O treapta de capatai in pregatirea primirii Sfintei Euharistii este Sfanta Spovedanie, poarta de taina prin care ne infatisam inaintea Mantuitorului Hristos asa cum suntem, avandu-l ca martor pe duhovnic, preot al Dumnezeului Celui Preainalt si mijlocitor pentru noi inaintea Sa.

 

Pacatul dintru inceput al stramosilor i-a facut pe acestia sa uite de Domnul si sa zideasca in mintea si in inima lor o lume pe care ei socoteau ca este - macar si pentru un rastimp - in afara privirii vesnice si atotcuprinzatoare a lui Dumnezeu. Aceasta orbire sufleteasca o purtam cu totii, pana azi, iar inceputul tamaduirii sta in puterile noastre. Este un act de curaj, insa aceasta stradanie nu este desavarsita de la prima marturisire constienta. Sfanta Spovedanie este un urcus prin care omul intra pe calea ce duce la impartasirea cu Trupul Domnului Hristos, Care, venind El Insusi intru noi, ne arata lucruri pe care inainte de a primi lumina Sfintei Împartasanii nu le puteam deosebi in sufletul nostru. Astfel, primirea Euharistiei ne ajuta sa intelegem din propriile miscari launtrice ca Lumina lui Hristos nu are nici o partasie cu intunericul. În felul acesta incepe sa se faca simtita tot mai mult prezenta lui Dumnezeu in viata si in sufletele noastre. Nu zadarnic, insasi randuiala Spovedaniei indeamna preotul sa-i spuna aceste cuvinte pline de trezvie si adevar celui care vrea sa se marturiseasca:

 

Iata, fiule, Hristos sta nevazut, primind marturisirea ta cea cu umilinta. Deci nu te rusina, nici te teme ca sa ascunzi de mine vreun pacat, ci fara sfiala spune toate cate ai facut, ca sa iei iertare de la Domnul nostru Iisus Hristos. Iata si sfanta Lui icoana inaintea noastra este. Si eu sunt numai un martor, ca sa marturisesc inaintea Lui toate cate-mi vei spune mie; iar de vei ascunde de mine ceva, sa stii ca toate pacatele indoit le vei avea; ia seama dar, de vreme ce ai venit la doctor, sa nu te intorci nevindecat.