Cartea dragostei este cel mai frumos volum de versuri pe care l-am citit in ultimul deceniu. A fost o mare surpriza sa primesc acest dar de la Bogdan O. Popescu, autor pentru care am avut mereu multa pretuire, dar care, de data aceasta, s-a intrecut pe sine. Cartea este un epitalam fermecator, gingas, pasionat si inocent, animat de o inventivitate pe centimetru patrat care-i concureaza pe Arcimboldo, pe Disney si pe Miyazaki. Rareori cuvintele mari ale poeziei au fost luate mai in serios, rareori, de asemenea, un poet a avut atata curaj in folosirea registrului minor, sunetelor flajeolate, diminutivelor ca sa dea caldura si credibilitate poemelor. Construit pe cadrele de otel ale hexagramelor din I Ching, care-l piaptana si-l disciplineaza, poemul curge totusi liber, imprevizibil, aglutinand intr-un basm arhetipal maruntul univers domestic construit cu migala de printesa luo na in asteptarea alesului ei si neinfricatele fapte de vitejie ale printului shangdi di liwu in drumul sau lung, intortocheat si eroic catre patul nuptial. Cei doi sunt, pana la urma, ovulul rotund ca un soare, opulent si baroc, incremenit in culcusul sau "din trei atlazuri", si spermia aflata in continua cautare, atrasa de feromonii dulci ai feminitatii. Poemul aglutineaza nu numai sute de fiinte inventate, zeci de locuri mirifice care se perinda ca intr-un joc video, ci si citate culturale din sfere foarte diferite, fara vreo eroare de gust si fara stridenta. E ciudat cum povestea orientala se imbina fara fisura cu cele mai frumoase povesti biblice de iubire, precum cea dintre Ruth si Boaz, si cu alte aluzii culturale aparent divergente. Cu toate aceste straturi de consistente si savori diferite, asemenea celor dintr-un tort de nunta, poemul lui Bogdan O. Popescu ramane totusi o scriere contemporana, incluzand discursuri alternative ale unei femei si ale unui barbat din lumea de azi, cu temeri, tristeti, plictiseli si rutina, dar mai presus de ele cu o neobisnuit de sincera deschidere a unuia spre celalalt. Un adevarat poem de dragoste, foarte original, incandescent si totusi "cool", o carte de care poezia de azi avea mare nevoie. - Mircea Cartarescu