Socul este o planta apreciata si cunoscuta intr-un areal imens. in lunile mai — iunie, cand este perioada de inflorire a socului, camarile din multe gospodarii sunt invadate de cantitati mari, semnificative de sirop de soc, iar in sezonul rece (cel al racelilor) ceaiul aro-mat de flori de soc are o mare trecere. Socul se evidentiaza si ca planta decorativa, speciile  sale cu frunze colorate, fiind punctul de atractie in foarte multe gradini.

Lecturand aceasta carte, cititorul obtine multe informatii des-pre istoricul plantei, despre su-perstitiile legate de diferitele specii de soc, precum si despre speciile inrudite. in paginile cartii sunt prezentate posibilita-tile de valorificare ale socului ca planta ornamentala, medici-nala si, nu in ultimul rand, ca  materie prima pentru diferite produse alimentare. Cititorul primeste indicatii referitoare la perioada de recoltare a socului din flora spontana, precum si sfaturi legate de cultivarea acestuia. Speram ca aceasta carte sa deschida pofta cititorului de a testa retetele deli-cioase prezentate in paginile ei.

Cartea prezinta frumoase fotografii, in care se pot observa cu usurinta diferitele soiuri ale aceste plante, dar si modurile in care poate fi utilizata gastronomic sau medicinal.
Fragment:

" Cultivarea socului pentru fructe

    Cartea de fata, nu are ca scop descrierea amanuntita a teh-nologiei de cultura a diferitelor soiuri de soc, ci intentioneaza sa aduca la cunostinta publi-cului unele amanunte mai im-portante, in legatura cu socul. Exista numeroase carti de specialitate care trateaza pro-blema cultivarii soiurilor de soc, de exemplu „Cultivarea socului negru" de Sipos Bala Zoltan, aparuta in anul 2010.

    Socul este o planta autopolenizatoare, dar pentru accentuarea capacitatii productive s recomanda instalarea unor polenizatoare.
    in anul 1999, in Ungaria, a f fondata o asociatie a cultiva rilor de soc (Botesz), care u marea sa acorde membrilor formatii si sfaturi legate de cultivarea, dar si de valorificare produselor din soc.
    De multe ori inflorescenta sucului are chiar si 1100 buc. flori, dar din acestea multe se fertilizeaza si prin urmare nu formeaza fructe.
    Daca in perioada polenizarii legarii fructelor, temperaturil sunt nefavorabile, vremea e rece si umeda, legarea florilc este slaba, iar inflorescentel se ofilesc (fenomen intalnit si la vita-de-vie). Din fericire, in ghetul afecteaza rar florile, deoarece planta infloreste destul de tarziu.
    Fructele ajung la coacere deplina si sunt bune pentru re-uoltat in momentul in care de-1en, in proportie de 95%, visinii-negricioase. Acest proces  realizeaza, in functie de soi, sfarsitui lunii august inceputuI lunii septembrie.
    Coacerea inflorescentelor nu este simultana, astfel incat, Culesul se poate prelungi pe o perioada de doua-trei saptamani. Productia realizata este tntre 12-25 t/ha, in functie de 80i, de locul de cultura si de tehnologia de cultura aplicata. "