In viziunea antica, realizarea dreptatii, care este binele suprem, insemna ca inteleptii sa conduca, sa fie regi in cetate. Desi dificil de realizat, ideea poate fi pusa in aplicare intr-un singur mod: atunci cand adevaratii filosofi vor guverna. O cetate a dreptatii se poate crea doar cu persoane educate care stiu adevarul si traiesc in spiritul adevarului, fara sa fie afectati de aspectul sordid al politicii cotidiene, dezinteresate de putere sau ar lua puterea doar din necesitate. Aceasta viziune este o proiectare a idealului de guvernant. Cum ar trebui sa conduca un lider cetatea? Trecand in revista teoriile propuse de-a lungul timpului, vom observa ca ideea de conducator difera de la o epoca la alta. Teoriile agorei grecesti nu devin desuete niciodata. Azi se propun coduri etice ale elitei politice, respectate mai mult sau mai putin, deoarece societatea este intr-o permanenta schimbare, uitand de incercarile care au dat nastere ideii de cetate. Conceptul de societate a fost explicat in sociologie si in filosofia sociala, ca reprezentand ansamblul de persoane care au in comun aceeasi cultura si un teritoriu comun. Aceasta nu serveste doar pentru conservarea biologica a individului, ci si promovarii si realizarii nevoilor sale culturale.

 

    “Ideile legate de stat, drept, justitie, echitate, dreptate sunt readuse atentiei pentru ca progresul presupune, in esenta, o baza solida pe care trebuie sa construiesti. Aceasta baza este constituita de aceste valori. Inca din antichitate se pun intrebari legate de functionarea statului, de implicarea individului in viata cetatii si de modalitatea in care statul poate sa aplice dreptul, iar acesta devine just, echitabil.

    Intr-un discurs sustinut la Academia din Dijon, despre originea inegalitatii dintre oameni, Jean Jacques Rousseau vorbeste despre mai multe forme de guvernare si care ar fi mai potrivita pentru o conducere legitima a societatii. „Mai cu seama as fi evitat, ca fiind in mod necesar prost guvernata, o republica in care poporul, inchipuindu-si ca se poate lipsi de magistrati sau nelasandu-le decat o precara autoritate, si-ar si rezervat in mod imprudent administrarea treburilor civile si elaborarea propriilor sale legi; acestea trebuie sa fi fost alcatuirea primitiva a celor dintai guvernari, imediat dupa iesirea acestora din starea naturala; si tot acesta a fost unul dintre viciile care au dus la pieire republica ateniana."

    S-a afirmat ca statul trebuie sa fie o comunitate constituita pe principiul dreptatii, asa cum era el abordat ca virtute in sensul in care fiecare individ dobandeste ceea ce este al sau.

    Dintr-o abordare complexa, filosofica, dar si politica, se surprinde faptul ca trasatura esentiala a conceptului de justitie - a da fiecaruia ceea ce i se cuvine - este incarcata de multe sensuri conturate in mentalul uman, precum ca cele care exprima un echilibru universal, reflectat in legile umane, conformitatea cu ordinea si echilibru, arata un instrument care garanteaza existenta societatii, solicitand separarea conceptelor de justitie in cetate, justitie in om, justitia ca activitate specifica de a da fiecaruia ceea ce i se cuvine."