Istorie lacunara a poeziei romane
Istorie lacunara a poeziei romane
Ce fel de istorie poate fi cea de fata, de nu una ne-intreaga? Este o risfoire din zbor a poeziei roman. MA rostesc asupra unor texte poetice spar' ute pans spre anul 2000: dar oprind la anul de nastere 1947 lista autorilor luati in consideratie. IndrAznesc sa sper ca prezenta carte seamAna anei istorii literare, fie doar prin dispunerea cronologicA a profilurilor de poeti, rArnanand totusi un „papirus cu lacune"; ea raspunde la un numar de intrebari — nu la toate, nu la oricare.
MA adresez aici unui cititor avand deja in minte o „grilA", cat de cat judicioask a devenirii poeziei romane de-a lungul a cloud secole. Fireste, un invatAcel va putea parcurge cu folos comentariile asupra unui autor sau
ba chiar asupra tuturor, cu conditia de a completa din multele istorii si studii literare disponibile, informatiile neoferite aici: consideratii de ansamblu, curente, bio-bibliografii complete etc.
Cititorul poate oare afla si ceva „in plus" fatA de ceea ce ga.seste in multele lucrAri de istorie literare existente? As putea desemna o anume inlesnire (care este, poate, doar iluzia 60 de a patrunde in centrul poemului, o scrutare „din interior" a operei lirice. Am Incercat sA transform un handicap — acela de a fi eu insumi poet, mai intai de toate — intr-un mic _avantaj". Asa ceva e cu putintA numai dacA poetul, in identitatea sa de critic, reuseste sA nu se gandeascA la propria poezie vorbind despre altii. Mai trebuie Inca* strania, statomica bucurie pe care o resimti fata de reusitele celorlalti, tinuta in frau de un anume echilibru in aprecierea axiologicA.
Spatiul tipografic acordat autorilor retinuti in sumar este in functie nu doar de valoarea for literara, ci si de ceea ce eu aveam a spune (cu acel prilej) despre scrierile for lirice. lar cand pArAsesc un poet pentru a trece la altul, el nu va fi fost „epuizat": doar ce aveam eu de zis despre acel autor imi pare a fi fost indeajuns explicitat.
Ilie Constantin
MA adresez aici unui cititor avand deja in minte o „grilA", cat de cat judicioask a devenirii poeziei romane de-a lungul a cloud secole. Fireste, un invatAcel va putea parcurge cu folos comentariile asupra unui autor sau
ba chiar asupra tuturor, cu conditia de a completa din multele istorii si studii literare disponibile, informatiile neoferite aici: consideratii de ansamblu, curente, bio-bibliografii complete etc.
Cititorul poate oare afla si ceva „in plus" fatA de ceea ce ga.seste in multele lucrAri de istorie literare existente? As putea desemna o anume inlesnire (care este, poate, doar iluzia 60 de a patrunde in centrul poemului, o scrutare „din interior" a operei lirice. Am Incercat sA transform un handicap — acela de a fi eu insumi poet, mai intai de toate — intr-un mic _avantaj". Asa ceva e cu putintA numai dacA poetul, in identitatea sa de critic, reuseste sA nu se gandeascA la propria poezie vorbind despre altii. Mai trebuie Inca* strania, statomica bucurie pe care o resimti fata de reusitele celorlalti, tinuta in frau de un anume echilibru in aprecierea axiologicA.
Spatiul tipografic acordat autorilor retinuti in sumar este in functie nu doar de valoarea for literara, ci si de ceea ce eu aveam a spune (cu acel prilej) despre scrierile for lirice. lar cand pArAsesc un poet pentru a trece la altul, el nu va fi fost „epuizat": doar ce aveam eu de zis despre acel autor imi pare a fi fost indeajuns explicitat.
Ilie Constantin
20.00Lei
20.00Lei
Primești 20 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Ce fel de istorie poate fi cea de fata, de nu una ne-intreaga? Este o risfoire din zbor a poeziei roman. MA rostesc asupra unor texte poetice spar' ute pans spre anul 2000: dar oprind la anul de nastere 1947 lista autorilor luati in consideratie. IndrAznesc sa sper ca prezenta carte seamAna anei istorii literare, fie doar prin dispunerea cronologicA a profilurilor de poeti, rArnanand totusi un „papirus cu lacune"; ea raspunde la un numar de intrebari — nu la toate, nu la oricare.
MA adresez aici unui cititor avand deja in minte o „grilA", cat de cat judicioask a devenirii poeziei romane de-a lungul a cloud secole. Fireste, un invatAcel va putea parcurge cu folos comentariile asupra unui autor sau
ba chiar asupra tuturor, cu conditia de a completa din multele istorii si studii literare disponibile, informatiile neoferite aici: consideratii de ansamblu, curente, bio-bibliografii complete etc.
Cititorul poate oare afla si ceva „in plus" fatA de ceea ce ga.seste in multele lucrAri de istorie literare existente? As putea desemna o anume inlesnire (care este, poate, doar iluzia 60 de a patrunde in centrul poemului, o scrutare „din interior" a operei lirice. Am Incercat sA transform un handicap — acela de a fi eu insumi poet, mai intai de toate — intr-un mic _avantaj". Asa ceva e cu putintA numai dacA poetul, in identitatea sa de critic, reuseste sA nu se gandeascA la propria poezie vorbind despre altii. Mai trebuie Inca* strania, statomica bucurie pe care o resimti fata de reusitele celorlalti, tinuta in frau de un anume echilibru in aprecierea axiologicA.
Spatiul tipografic acordat autorilor retinuti in sumar este in functie nu doar de valoarea for literara, ci si de ceea ce eu aveam a spune (cu acel prilej) despre scrierile for lirice. lar cand pArAsesc un poet pentru a trece la altul, el nu va fi fost „epuizat": doar ce aveam eu de zis despre acel autor imi pare a fi fost indeajuns explicitat.
Ilie Constantin
MA adresez aici unui cititor avand deja in minte o „grilA", cat de cat judicioask a devenirii poeziei romane de-a lungul a cloud secole. Fireste, un invatAcel va putea parcurge cu folos comentariile asupra unui autor sau
ba chiar asupra tuturor, cu conditia de a completa din multele istorii si studii literare disponibile, informatiile neoferite aici: consideratii de ansamblu, curente, bio-bibliografii complete etc.
Cititorul poate oare afla si ceva „in plus" fatA de ceea ce ga.seste in multele lucrAri de istorie literare existente? As putea desemna o anume inlesnire (care este, poate, doar iluzia 60 de a patrunde in centrul poemului, o scrutare „din interior" a operei lirice. Am Incercat sA transform un handicap — acela de a fi eu insumi poet, mai intai de toate — intr-un mic _avantaj". Asa ceva e cu putintA numai dacA poetul, in identitatea sa de critic, reuseste sA nu se gandeascA la propria poezie vorbind despre altii. Mai trebuie Inca* strania, statomica bucurie pe care o resimti fata de reusitele celorlalti, tinuta in frau de un anume echilibru in aprecierea axiologicA.
Spatiul tipografic acordat autorilor retinuti in sumar este in functie nu doar de valoarea for literara, ci si de ceea ce eu aveam a spune (cu acel prilej) despre scrierile for lirice. lar cand pArAsesc un poet pentru a trece la altul, el nu va fi fost „epuizat": doar ce aveam eu de zis despre acel autor imi pare a fi fost indeajuns explicitat.
Ilie Constantin
Detaliile produsului
