Mi-a plăcut cartea. Este un sfetnic bun pentru tinerii care își caută calea și nu doar, oferind sfaturi utile și încurajări pentru a depăși neajunsurile vieții.

Mi-a plăcut mult, are farmec. Nu trebuie să fii o persoană religioasă pentru a o aprecia.

Am cumparat aceasta carte cu speranta ca ma va lamuri intr-o oarecare privinta cum poate omul afla care e drumul bun de urmat pentru fiecare dintre noi. Nu am aflat o reteta magica, dar am ramas cu multe cuvinte de folos. Mi-a placut ca a inceput a se lega mai intai de partea logica, ce e vointa, ce e dorinta, care e diferenta si cat de important e sa intelegem diferenta dintre ele. Sa ne descoperim darurile, la ce suntem buni si sa incercam sa scoatem ceva din asta. Tipuri de inteligenta si de limbaj. Cum teama ne tine in loc de la a ne inmulti "talantii" sau darurile. Avem daruri innascute, dar putem acumula noi daruri..si ca uneori trebuie sa ne riscam. Sa nu ne fie teama. Caci darurile sunt date fiecarui om dupa puterea lui si in functie de ce e nevoie acolo, in societatea unde el traieste. Parintele zice ca trebuie doar sa ne identificam inclinatiile care ne sunt proprii si sa le dezvoltam. Dar ce faci cand stii ce inclinatii ai, dar nu stii tu inspre ce drum sa te inclini? Si de unde incepi? Cred ca astea sunt intrebari la care trebuie sa ne dam raspunsul singuri..De asemenea, asa cum sta in instinctul omului de a urmari exemplul celui mai mare si mai bun, este important sa ne adunam cu oamenii buni si intelepti si sa nu urmam cumva exemplul cel rau.Capitolul meu de departe cel mai preferat a fost cel despre lectura. Ce frumos vorbeste despre importanta lecturii, indiferent de ce carte ar fi, caci atata vreme cat suntem constienti de ceea ce citim si avem putere de discernamant atunci nu ne vom pierde in paginile unei carti care poate nu vorbeste adevarul, ci doar ii permitem sa ne ofere un alt punct de vedere. Cele doua povestiri (una despre parintele Paisie de la Manastirea Neamt care a contribuit la renasterea isihasmului, iar cealalta povestire despre un calugar care-l vede pe diavol la poarta manastirii si recunoaste ca diavolii nu vor ca noi sa citim carti caci le-am putea urma exemplul bun) au avut un impact asupra mea. "Daca o carte se citeste cu sete, inseamna ca e cartea potrivita noua; daca insa lectura este o povara, este mai bine sa o lasam pentru mai tarziu." --- caci nu se potriveste starii noastre actuale sufletesti. E greu sa te concentrezi a citi matematica, fizica sau gramatica cand treci print-o framantare sufleteasca. Frumos, frumos spus... "Viata nu este facuta dintr-o ordine de evenimente, ci din atitudinea pe care o are fiecare."Ultima parte cu scrisoarea Sfantului Vasile cel Mare catre tineri -- mi s-a parut un pic cam greu sa-mi mentin concentrarea, insa si de acolo am adunat niste idei valoroase. Sa nu ne obisnuim cu cuvintele rele sau imitarea exemplului rau caci este un drum spre infaptuirea raului.Trebuie sa nu slujim trupului si sa nu punem atata accent pe fizic caci cu cat fizicul arata mai bine, cu atat e mai usor sa cazi in patimi. Lauda, mandrie, desfranare... Pitagora catre unul din insotitorii sai, vazand ca are un fizic bine definit: "Tu nu vei inceta a-ti face si mai grea temnita?" --- cum vedeau ei trupul ca o inchisoare a sufletului. Inchei prin a lasa citatul urmator:"Este rusinos ca, nesocotind prezentul, sa regretam candva mai apoi trecutul, atunci cand, indurerati, nu vom mai avea nimic altceva de facut."

Cand nu stii ce sa faci si raspunsul e chiar sub nasul tau inseamna ca iti trebuie doar cateva puncte de la care ar putea incepe limpezirea ta. O carte despre talanti si cum sa ii lucram pentru mantuirea noastra si a aproapelui.

Superba, minunata scriere, deosebita, ușor de citit și de înțeles, Pr. Savatie Bastavoi își păstrează stilul deschis, prietenesc și apropiat de cititor. Merita savurata pe deplin și păstrată în bibliotecă!