Pornind de la afirmatia din titlu - Nu cred [in Dumnezeu], [totusi] ma rog -, Petru Dumitriu vorbeste despre om si sensul vietii, starea de astazi si din trecut a omenirii, raul din lume si ideile care il avanseaza, binele ca prezenta firava, dar evidenta, valorile ce orienteaza viata insului sau a colectivitatilor. si mai ales despre fundamentul ultim - Dumnezeu - pe care s-ar putea sprijini o lege morala menita sa orienteze omul spre bine, spre abtinerea de la rau si spre o atitudine pioasa fata de viata celuilalt.