Studii istorice, jurnale, memorii, monografii, evocari, literatura „cu staif”, reeditari sau marturii inedite ne vor ajuta sa recuperam istoria plina de farmec a vechilor elite romanesti sau de pe alte meleaguri.

    Purtati de dorinta de a ne aminti cine suntem, sa deschidem vechile cufere ramase de la bunici, sa suflam praful de pe blazon si sa-l purtam, cu mandrie, pe o carte.

 

    „In primavara lui 1931, ministrul de Externe ad interim Argetoianu l-a numit pe tata consilier la legatia romana de la Berlin. Dupa ce servise cativa ani ca diplomat intr-un stat nou si relativ minor, Berlinul insemna, fara indoiala, o promovare pentru tata. Nu in ultimul rand, tata a fost incantat de numirea ca ambasador al Romaniei la Berlin a lui Gheorghe Tasca, un vechi prieten si vecin cu bunicul pe domeniul din Barlad.

    Tasca facuse studii de drept si numirea lui in functie se datora prieteniei cu Regina Maria, din perioada regentei. Misiunea lui consta, in principal, in a convinge Germania sa-si accepte infrangerea din Primul Razboi Mondial, in care scop a colaborat cu politicieni moderati precum Stresemann, care doreau ca tara lor sa inteleaga noile realitati si sa se alature Ligii Natiunilor.

    Actiunile lui Tasca nu au fost pe placul lui Carol al II-lea, care cocheta cu ideea unei conlucrari cu Garda de Fier a lui Codreanu (sau Legiunea Arhanghelului Mihail), o miscare de extrema dreapta cu inclinatii religioase.

    Tasca a fost rechemat brusc la Bucuresti si in locul sau a fost numit ambasador Nicolae Petrescu, care si-a adaugat numelui pe cel al familiei imperiale bizantine Comnen, devenind Petrescu-Comnen.

    Tata era bine pregatit pentru postul pe care il ocupa in Germania, caci vorbea limba la perfectie si vizitase tara in mai multe randuri. In plus, avea prieteni germani, printre care faimosul Friedrich Paulus, insurat cu o boieroaica romanca din familia Rosetti (cel care avea sa conduca trupele naziste la Stalingrad si sa fie luat prizonier de catre sovietici). Paulus se ocupa de nou infiintatele trupe motorizate si putea oferi, in aceasta calitate, informatii utile cu privire la pregatirile de razboi ale Germaniei. Mama avea si ea o ruda in Germania, Alfred Liszt, un ofiter care luptase in Primul Razboi Mondial si era casatorit cu sora tatalui ei, Maria.”