Originalitatea prozei lui Eliade consta in rezultatzd deliberatei ambiguizari, pana aproape de limita incomprehensibdului: nu putem hdelege efectiv, integral, despre ce e vorba, desi simtim ca se petrec lucruri importante, profunde, extraordinare, aflate in imediata, ametitoarea proximitate a unor mari, esentiale mistere ale existentei, ale lumii. - Ion Bogdan Lefter
 

Cladova isi clatina cu indarjire capul, ca si curn ar fi vrut sa se trezeasca. 

- Si cu toate acestea, trebuie sa existe o explicatie, incepu cu o greu stapanita iritare in glas. Vreau sa spun, o explicatie la toate aceste bizarerii si mistere sau pseudomistere. N-am avut norocul s-o cunosc, dar de cate ori am ascultat-o mi-a lasat impresia unui om perfect normal. O femeie tanara, frumoasa, echilibrata traind in lumea noastra aici pe pamant - cu toata melancolia ei, cu toata purtarea ei curioasa neobisnuita, aproape stranie. Nu parea deloc exaltata, n-avea nimic neurotic in ea... Desi, adauga dupa o pauza cazand pe ganduri, cand acum vreo doi ani incepuse sa se imbrace numai in negru si nu se mai farda deloc de i se spunea in gluma 'vaduva'... 

- Stiu, stiu, il intrerupse Hrisanti, dar nu era nimic neurotic. Si ca sa intelegi toata povestea, trebuie sa stii ca nici macar n-a fost ideea ei. Doctorul a silit-o, da, pot spune foarte sincer: a silit-o se imbrace in negru. Si nici doctorul n-a facut-o asa din senin, sau din vreo dorinta ascunsa de razbunare. Ca sa dezlege ce se numea pe-atunci, acum cativa ani, in cercul intimilor lui Visarion, 'misterul Adrian' sau 'complexul Poetului', doctorul a incercat o experienta, a incercat-o ca sa verifice ipoteza la cate ajunsese."