Atunci cand Dumnezeu decide sa creeze lumea si, in special, omul, decide sa plasmuiasca un intreg univers de substante si de fiinte cu care va impartasi tot ceea ce are, toata fiinta Sa, toata profunzimea Sa, toata frumusetea Sa de nedescris.

Dumnezeu alege sa puna pe tot ceea ce a creat un astfel de sigiliu, care face ca toate lucrurile sa fie legate de El. Aceasta legatura dintre Dumnezeu si om nu se rupe niciodata. Pacatul si raul nu Il pot invinge pe Dumnezeu, desi pacatul si raul uman au adus si continua sa aduca tragedie in lume; in primul rand, tragedia caderii si instrainarii de Dumnezeu Insusi.

Dar Dumnezeu ne daruieste totul, ni se daruieste chiar pe Sine Insusi. Il putem accepta sau nu, insa darul ne este oferit si, mai mult, darul ne este deja impartasit. Asa cum am mai spus, Dumnezeu nu-Si retrage niciodata darurile.