Lucian Cherata (n. 1954) a absolvit Facultatea de Electrotehnica din Timisoara (sectia auto­matizari si calculatoare, 1979) si Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie din Craiova (sectia filosofie-sociologie, 2005). In 2007 a obti­nut titlul de doctor in filosofie la Academia Romana. A publicat mai multe studii, atat de filosofie si logica: Scheme logico-struc­turale in dialogurile lui Platon (2007), Istoria logicii romanesti (2007, coautor), Despre fiinta si exis­tenta la Aristotel (2009), Elemente de antropologie filo­sofica (2010), Memoria Daciei preistorice (2011), cat si de lingvistica si istorie: Tiganii. Istorie, specific, integrare sociala (1999), Gramatica limbii Rromani (2001), Dictionar al limbii rromani (2003), Integrarea europeana si problema rromilor (2005), Filosofie, istorie si traditii indiene in cultura rromilor (2010) si Limba rromani. Istoric. Morfologie. Structuri lexicale indo-europene (2012) s.a. In prezent, este inspector scolar in cadrul ISJ Dolj, lector universitar doctor in cadrul Universitatii din Craiova (asociat) si cercetator stiintific la Academia Romana.

De necontestat ramane faptul ca intre limba romana si limba latina exista inrudiri notabile atat la nivelul lexicului cat si la nivelul structurilor gramaticale, fapt care a incurajat ipoteza originii latine a limbii romane. In realitate, aceste inrudiri provin dintr-un fond comun  proto-indo-european devenit consonant in momentul cuceririi Daciei de catre romani (in teritoriul cucerit!) si nu din „latinizarea” sau „dis­pa­ritia” limbii dacilor. Aceasta a fost o limba diferita (care se regaseste in romana actuala!), dar cu un grad ridicat de compatibilitate/ asemanare cu latina. Astfel se explica „latinizarea” unor intinse terito­rii dacice necucerite vreodata de romani. (Lucian Cherata)