„Printul Florimond era colorat in verde si purta o palarie mov. Printul Veritain avea un veston portocaliu si o palarie rosie. Iar Printul Amor era tot in albastru, cu un pumnal auriu la centura. Cei doi frati mai mari aveau bucle maronii, care le ajungeau pana pe umeri. Cel mai mic, care nu purta nimic pe cap, avea parul blond, scurt si carliontat. Parc-ar fi avut o coroana!

    Inorogul era alb-argintiu de la coama pana la coada. Numai ochii aveau alta culoare - a florilor de nu-ma-uita - si cornul, care avea dungi rosii si negre.

    Jane si Michael se uitara pe pagina si le zambira copiilor din desen. Iar cei trei printi le zambira si ei din carte, parand ca se apleaca, dinspre padure.

    Michael ofta.

    - Ce n-as da sa am un pumnal ca al lui Amor! Mi s-ar potrivi foarte bine!

    Trecu o boare prin frunzele copacilor din parc, iar desenul colorat paru ca tremura.

   - Mi-e tare greu s-aleg intre Florimond si Veritain, murmura Jane. Sunt atat de frumosi amandoi!

    Fantana susura vesel si din carte paru ca, se aude un ecou. 

    - Ti-l dau cu imprumut, daca vrei, spuse mezinul, scotandu-si pumnalul de la centura.

    - De ce nu ne-alegi pe amandoi? strigara, cei doi printi mai mari, pasind pe iarba.

    Lui Jane si Michael li se taie respiratia. Ce se-ntamplase? Venise padurea colorata in parc? Sau intrase Gradina Trandafirilor in poza din carte? Unde suntem, aici sau acolo? Cine e cine? Copiii nu stiau ce sa, mai creada.

    - Nu ne cunosti, Jane? o intreba Florimond, zambind.

   - Ba da, sigur ca va cunosc, spuse ea cu respiratia taiata. Da'... cum ati ajuns aici?

    - N-ai vazut? o intreba Veritain. Ne-ati zambit si v-am zambit apoi si noi. Poza era atat de luminoasa si de stralucitoare, tu, si Michael, si trandafirii colorati...

    - Asa c-am sarit direct in poveste! incheie Amor vesel.

    - Direct din poveste, vrei sa spui, striga Michael. Noi nu suntem o poveste. Noi suntem oameni adevarati. Voi sunteti poze. Printii isi clatinara buclele si rasera."