A scrie despre Cioran inseamna a intra in paradoxul durabil, pe care el n-a incetat sa-l dezavueze, al celui care-si petrece zilele prins in arcanele ideilor altora.

Filosofia de comentariu - pecingine a veacului nostru - este proprie acelora neinstare sa-si cunoasca si sa-si suporte la nivelul trairii contradictiile ce le sint inerente. Indepartarea de sine este in spatele unui regal al ideilor despre ideile altora.

Se expune Cioran comentariului? Efortul nostru - de vreme ce s-a desfasurat - ar parea sa probeze la prima vedere ca da, comentariul este posibil. In fapt, in neputintele noastre, am preferat sa vorbim despre noi, vorbind despre el ca despre. Lunecind pe contradictiile lui, le acutizam pe ale noastre, drept marturie ca totul este inca de cucerit in lumea spiritului, chiar daca venim dupa doua mii cinci sute de ani de filosofie.