Ciuleandra

Ciuleandra - Liviu Rebreanu
Rasfoieste

Ciuleandra

Intr-un acces de furie, Puiu Faranga isi sugruma sotia. Ultimul descendent al unei familii de vaza, crescut in rasfat si educat la scoli inalte din Occident, Puiu nu pare sa-si fi gasit vreun rost in viata, in afara petrecerilor si aventurilor galante. Este sau nu responsabil Puiu Faranga de uciderea Madalinei? Este intrebarea la care se cauta raspuns de-a lungul intregii constructii narative.
 
Consecvent tematicii intregii sale opere – prapastia dintre starile sociale si felul in care cei care au avere si pozitie privilegiata dispun de cei umili dupa bunul plac –, Rebreanu concentreaza in acest roman de mici dimensiuni actiune, caractere, psihologie in evolutie, critica sociala si unghiuri de abordare care fac din Ciuleandra o culme a maiestriei sale artistice.
 
Cand Liviu Rebreanu trece la romanul orasenesc, el eludeaza pe cat se poate infatisarea de indivizi si se refugiaza in monografia unei pasiuni, a unei porniri, adica in romanul psihologic, constient sau nu de lipsa putintei de a intui personaje. Ciuleandra e un astfel de roman analitic. [...] Materia romanului o formeaza aceasta trecere treptata de la logica aparent normala la conduita si tinuta dementiala... - G. Calinescu
Fragment din volumul "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu:
 
"- Ai auzit si dumneata de jocul acesta curios? se intrerupse Puiu brusc, mirat parca si in acelasi timp incantat. 
- Nnda... repeta doctorul, cu o imperceptibila tresarire, ca si cand i-ar fi parut rau ca i-a scapat cuvantul.
Se facu o pauza. Puiu zambea confuz si mai astepta sa spuna ceva doctorul. Pe urma tacerea il supara si porni mai nervos:
- Ei, da... Ciuleandra... In sfarsit, hangiul ne conduce intr-un ceardac de unde intr-adevar puteam privi hora, ca dintr-o loja de teatru... La inceput, poate pentru ca-mi era si foame, nu mi s-a parut nimic deosebit. Hora, ca toate horele, fetele, asa s-asa, flacaii, sa nu mai vorbim. De altfel, jucau o hora obisnuita, fara nici un haz... Apoi a venit Ciuleandra... Ei bine, doctore, cine n-a vazut Ciuleandra nu-si poate inchipui ce inseamna betia dansului! (Se aprinse. Ochii ii luceau intr-un zambet fierbinte.) Porneste ca o hora oarecare, foarte lent, foarte cumpatat. Jucatorii se aduna, se insira, se imbina, probabil dupa simpatii, ori la intamplare, indiferent. Pe urma, cand se pare ca oamenii s-au incins putin, muzica prinde a se agita si a se iuti. Ritmul jocului se accelereaza, fireste, jucatorii, cuprinsi de dupa mijloc, formeaza un zid compact de corpuri care se mladie, se indoaie, se rasuceste si tresalta cum poruncesc lautarii. Cu cat se aprind mai tare jucatorii, cu atat si muzica se atata, devine mai zvapaiata, mai salbatica. Picioarele flacailor scapara vijelios, schiteaza figuri de tropote, sarituri de spaima, zvacniri de veselie. Apoi deodata, cu totii, cu pasii saltati si foarte iuti, pornesc intr-un vartej. Zidul viu se avanta cand incoace, cand incolo, lautarii pisca vehement strunele inasprind si ascutind sunetele cu cate-un chiot din gura, la care incearca sa raspunda altul, din toiul jucatorilor, curmat insa si inghitit de navala ritmului. Acum sirul, tot incovoindu-se si strangandu-se, ca un sarpe fantastic, incepe sa se incolaceasca, sa se stranga, sa se gramadeasca, pana ce se transforma parca intr-un morman de carne fierbinte, care se zvarcoleste pe loc un rastimp, ca apoi, pe neasteptate, sa se destinda iarasi, ostenit ori prefacut, in tact cuminte, lasand sa se vada fetele rosite si vesele ale jucatorilor. Dar lautarii se infurie ca s-a inmuiat jocul, isi intarata iar cantecul, mai puternic, mai staruitor. Siragul de jucatori, parc-ar vrea sa sfideze si sa starneasca pe lautari, se repede mai furtunos, picioarele hurduca pamantul cu bataile, vartejul porneste din nou, mai strans, mai incapatanat, se incolaceste iar si se descolaceste si, in cele din urma, se incheaga intr-un valmasag de trupuri zdrobite. Asa, pe loc, cateva minute, nu stiu cat timp, in acelasi ritm nebunesc, flacai si fete se framanta, tremura, tropaie...”
Citeste mai mult

-20%

PRP: 24.90 Lei

!

Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.

19.92Lei

19.92Lei

24.90 Lei

Primesti 19 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

Indisponibil

Descrierea produsului

Intr-un acces de furie, Puiu Faranga isi sugruma sotia. Ultimul descendent al unei familii de vaza, crescut in rasfat si educat la scoli inalte din Occident, Puiu nu pare sa-si fi gasit vreun rost in viata, in afara petrecerilor si aventurilor galante. Este sau nu responsabil Puiu Faranga de uciderea Madalinei? Este intrebarea la care se cauta raspuns de-a lungul intregii constructii narative.
 
Consecvent tematicii intregii sale opere – prapastia dintre starile sociale si felul in care cei care au avere si pozitie privilegiata dispun de cei umili dupa bunul plac –, Rebreanu concentreaza in acest roman de mici dimensiuni actiune, caractere, psihologie in evolutie, critica sociala si unghiuri de abordare care fac din Ciuleandra o culme a maiestriei sale artistice.
 
Cand Liviu Rebreanu trece la romanul orasenesc, el eludeaza pe cat se poate infatisarea de indivizi si se refugiaza in monografia unei pasiuni, a unei porniri, adica in romanul psihologic, constient sau nu de lipsa putintei de a intui personaje. Ciuleandra e un astfel de roman analitic. [...] Materia romanului o formeaza aceasta trecere treptata de la logica aparent normala la conduita si tinuta dementiala... - G. Calinescu
Fragment din volumul "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu:
 
"- Ai auzit si dumneata de jocul acesta curios? se intrerupse Puiu brusc, mirat parca si in acelasi timp incantat. 
- Nnda... repeta doctorul, cu o imperceptibila tresarire, ca si cand i-ar fi parut rau ca i-a scapat cuvantul.
Se facu o pauza. Puiu zambea confuz si mai astepta sa spuna ceva doctorul. Pe urma tacerea il supara si porni mai nervos:
- Ei, da... Ciuleandra... In sfarsit, hangiul ne conduce intr-un ceardac de unde intr-adevar puteam privi hora, ca dintr-o loja de teatru... La inceput, poate pentru ca-mi era si foame, nu mi s-a parut nimic deosebit. Hora, ca toate horele, fetele, asa s-asa, flacaii, sa nu mai vorbim. De altfel, jucau o hora obisnuita, fara nici un haz... Apoi a venit Ciuleandra... Ei bine, doctore, cine n-a vazut Ciuleandra nu-si poate inchipui ce inseamna betia dansului! (Se aprinse. Ochii ii luceau intr-un zambet fierbinte.) Porneste ca o hora oarecare, foarte lent, foarte cumpatat. Jucatorii se aduna, se insira, se imbina, probabil dupa simpatii, ori la intamplare, indiferent. Pe urma, cand se pare ca oamenii s-au incins putin, muzica prinde a se agita si a se iuti. Ritmul jocului se accelereaza, fireste, jucatorii, cuprinsi de dupa mijloc, formeaza un zid compact de corpuri care se mladie, se indoaie, se rasuceste si tresalta cum poruncesc lautarii. Cu cat se aprind mai tare jucatorii, cu atat si muzica se atata, devine mai zvapaiata, mai salbatica. Picioarele flacailor scapara vijelios, schiteaza figuri de tropote, sarituri de spaima, zvacniri de veselie. Apoi deodata, cu totii, cu pasii saltati si foarte iuti, pornesc intr-un vartej. Zidul viu se avanta cand incoace, cand incolo, lautarii pisca vehement strunele inasprind si ascutind sunetele cu cate-un chiot din gura, la care incearca sa raspunda altul, din toiul jucatorilor, curmat insa si inghitit de navala ritmului. Acum sirul, tot incovoindu-se si strangandu-se, ca un sarpe fantastic, incepe sa se incolaceasca, sa se stranga, sa se gramadeasca, pana ce se transforma parca intr-un morman de carne fierbinte, care se zvarcoleste pe loc un rastimp, ca apoi, pe neasteptate, sa se destinda iarasi, ostenit ori prefacut, in tact cuminte, lasand sa se vada fetele rosite si vesele ale jucatorilor. Dar lautarii se infurie ca s-a inmuiat jocul, isi intarata iar cantecul, mai puternic, mai staruitor. Siragul de jucatori, parc-ar vrea sa sfideze si sa starneasca pe lautari, se repede mai furtunos, picioarele hurduca pamantul cu bataile, vartejul porneste din nou, mai strans, mai incapatanat, se incolaceste iar si se descolaceste si, in cele din urma, se incheaga intr-un valmasag de trupuri zdrobite. Asa, pe loc, cateva minute, nu stiu cat timp, in acelasi ritm nebunesc, flacai si fete se framanta, tremura, tropaie...”
Citeste mai mult

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Rating general al produsului

5 stele
5
4 stele
3
3 stele
0
2 stele
0
1 stele
0

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Review-uri

Simona66 29/08/2020 15:39
Una e sa citesti aceasta carte ca fiind impusa oarecum de un program scolar, alta e sa o recitesti peste cativa ani, cu maturitatea cuvenita, decat cu acea minte de scolar, fraged si prea putin probabil sa inteleaga substraturile psihicului uman. Interesanta abordare, delicios roman si uimitoare corelatia dintre dans si nebunie. Poti sa ai pe lumea asta toate bogatiile lumii, un tata influent, o viata fara griji si neajunsuri, dar mintea, capacitatea de a gandi sanatos si a actiona pe masura, controlul tuturor pornirilor, fie ele si cele criminale, nu ti-o poate garanta nimeni cu nimic.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
Mihutescu Sara-Maria 09/06/2020 16:15
Ciuleandra este o lectură impresionantă, care dezvăluie ascunzișurile minții umane prin intermediul lui Puiu, care se luptă cu proprii demoni în încercarea de a da uitării o suferință cruntă.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
Calin Sabina Diana 29/05/2020 15:46
Acest roman este fascinant din toate punctele de vedere, o citeşti dintr-o suflare, lectura este foarte uşoară, iar impresionant este cum în carte regăseşti foarte bine explicat şi evidenţiat: nebunia şi latura emoţională.
De asemenea, cântecul Mariei Tănase are un ritm identic cu cel din roman, iar cartea are întorsături surprinzătoare. Merită să promovăm literatura română şi noile generaţii să conştientizeze valoarea scriitorilor români.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
Ana Maria Oprea 02/05/2020 19:28
Liviu Rebreanu m-a uimit prin aceasta carte! Mi-a placut accentul pus pe latura psihologica, pe conflictul ce se da in sufletul protagonistului.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
Manole Tudor 27/04/2020 10:00
”Ciuleandra” este un roman aparte în opera lui Liviu Rebreanu, antamând analiza psihicului uman. Accentul se pune pe conturarea trăsăturilor personajului principal, care săvârșește o crimă conjugală. De asemenea, este reliefat conflictul interior al personajului principal, între ceea ce ar vrea să fie și ceea ce este cu adevărat. În opinia mea, o carte de neratat.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
neshcky_1209 22/03/2020 18:08
Mie mi-a placut.E psihologica.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
Preocuparea pentru analiză și pentru explorarea în profunzime a psihicului uman se adâncește în romanul “Ciuleandra” (1927), pe care canonul critic îl plasează de obicei în umbra capodoperei “Pădurea spânzuraților”, deși sunt comparabile prin insolitul abordării. Receptarea critică din epocă a privilegiat ”Pădurea spânzuraților” din mai multe motive: tema nouă a războiului, problematica majoră (drama națională), complexitatea personajului și deplasarea accentului de la creație spre analiză.
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments
doarEU 03/03/2020 11:36
Liviu Rebreanu ne-a lasat mostenire adevarate capodopere. Cartea este un must read!
Arata mai mult
  • Like review icon 0
  • Add comments

8 din 8 de rezultate

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one