Sotul meu, Michael
Opera lui Amos Oz este tradusa in peste patruzeci de limbi. Unul dintre primele sale romane, Sotul meu, Michael s-a bucurat de un succes enorm imediat dupa aparitie, aducandu-i scriitorului israelian consacrarea internationala. Romanul a fost ecranizat in 1976 de regizorul Dan Wolman, cu actorii Oded Kotler si Efrat Lavie in rolurile principale.
In Ierusalimul anilor 50, perpetuu dezamagita de viata pe care o duce, de sotul care nu a reusit s-o cunoasca, tanara Hanna Gonen consemneaza in jurnal realitatea domestica monotona – al carei cenusiu nici macar experienta maternitatii nu-l poate alunga – si fantasmele tumultuoase in care isi gaseste alinarea.
„Cand am terminat Sotul meu, Michael, in aprilie 1967, cu o luna inainte de izbucnirea Razboiului de sase Zile, cand m-am eliberat, in sfarsit, din sclavia in care ma tinuse Hanna, m-am asezat linistit si am citit ce scrisesem, dupa care am fost napadit de indoieli: aveam in fata un roman fara crime si fara tradari, cronica anuntata a unei casnicii esuate, o femeie aflata in pragul isteriei, un sot tacut, un copil obtuz, vecini odiosi si un Ierusalim rece, trist si amenintator. (...) Sotul meu, Michael a vazut in cele din urma lumina tiparului in luna aprilie a anului 1968. Spre surprinderea editorului, dar si spre surprinderea mea si a tuturor apropiatilor mei, care citisera romanul in manuscris, Sotul meu, Michael a devenit aproape peste noapte un bestseller, citit atat de femei, cat si de barbati, vanzandu-se in aproape o suta treizeci de mii de exemplare numai in Israel si sute de mii de alte exemplare in cele douazeci si opt de tari in care a fost tradus. Poate ca este adevarat ca uneori o carte este universala tocmai pentru ca e provinciala, si cuprinzatoare tocmai pentru ca e minimalista. Poate.“ (Amos Oz, 2008)
Fragment din cartea "Sotul meu, Michael" de Amos Oz:"Ma trezesc in zori. Ierusalimul este un oras distant. Ramane astfel chiar si atunci cand locuiesti in inima lui. Ma trezesc si aud vantul batand pe aleile cartierului Mekor-Baruch. In curtile caselor si pe terasele vechi se vad mici gherete metalice. Vantul loveste in ele. La fel cum face si cu rufele umede intinse la uscat pe sforile de pe marginea drumului. Muncitorii de la salubritate tarasc tomberoanele pe asfalt. Printre ei se afla mereu cate unul care injura ingrozitor. Undeva intr-o curte, un cocos canta furios. Din toate directiile se aud venind voci indepartate. Totul e invaluit de o incordare muta. In mieunatul pisicilor se simte nebunia dorintei. Se aude un foc de arma, strapungand bezna dinspre nord. Si un motor torcand undeva departe. Un geamat de femeie in alt apartament. Cantecul indepartat al unor clopote venind dinspre est, poate de la bisericile din orasul vechi. O noua rafala de vant infioara coroanele copacilor. Ierusalimul este un oras al pinilor. Intre pini si vant exista o simpatie tensionata. Pinii batrani din Talpiot, din Katamon, din Beit-Hakerem, din spatele intunecatei paduri Schneller. In acest moment al zilei, micutul sat Ein-Kerem se transforma intr-o poarta spre o lume fermecata a culorilor. Manastirile din micutul sat Ein-Kerem sunt inconjurate de ziduri inalte. Insa chiar si dincolo de aceste ziduri, pinii continua sa murmure si sa sopteasca. Pericolele pandesc in lumina palida a zorilor. Tes comploturi, ca si cum eu nu le-as auzi. Ca si cum n-as exista. Sunetul rotilor de cauciuc. Bicicleta laptarului. Pasii lui usori in clipa in care se da jos. Tusea infundata. Latratul cainilor din curti. O imagine infricosatoare in curte, pe care cainii o vad, dar care este ascunsa privirilor mele. Scartaitul unui oblon. Ei stiu ca sunt treaza si tremur. Tes comploturi, ca si cum nu as exista. Tes comploturi impotriva mea.
Descrierea produsului
Opera lui Amos Oz este tradusa in peste patruzeci de limbi. Unul dintre primele sale romane, Sotul meu, Michael s-a bucurat de un succes enorm imediat dupa aparitie, aducandu-i scriitorului israelian consacrarea internationala. Romanul a fost ecranizat in 1976 de regizorul Dan Wolman, cu actorii Oded Kotler si Efrat Lavie in rolurile principale.
In Ierusalimul anilor 50, perpetuu dezamagita de viata pe care o duce, de sotul care nu a reusit s-o cunoasca, tanara Hanna Gonen consemneaza in jurnal realitatea domestica monotona – al carei cenusiu nici macar experienta maternitatii nu-l poate alunga – si fantasmele tumultuoase in care isi gaseste alinarea.
„Cand am terminat Sotul meu, Michael, in aprilie 1967, cu o luna inainte de izbucnirea Razboiului de sase Zile, cand m-am eliberat, in sfarsit, din sclavia in care ma tinuse Hanna, m-am asezat linistit si am citit ce scrisesem, dupa care am fost napadit de indoieli: aveam in fata un roman fara crime si fara tradari, cronica anuntata a unei casnicii esuate, o femeie aflata in pragul isteriei, un sot tacut, un copil obtuz, vecini odiosi si un Ierusalim rece, trist si amenintator. (...) Sotul meu, Michael a vazut in cele din urma lumina tiparului in luna aprilie a anului 1968. Spre surprinderea editorului, dar si spre surprinderea mea si a tuturor apropiatilor mei, care citisera romanul in manuscris, Sotul meu, Michael a devenit aproape peste noapte un bestseller, citit atat de femei, cat si de barbati, vanzandu-se in aproape o suta treizeci de mii de exemplare numai in Israel si sute de mii de alte exemplare in cele douazeci si opt de tari in care a fost tradus. Poate ca este adevarat ca uneori o carte este universala tocmai pentru ca e provinciala, si cuprinzatoare tocmai pentru ca e minimalista. Poate.“ (Amos Oz, 2008)
Fragment din cartea "Sotul meu, Michael" de Amos Oz:"Ma trezesc in zori. Ierusalimul este un oras distant. Ramane astfel chiar si atunci cand locuiesti in inima lui. Ma trezesc si aud vantul batand pe aleile cartierului Mekor-Baruch. In curtile caselor si pe terasele vechi se vad mici gherete metalice. Vantul loveste in ele. La fel cum face si cu rufele umede intinse la uscat pe sforile de pe marginea drumului. Muncitorii de la salubritate tarasc tomberoanele pe asfalt. Printre ei se afla mereu cate unul care injura ingrozitor. Undeva intr-o curte, un cocos canta furios. Din toate directiile se aud venind voci indepartate. Totul e invaluit de o incordare muta. In mieunatul pisicilor se simte nebunia dorintei. Se aude un foc de arma, strapungand bezna dinspre nord. Si un motor torcand undeva departe. Un geamat de femeie in alt apartament. Cantecul indepartat al unor clopote venind dinspre est, poate de la bisericile din orasul vechi. O noua rafala de vant infioara coroanele copacilor. Ierusalimul este un oras al pinilor. Intre pini si vant exista o simpatie tensionata. Pinii batrani din Talpiot, din Katamon, din Beit-Hakerem, din spatele intunecatei paduri Schneller. In acest moment al zilei, micutul sat Ein-Kerem se transforma intr-o poarta spre o lume fermecata a culorilor. Manastirile din micutul sat Ein-Kerem sunt inconjurate de ziduri inalte. Insa chiar si dincolo de aceste ziduri, pinii continua sa murmure si sa sopteasca. Pericolele pandesc in lumina palida a zorilor. Tes comploturi, ca si cum eu nu le-as auzi. Ca si cum n-as exista. Sunetul rotilor de cauciuc. Bicicleta laptarului. Pasii lui usori in clipa in care se da jos. Tusea infundata. Latratul cainilor din curti. O imagine infricosatoare in curte, pe care cainii o vad, dar care este ascunsa privirilor mele. Scartaitul unui oblon. Ei stiu ca sunt treaza si tremur. Tes comploturi, ca si cum nu as exista. Tes comploturi impotriva mea.
Detaliile produsului