Continuarea bestsellerului Viata mea in libraria Morisaki.

Autor publicat in 22 de tari

In Tokyo exista un cartier in care se afla cel mai mare numar de librarii si anticariate din lume. Se numeste Jimbocho, iar iubitorii de carti pot gasi aici romane din epoca Meiji, carti de arta, scenarii de teatru si harti vechi. Dar nu doar atat: vanatorii de editii princeps sau de romane cu autograf sunt la ei acasa aici, iar sa-i vezi la lucru este un adevarat spectacol. In libraria Morisaki, un mic anticariat specializat in literatura japoneza moderna, nu incap mai mult de cinci persoane odata. Cartile se inghesuie pe rafturi si invadeaza fiecare colt al podelei, iar cand soseste un client, imediat apare de dupa tejghea proprietarul, unchiul Satoru. Recent, sotia lui, Momoko, i-a dat o mana de ajutor, si adesea, in timpul liber, dupa serviciu, i se alatura si nepoata lui, Takako. Pentru prima data, fata nu se mai simte singura; pentru a-i tine companie exista noi prieteni si noi ritualuri: festivalul anual din Jimbocho, cafeneaua de dupa colt sau o vizita neasteptata. Pentru ca o librarie, a descoperit ea, este populata cu multe povesti, nu doar cele cuprinse in carti, ci si cele ale cititorilor care o frecventeaza. Si aceste povesti creeaza legaturi intre oameni. In semn de recunostinta, Takako le ofera unchiului si matusii ei o excursie, angajandu-se sa le tina locul cat timp sunt plecati si sa se mute in camera de deasupra librariei pentru cateva seri, asa cum facuse si altadata. Totul pare sa mearga bine, dar atunci de ce se comporta Satoru atat de ciudat? Cate alte povesti, emotii si comori mai pastreaza libraria Morisaki? 

 

Tokyo, Jimbocho - un cartier putin ciudat, in care majoritatea magazinelor sunt pravalii cu carti. In anticariatele insirate de-a lungul stradutelor, fiecare cu specificul sau, se vand carti de arta, scenarii de teatru, carti de istorie si de filosofie, dar si carti japoneze rare si harti vechi. Se spune ca sunt peste o suta saptezeci de pravalii cu carti. Fara indoiala, e impresionant sa vezi atatea anticariate, unele langa altele. La capatul bulevardului e un cartier cu cladiri de birouri, insa pravaliile cu carti, cu stilul lor arhitectonic elegant, desprinse dintr-o alta lume, par sa fi evitat cu intelepciune influenta modernitatii. Atmosfera linistita de aici te face sa simti ca ai ajuns intr-o alta epoca. De aceea, nu e de mirare ca timpul zboara ca vantul cand te plimbi fara o tinta precisa pe stradutele cu anticariate. Locul catre care ma indrept se afla la coltul unei alei. Trec de o straduta plina de anticariate perete in perete si, dupa colt, o vad in fata mea. Se numeste Libraria Morisaki, dar, de fapt, e un anticariat in care se vand carti de literatura moderna japoneza.

Traducere din limba japoneza de Iolanda Prodan.