Ali al-Qasimi (n. 1942) este unul dintre scriitorii irakieni constransi de imprejurari istorice mai putin faste sa-si petreaca cea mai mare parte a vietii in exil, ratacind - asemenea confratelui sau Sindbad din O mie si una de nopti - prin tinuturi fascinante ale lumii moderne.

 

Romanul Cele sapte porturi ale iubirii - tradus pentru prima data in limba romana - este un amplu poem in proza - semn ca nostalgia starneste pretutindeni pasiunea poeziei si simtirea poetica. Tema dominanta a cartii, care se intersecteaza cu multe evenimente si cu numeroase episoade erotice si povesti de dragoste, este nostalgia dupa tara natala pe care naratorul - erou al romanului - n-o mai revede din clipa parasirii ei, dorul mistuitor de tara, dar mai ales de tinuturile natale, facand numeroase recursuri la monologul interior pentru a evoca inca o data si inca o data momente din perioada copilariei, fluviul Eufrat si satul Al-Hamza din guvernoratul Al-Qadisiya, casa natala cu toate detaliile ei, dar, mai ales, palmierul umbros si falnic din curtea ei, care devine simbolul esential al trainiciei si al inradacinarii, la fel ca la numerosi alti autori arabi moderni - poeti, dar, mai ales, prozatori.