Raul ascuns este cel mai cunoscut roman al scriitorului italian Giuseppe Berto. Imediat dupa publicare, a beneficiat de o calduroasa primire atat din partea publicului, italian si strain, cat si a criticii, fiind distins cu doua dintre cele mai prestigioase premii literare italiene: Viareggio si Campiello. Raul ascuns a fost ecranizat in 1990 de regizorul Mario Monicelli.

Raul ascuns reconstituie cu luciditate si umor cura psihanalitica menita sa-l vindece pe autorul-protagonist de depresie. Totodata insa, Giuseppe Berto ne propune o originala si rascolitoare radiografie a suferintei ca atare, precum si o pasionanta readucere la viata a Italiei din secolul de curand incheiat, cu neimplinirile si frustrarile societatii ei in tranzitie.

Raul ascuns este si nu este un roman. Ca roman este povestea unui semiintelectual de provincie care vine la Roma visand sa scrie o capodopera si care sfarseste traind la marginea lumii cinematografului, printre cafenelele din Via Veneto si cele din Piazza del Popolo, plin de invidie fata de cei care au noroc. Moartea tatalui si niste incredibile greseli medicale il duc la nevroza. Cu toate astea, se insoara, are o fata, continua de bine, de rau sa lucreze scriind scenarii cinematografice, pierdut si ridicol si tot mai bolnav. In cele din urma recurge la un psihanalist care scoate la lumina adevarata cauza a nevrozei: cenzura prea drastica a unui Supraeu rigid si pletoric. Tratandu-se cu asiduitate reuseste sa se vindece, dar odata vindecat descopera ca nevasta il tradeaza de ani buni. E o lovitura inspaimantatoare care risca sa-l dea peste cap. Totusi durerea ramane durere fara sa se transforme in angoasa. Este dovada vindecarii lui de nevroza. Insa nu reuseste sa accepte raul care i s-a facut, asa ca se retrage intr-un loc solitar ca un anahoret, refuzand societatea si familia, gandindu-se tot mai mult la tatal sau si pana la urma identificandu-se cu el in acceptarea mortii. - Giuseppe Berto