abordare economica, fie una sociala, fie una de mediu. (…)
O intrebare fundamentala ii preocupa pe toþi pasionaþii de istoria lumii: de ce tocmai occidentalii au descoperit si dezvoltat cel mai mult stiinþa? De ce nu au facut-o chinezii, musulmanii, indienii sau aztecii? Ce poate explica destinul paradoxal al acestei peninsule a Euroasiei si progresul pe care l-a realizat intr-un moment decisiv si determinant in materie de tehnica? Numerosi autori, printre care Braudel, Baechler sau Diamond au incercat sa schiþeze un raspuns, privilegiind fie o abordare economica, fie una sociala, fie una de mediu. (…)
Dar niciun autor nu a reusit, totusi, sa stabileasca faptul ca, in spatele miracolului european, se afla o lege stiinþifica. Este tocmai ceea ce incearca sa demonstreze fizicianul David Cosandey in vasta sa lucrare de sinteza de aproape 900 de pagini.
Ipoteza sa de pornire este ca, pentru orice dezvoltare stiinþifica, cunoscuta de cele patru civilizaþii mondiale (Europa occidentala, China, India, Islam) la momente diferite ale istoriei lor, a existat, in mod cert, o elita stiinþifica. Societatea trebuie sa fie suficient de stabila pentru a permite apariþia unei clase de cercetatori care sa posede suficient timp si venituri pentru a se consacra pe deplin cercetarilor. Cosandey asociaza aceasta stabilitate cu doi factori: prosperitatea sau, cel puþin, cresterea economica si divizarea spaþiului civilizaþional in entitaþi stabile, a caror rivalitate, nefiind una distrugatoare, constituie un stimulent pentru stiinþele aplicate.
40.00Lei
40.00Lei
Primesti 40 puncte
In stoc
Estimare livrare marti, 17 iunie - vineri, 20 iunie
Descrierea produsului
Stiinta s-a nascut in Occident? Lumea apartine celor care "se nasc" occidentali (?). Un studiu asupra operei lui David Cosandey
O intrebare fundamentala ii preocupa pe toþi pasionaþii de istoria lumii: de ce tocmai occidentalii au descoperit si dezvoltat cel mai mult stiinþa? De ce nu au facut-o chinezii, musulmanii, indienii sau aztecii? Ce poate explica destinul paradoxal al acestei peninsule a Euroasiei si progresul pe care l-a realizat intr-un moment decisiv si determinant in materie de tehnica? Numerosi autori, printre care Braudel, Baechler sau Diamond au incercat sa schiþeze un raspuns, privilegiind fie o abordare economica, fie una sociala, fie una de mediu. (…)
O intrebare fundamentala ii preocupa pe toþi pasionaþii de istoria lumii: de ce tocmai occidentalii au descoperit si dezvoltat cel mai mult stiinþa? De ce nu au facut-o chinezii, musulmanii, indienii sau aztecii? Ce poate explica destinul paradoxal al acestei peninsule a Euroasiei si progresul pe care l-a realizat intr-un moment decisiv si determinant in materie de tehnica? Numerosi autori, printre care Braudel, Baechler sau Diamond au incercat sa schiþeze un raspuns, privilegiind fie o abordare economica, fie una sociala, fie una de mediu. (…)
Dar niciun autor nu a reusit, totusi, sa stabileasca faptul ca, in spatele miracolului european, se afla o lege stiinþifica. Este tocmai ceea ce incearca sa demonstreze fizicianul David Cosandey in vasta sa lucrare de sinteza de aproape 900 de pagini.
Ipoteza sa de pornire este ca, pentru orice dezvoltare stiinþifica, cunoscuta de cele patru civilizaþii mondiale (Europa occidentala, China, India, Islam) la momente diferite ale istoriei lor, a existat, in mod cert, o elita stiinþifica. Societatea trebuie sa fie suficient de stabila pentru a permite apariþia unei clase de cercetatori care sa posede suficient timp si venituri pentru a se consacra pe deplin cercetarilor. Cosandey asociaza aceasta stabilitate cu doi factori: prosperitatea sau, cel puþin, cresterea economica si divizarea spaþiului civilizaþional in entitaþi stabile, a caror rivalitate, nefiind una distrugatoare, constituie un stimulent pentru stiinþele aplicate.
Detaliile produsului
