eBook Departe de trunchi

De (autor): Andrew Solomon

0
(0 review-uri)
eBook Departe de trunchi
Rasfoieste

eBook Departe de trunchi

De (autor): Andrew Solomon

0
(0 review-uri)
Bestseller New York Times

Dupa bestesellerul Demonul amiezii, Andrew Solomon revine pe scena publicistica americana cu o carte dedicata familiei si problemelor sale. Potrivit autorului, esenta conditiei noastre rezida in caracterul de exceptie al fiintei umane, in ceea ce ne diferentiaza pe unii de ceilalti, unindu-ne in acelasi timp. Familiile despre care scrie psihiatrul american se confrunta cu probleme precum surditatea, nanismul, sindromul Down, autismul, schizofrenia, cu problema copiilor afectati de dizabilitati de tot soiul, a celor superdotati, nascuti in urma unui viol sau delincventi, a celor care aleg sa-si schimbe genul. Toate acestea pot duce la izolarea oamenilor, cand nu de-a dreptul la excluderea lor din societate. Investigand insa un mare numar de familii afectate de asemenea probleme, si neocolind nici o clipa caracterul dramatic al situatiilor cu care se confrunta, Solomon arata ca de foarte multe ori dragostea infrange prejudecatile, ducand la intarirea legaturilor in cadrul familiei si al comunitatilor create prin miscari de solidaritate orizontala.

Timp de multi ani, identitatea mea principala a fost cea de istoric al tristetii. Imaginile disperarii sunt admirate de cei mai multi, iar pustiirea sufleteasca completa este in general considerata o rasfrangere a integritatii autorului. Dar cand am incercat sa scriu despre fericire, am avut revelatia inversa, respectiv ca nu poti scrie despre ea fara sa pari superfcial. Scriitorul realist William Dean Howells i-a scris la un moment dat lui Edith Wharton ca "publicul american isi doreste tot timpul o tragedie cu final fericit". Implicatia acestei observatii era ca nu putem digera imaginea regelui Lear, umbland nebun pe dealuri, fara posibilitatea izbavirii la orizont. Eu as vrea sa ofer o interpretare diferita. As zice ca ne sta din ce in ce mai mult in fire sa cautam transformarea. Oamenii afecteaza adesea o fericire pe care n-o simt; oamenii a caror nevroza s-a transformat in nefericire nu sunt doar nefericiti, ci si convinsi ca au esuat. Partea vitala a acestei inclinatii spre lumina este insa convingerea de nezdruncinat ca dezastrele isi gasesc pana la urma rezolvarea, ca tragediile sunt adesea doar o faza, nu si sfarsitul jocului. Cartea de fata cauta sa scoata la lumina nobletea ascunsa sub ponegrirea lui Howells. Se bazeaza pe o idee si mai optimista chiar, respectiv ca finalurile fericite ale tragediilor au o demnitate mai presus de cea a finalurilor fericite ale comediilor, ca nu numai transcend sentimentalismul la care face Howells aluzie, ci chiar ofera o satisfactie mai pretioasa decat una necalita prin suferinta. Asa cum crestele zimtate ale Alpilor sunt sublime pentru romantic, la fel este si bucuria aceasta neobisnuita pentru caracterul acestor familii: aproape imposibila, teribila si teribil de frumoasa. - Andrew SOLOMON

Fragment din ebook:

"I
Fiu
Nu exista reproducere. Cand doi oameni se hotarasc sa aiba un copil, ceea ce fac impreuna este sa produca un copil, iar utilizarea frecventa a cuvantului „reproducere“ pentru a descrie aceasta activitate, sugerand ca totul se reduce la impletirea celor doi, este, in cel mai bun caz, un eufemism menit sa-i consoleze pe potentialii parinti inainte sa se pomeneasca depasiti de situatie. Deseori, in fanteziile subconstientului nostru despre cat de minunat ar fi sa concepem un copil, ne place de fapt sa ne inchipuim pe noi insine traind vesnic, si nu pe cineva cu o personalitate distincta de a noastra. Dupa ce ne-am imaginat acest mars inainte al propriilor gene egoiste, multi dintre noi nu suntem pregatiti sa avem copii cu nevoi neobisnuite. Rolul de parinte ne catapulteaza brusc intr-o relatie permanenta cu un strain, iar cu cat strainul ne este mai nefamiliar, cu atat mai puternic e izul de negativitate. Depindem de garantia inscrisa pe fetele copiilor nostri ca nu vom muri. Copiii care prin trasatura lor definitorie anuleaza aceasta fantezie a nemuririi sunt in mod deosebit o insulta; suntem nevoiti sa-i iubim pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce e mai bun in noi reflectat in ei, si asta ne vine mult mai greu. A-ti iubi copiii este un exercitiu de imaginatie."
Citeste mai mult

57.00Lei

57.00Lei

Primesti 57 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

Indisponibil

Plaseaza rapid comanda

Important icon msg

Completeaza mai jos numarul tau de telefon

Poti comanda acest produs introducand numarul tau de telefon. Vei fi apelat de un operator Libris.ro in cele mai scurt timp pentru prealuarea datelor necesare.

Descrierea produsului

Bestseller New York Times

Dupa bestesellerul Demonul amiezii, Andrew Solomon revine pe scena publicistica americana cu o carte dedicata familiei si problemelor sale. Potrivit autorului, esenta conditiei noastre rezida in caracterul de exceptie al fiintei umane, in ceea ce ne diferentiaza pe unii de ceilalti, unindu-ne in acelasi timp. Familiile despre care scrie psihiatrul american se confrunta cu probleme precum surditatea, nanismul, sindromul Down, autismul, schizofrenia, cu problema copiilor afectati de dizabilitati de tot soiul, a celor superdotati, nascuti in urma unui viol sau delincventi, a celor care aleg sa-si schimbe genul. Toate acestea pot duce la izolarea oamenilor, cand nu de-a dreptul la excluderea lor din societate. Investigand insa un mare numar de familii afectate de asemenea probleme, si neocolind nici o clipa caracterul dramatic al situatiilor cu care se confrunta, Solomon arata ca de foarte multe ori dragostea infrange prejudecatile, ducand la intarirea legaturilor in cadrul familiei si al comunitatilor create prin miscari de solidaritate orizontala.

Timp de multi ani, identitatea mea principala a fost cea de istoric al tristetii. Imaginile disperarii sunt admirate de cei mai multi, iar pustiirea sufleteasca completa este in general considerata o rasfrangere a integritatii autorului. Dar cand am incercat sa scriu despre fericire, am avut revelatia inversa, respectiv ca nu poti scrie despre ea fara sa pari superfcial. Scriitorul realist William Dean Howells i-a scris la un moment dat lui Edith Wharton ca "publicul american isi doreste tot timpul o tragedie cu final fericit". Implicatia acestei observatii era ca nu putem digera imaginea regelui Lear, umbland nebun pe dealuri, fara posibilitatea izbavirii la orizont. Eu as vrea sa ofer o interpretare diferita. As zice ca ne sta din ce in ce mai mult in fire sa cautam transformarea. Oamenii afecteaza adesea o fericire pe care n-o simt; oamenii a caror nevroza s-a transformat in nefericire nu sunt doar nefericiti, ci si convinsi ca au esuat. Partea vitala a acestei inclinatii spre lumina este insa convingerea de nezdruncinat ca dezastrele isi gasesc pana la urma rezolvarea, ca tragediile sunt adesea doar o faza, nu si sfarsitul jocului. Cartea de fata cauta sa scoata la lumina nobletea ascunsa sub ponegrirea lui Howells. Se bazeaza pe o idee si mai optimista chiar, respectiv ca finalurile fericite ale tragediilor au o demnitate mai presus de cea a finalurilor fericite ale comediilor, ca nu numai transcend sentimentalismul la care face Howells aluzie, ci chiar ofera o satisfactie mai pretioasa decat una necalita prin suferinta. Asa cum crestele zimtate ale Alpilor sunt sublime pentru romantic, la fel este si bucuria aceasta neobisnuita pentru caracterul acestor familii: aproape imposibila, teribila si teribil de frumoasa. - Andrew SOLOMON

Fragment din ebook:

"I
Fiu
Nu exista reproducere. Cand doi oameni se hotarasc sa aiba un copil, ceea ce fac impreuna este sa produca un copil, iar utilizarea frecventa a cuvantului „reproducere“ pentru a descrie aceasta activitate, sugerand ca totul se reduce la impletirea celor doi, este, in cel mai bun caz, un eufemism menit sa-i consoleze pe potentialii parinti inainte sa se pomeneasca depasiti de situatie. Deseori, in fanteziile subconstientului nostru despre cat de minunat ar fi sa concepem un copil, ne place de fapt sa ne inchipuim pe noi insine traind vesnic, si nu pe cineva cu o personalitate distincta de a noastra. Dupa ce ne-am imaginat acest mars inainte al propriilor gene egoiste, multi dintre noi nu suntem pregatiti sa avem copii cu nevoi neobisnuite. Rolul de parinte ne catapulteaza brusc intr-o relatie permanenta cu un strain, iar cu cat strainul ne este mai nefamiliar, cu atat mai puternic e izul de negativitate. Depindem de garantia inscrisa pe fetele copiilor nostri ca nu vom muri. Copiii care prin trasatura lor definitorie anuleaza aceasta fantezie a nemuririi sunt in mod deosebit o insulta; suntem nevoiti sa-i iubim pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce e mai bun in noi reflectat in ei, si asta ne vine mult mai greu. A-ti iubi copiii este un exercitiu de imaginatie."
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one