Ca o veritabila contributie teologica privind procesul initiatic, aceasta aparitie editoriala, demna de intreaga noastra atentie, prefigureaza convingator Calea regala si dezvolta acele rationamente care-l vor anima pe aspirant intru desavarsirea sa spirituala si edificarea Templului ideal al umanitatii.

 

Lucrarea cuprinde 33 de subcapitole care, asemenea vertebrelor ce alcatuiesc o impresionanta coloana aspirand catre inaltul Cerului, sugereaza treptele elevarii autentice si o bine-venita atitudine traditionala, in deplin acord cu ordinea universala. In afara acestei randuieli, ne spune autorul, nu poate exista nimic viabil; pe cale de consecinta, orice inovatie neconforma pe care omul o va introduce in mod voluntar in edificarea mundanului nu poate fi decat o palida si, de altfel, luciferica versiune, in raport cu ordinea divina atotstapanitoare.

 

In lumea noastra, volumul de fata este cu adevarat unic, dar si deosebit de util, din moment ce reuseste sa confere un sens regular procesului initiatic, in acord cu credinta perena potrivit careia Arta regala este o maiestrie fecund inspirata de armonia sacra revelata subtil cu ajutorul instrumentarului geometric. Potrivit acestui credo suprem, Vasile Zecheru indica o cale de urmat de catre organizatia cu pretentii initiatice, aflata acum intr-o profunda si evidenta criza identitara. Discursul autorului este sustinut de o vasta bibliografie, ce poate constitui, prin ea insasi, o recomandare de lectura pentru cautatorul de Lumina interesat sa capete o mai buna intelegere asupra demersului de perfectionare spirituala.*

 

[...] a avea acces direct la Adevar inseamna, inainte de toate, a trai la propriu intalnirea cu Dumnezeiasca Lumina. Numitii sophos din Grecia antica erau purtatori de Lumina, Adevar si nemurire tocmai pentru ca traisera iluminarea si, astfel, puteau descifra semnele realitatii intr-un alt registru. Dintotdeauna si pretutindeni, Autoritatii spirituale i-a fost rezervata cunoasterea metafizica si transcendenta, aceasta depasind perimetrul fizicalitatii newtoniene si al timpului considerat ca simpla durata. Cel care, prin realizarea starilor supraumane, are acces la sfera superioara a cunoasterii si depaseste astfel senzorialitatea inselatoare si precara, va putea survola teritoriul zeilor, la un moment dat, si, in acest fel, va putea aduce oamenilor o informatie inedita, stranie si incredibila, dar, cu toate acestea, adevarata si deosebit de utila. - Vasile Zecheru

 

[...] omul, situat intre Cer si Pamant, trebuie considerat, in primul rand, ca produsul sau rezultanta influentelor lor reciproce; [...] prin dubla natura ce tine de ambele, el devine termenul median sau mediator care le uneste si care este, [...] conform unui simbolism asupra caruia vom reveni, podul dintre ele. Aceste doua puncte de vedere se pot exprima printr-o simpla modificare a ordinii in care sunt enumerati termenii Triadei: daca ei sunt enumerati: Cer, Pamant, Om, Omul apare ca Fiul Cerului si al Pamantului; daca sunt enumerati: Cer, Om, Pamant, el apare ca mediator intre Cer si Pamant. - Rene Guenon