Valeriu Anania (18 martie 1921 - 31 ianuarie 2011) a fost Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, precum si un cunoscut scriitor si cleric ortodox. In anul 1935, minor fiind, s-a inscris in organizatia "Manunchiul de prieteni", o organizatie legionara a tineretului scolar. In anul urmator era deja incadrat in "Fratia de Cruce", o grupare superioara celei dintai. A fost arestat in 1941 pentru o luna de zile pentru ca a participat la funeraliile unui comandant legionar, iar mai apoi a fost comndamnat la alte 6 luni de inchisoare deoarece "ar fi detinut in podul Manastirii Cernica materiale legionare si arme." S-a afirmat in literatura inca de pe bancile scolii, facandu-si debutul la revista "Vremea", pe cand avea doar 15 ani. Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc, din multele sale lucrari amintim: "Filele de acatist" (1976), "Actiunea catolicismului in Romania interbelica" (1992) si "Cartea deschisa a Imparatiei", o talcuire competenta a Sfintei Liturghii, izvorata din vasta sa experienta.