eBook Pe campul de onoare
eBook Pe campul de onoare
Un calator englez de pe la 1870 pune politetea bucuresteanului din lumea buna pe seama duelului, "o practica la care aristocratia romana se deda adesea", si explica apoi: "A calca, din greseala, pe o rochie de bal inseamna a-ti pune viata in primejdie. Daca ai ghinionul sa-ti lasi partenera sa cada, este recomandabil sa-ti faci testamentul, cu exceptia cazului in care esti un tragator de elita“. Astazi insa, duelul ne pare un fenomen exotic in spatiul romanesc. Tipul cavalerului brazdat de cicatrici lipseste din lumea lui Caragiale, unde "onoarea de familist" se apara cu bastonul, cu o pereche de palme sau cu o lovitura de picior bine plasata. Cartea de fata isi propune sa corecteze aceasta imagine, recuperand o istorie bogata si plina de semnificatii, care pana acum a fost pur si simplu ignorata.
Bazandu-se pe cercetarea a peste 1.200 de afaceri de onoare, de la 1821 pana spre 1940, afaceri incheiate cu sute de dueluri, cartea examineaza unul dintre resorturile importante ale mecanismului social: onoarea este o adevarata obsesie, care guverneaza comportamentele si atitudinile. Aflam astfel ca multe personalitati ale timpului aud suieratul glontului, iau lectii de scrima ori participa in calitate de martori la transarea unui diferend, fie in cercul stramt si exigent al inaltei societati, fie in cercul mult mai larg al aspirantilor la consacrarea sociala.
Provocarea la duel nu este un simplu accident biografic ori consecinta unei furii de moment. Punctul de onoare - ne lamureste un martor al epocii - este produsul unei sensibilitati rafinate prin educatie si prin convietuirea intr-un mediu care pune pret pe cinste, pe curaj si pe eleganta morala. Adeptii duelului nu se percep pe ei insisi drept oameni violenti; dimpotriva, in ochii lor acest ritual este un instrument de civilizare, care presupune stima reciproca, rigoarea unei etichete si respectarea demnitatii umane.
Fragment din ebook:
Codurile de onoare sunt flexibile, multifunctionale si, departe de a fi anacronice, au fost subtil incorporate in institutiile statului modern si in politicile de masa ale epocii democratiei.
Onoarea, tema cu o prezenta semnificativa in literatura si gandirea occidentala incepand de la Homer, are o valoare instrumentala, cultivand "respectul ce motiveaza sau constrange membrii unui grup de egali". Asadar, atasamentul fata de onoare poate indeplini functii de socializare.
Urmandu-l pe Max Weber, Ute Frevert subliniaza ca onoarea este un fenomen esentialmente colectiv; fiecare grad social sau grup are propria notiune de onoare, asumata si urmata de toti cei care apartin grupului; aceasta onoare de grup pune presiune pe fiecare membru; de asemenea, conduce la unificarea si intarirea legaturilor dintre membri. In acelasi timp, Frevert supune atentiei si viziunea lui Georg Simmel: functia particulara consta in capacitatea de a insufla individului convingerea ca mentinerea onoarei este cel mai sincer si, finalmente, cel mai profund interes personal. Individul care cultiva apararea onoarei personale priveste acest fapt ca esential pentru binele sau, dar in realitate el reprezinta datoria sa sociala.
Relatia onoarei cu moralitatea nu se dezvolta in mod exceptional, ci devine functia centrala a individului care se identifica cu un grup.
Bazandu-se pe cercetarea a peste 1.200 de afaceri de onoare, de la 1821 pana spre 1940, afaceri incheiate cu sute de dueluri, cartea examineaza unul dintre resorturile importante ale mecanismului social: onoarea este o adevarata obsesie, care guverneaza comportamentele si atitudinile. Aflam astfel ca multe personalitati ale timpului aud suieratul glontului, iau lectii de scrima ori participa in calitate de martori la transarea unui diferend, fie in cercul stramt si exigent al inaltei societati, fie in cercul mult mai larg al aspirantilor la consacrarea sociala.
Provocarea la duel nu este un simplu accident biografic ori consecinta unei furii de moment. Punctul de onoare - ne lamureste un martor al epocii - este produsul unei sensibilitati rafinate prin educatie si prin convietuirea intr-un mediu care pune pret pe cinste, pe curaj si pe eleganta morala. Adeptii duelului nu se percep pe ei insisi drept oameni violenti; dimpotriva, in ochii lor acest ritual este un instrument de civilizare, care presupune stima reciproca, rigoarea unei etichete si respectarea demnitatii umane.
Fragment din ebook:
Codurile de onoare sunt flexibile, multifunctionale si, departe de a fi anacronice, au fost subtil incorporate in institutiile statului modern si in politicile de masa ale epocii democratiei.
Onoarea, tema cu o prezenta semnificativa in literatura si gandirea occidentala incepand de la Homer, are o valoare instrumentala, cultivand "respectul ce motiveaza sau constrange membrii unui grup de egali". Asadar, atasamentul fata de onoare poate indeplini functii de socializare.
Urmandu-l pe Max Weber, Ute Frevert subliniaza ca onoarea este un fenomen esentialmente colectiv; fiecare grad social sau grup are propria notiune de onoare, asumata si urmata de toti cei care apartin grupului; aceasta onoare de grup pune presiune pe fiecare membru; de asemenea, conduce la unificarea si intarirea legaturilor dintre membri. In acelasi timp, Frevert supune atentiei si viziunea lui Georg Simmel: functia particulara consta in capacitatea de a insufla individului convingerea ca mentinerea onoarei este cel mai sincer si, finalmente, cel mai profund interes personal. Individul care cultiva apararea onoarei personale priveste acest fapt ca esential pentru binele sau, dar in realitate el reprezinta datoria sa sociala.
Relatia onoarei cu moralitatea nu se dezvolta in mod exceptional, ci devine functia centrala a individului care se identifica cu un grup.
Descrierea produsului
Un calator englez de pe la 1870 pune politetea bucuresteanului din lumea buna pe seama duelului, "o practica la care aristocratia romana se deda adesea", si explica apoi: "A calca, din greseala, pe o rochie de bal inseamna a-ti pune viata in primejdie. Daca ai ghinionul sa-ti lasi partenera sa cada, este recomandabil sa-ti faci testamentul, cu exceptia cazului in care esti un tragator de elita“. Astazi insa, duelul ne pare un fenomen exotic in spatiul romanesc. Tipul cavalerului brazdat de cicatrici lipseste din lumea lui Caragiale, unde "onoarea de familist" se apara cu bastonul, cu o pereche de palme sau cu o lovitura de picior bine plasata. Cartea de fata isi propune sa corecteze aceasta imagine, recuperand o istorie bogata si plina de semnificatii, care pana acum a fost pur si simplu ignorata.
Bazandu-se pe cercetarea a peste 1.200 de afaceri de onoare, de la 1821 pana spre 1940, afaceri incheiate cu sute de dueluri, cartea examineaza unul dintre resorturile importante ale mecanismului social: onoarea este o adevarata obsesie, care guverneaza comportamentele si atitudinile. Aflam astfel ca multe personalitati ale timpului aud suieratul glontului, iau lectii de scrima ori participa in calitate de martori la transarea unui diferend, fie in cercul stramt si exigent al inaltei societati, fie in cercul mult mai larg al aspirantilor la consacrarea sociala.
Provocarea la duel nu este un simplu accident biografic ori consecinta unei furii de moment. Punctul de onoare - ne lamureste un martor al epocii - este produsul unei sensibilitati rafinate prin educatie si prin convietuirea intr-un mediu care pune pret pe cinste, pe curaj si pe eleganta morala. Adeptii duelului nu se percep pe ei insisi drept oameni violenti; dimpotriva, in ochii lor acest ritual este un instrument de civilizare, care presupune stima reciproca, rigoarea unei etichete si respectarea demnitatii umane.
Fragment din ebook:
Codurile de onoare sunt flexibile, multifunctionale si, departe de a fi anacronice, au fost subtil incorporate in institutiile statului modern si in politicile de masa ale epocii democratiei.
Onoarea, tema cu o prezenta semnificativa in literatura si gandirea occidentala incepand de la Homer, are o valoare instrumentala, cultivand "respectul ce motiveaza sau constrange membrii unui grup de egali". Asadar, atasamentul fata de onoare poate indeplini functii de socializare.
Urmandu-l pe Max Weber, Ute Frevert subliniaza ca onoarea este un fenomen esentialmente colectiv; fiecare grad social sau grup are propria notiune de onoare, asumata si urmata de toti cei care apartin grupului; aceasta onoare de grup pune presiune pe fiecare membru; de asemenea, conduce la unificarea si intarirea legaturilor dintre membri. In acelasi timp, Frevert supune atentiei si viziunea lui Georg Simmel: functia particulara consta in capacitatea de a insufla individului convingerea ca mentinerea onoarei este cel mai sincer si, finalmente, cel mai profund interes personal. Individul care cultiva apararea onoarei personale priveste acest fapt ca esential pentru binele sau, dar in realitate el reprezinta datoria sa sociala.
Relatia onoarei cu moralitatea nu se dezvolta in mod exceptional, ci devine functia centrala a individului care se identifica cu un grup.
Bazandu-se pe cercetarea a peste 1.200 de afaceri de onoare, de la 1821 pana spre 1940, afaceri incheiate cu sute de dueluri, cartea examineaza unul dintre resorturile importante ale mecanismului social: onoarea este o adevarata obsesie, care guverneaza comportamentele si atitudinile. Aflam astfel ca multe personalitati ale timpului aud suieratul glontului, iau lectii de scrima ori participa in calitate de martori la transarea unui diferend, fie in cercul stramt si exigent al inaltei societati, fie in cercul mult mai larg al aspirantilor la consacrarea sociala.
Provocarea la duel nu este un simplu accident biografic ori consecinta unei furii de moment. Punctul de onoare - ne lamureste un martor al epocii - este produsul unei sensibilitati rafinate prin educatie si prin convietuirea intr-un mediu care pune pret pe cinste, pe curaj si pe eleganta morala. Adeptii duelului nu se percep pe ei insisi drept oameni violenti; dimpotriva, in ochii lor acest ritual este un instrument de civilizare, care presupune stima reciproca, rigoarea unei etichete si respectarea demnitatii umane.
Fragment din ebook:
Codurile de onoare sunt flexibile, multifunctionale si, departe de a fi anacronice, au fost subtil incorporate in institutiile statului modern si in politicile de masa ale epocii democratiei.
Onoarea, tema cu o prezenta semnificativa in literatura si gandirea occidentala incepand de la Homer, are o valoare instrumentala, cultivand "respectul ce motiveaza sau constrange membrii unui grup de egali". Asadar, atasamentul fata de onoare poate indeplini functii de socializare.
Urmandu-l pe Max Weber, Ute Frevert subliniaza ca onoarea este un fenomen esentialmente colectiv; fiecare grad social sau grup are propria notiune de onoare, asumata si urmata de toti cei care apartin grupului; aceasta onoare de grup pune presiune pe fiecare membru; de asemenea, conduce la unificarea si intarirea legaturilor dintre membri. In acelasi timp, Frevert supune atentiei si viziunea lui Georg Simmel: functia particulara consta in capacitatea de a insufla individului convingerea ca mentinerea onoarei este cel mai sincer si, finalmente, cel mai profund interes personal. Individul care cultiva apararea onoarei personale priveste acest fapt ca esential pentru binele sau, dar in realitate el reprezinta datoria sa sociala.
Relatia onoarei cu moralitatea nu se dezvolta in mod exceptional, ci devine functia centrala a individului care se identifica cu un grup.
Detaliile produsului
De pe acelasi raft
-
Price
36.00 Lei
36.00 Lei
-
PRP: 23.00 Lei
19.55 Lei
19.55 Lei23.00 Lei
-
PRP: 29.90 Lei
26.91 Lei
26.91 Lei29.90 Lei
-
Price
47.00 Lei
47.00 Lei
Review-uri
CITITOR10
14/11/2020 13:53
O ISTORIE A DUELULUI LA ROMÂNI, prima carte de acestă factură pe care am citit-o și nu regret acest lucru. Bazându-se pe documente, dar și pe multe articole de presă ale vremii, care analizau, la rece, duelurile, cartea reprezintă pentru cititori o extraordinară oportunitate de a cunoaște istoria duelului la români, fiindcă, da, a existat și o instituție a duleului pe plaiurile mioritice, obiceiuri, moravuri și epoci demult apuse.
O mențiune pur tehnică: prețul cam mare pentru un ebook. Versiunile ebook ale cărților știam că sunt mai accesibile, dar, aici, prețul este de aproape trei ori mai mare.
Arata mai mult
2 din 2 de rezultate
