Preocupati cu preponderenta de schimbare in invatamant, am ajuns sa credem ca pentru formarea fiintei umane este necesara, dar si suficienta, educatia. Am pierdut din vedere faptul ca temeiul profund al vietii noastre este autoeducatia. Ea este suportul si resortul consiintei de sine, sursa cuceririi necunoscutului din noi si a cresterii dinlauntru. In autoeducatie, suntem in intracomunicare, in intrarelatie, in intraparteneriat. Ea reprezinta momentul implinirii educatiei. Volumul cuprinde cateva cautari si clarificari adunate pe parcursul autoeducatiei de-a lungul vietii autorului.
    Din Cuprins:

◊ O posibila introducere. Reflectii in marginea autoeducatiei

◊ Cautari si clarificari

◊ Posibile concluzii

 

 

 

    Fragment: 

 

    „Intotdeauna semnificam si resemnificam lucrurile noi in functie de cele vechi si lucrurile vechi in functie de cele noi. 

    *

    Pentru fiecare, realitatea este data de credintele lui. Ceea ce consideram realitate este ceea ce credem ca este. Daca acceptam aceasta propozitie ca adevarata, atunci:

    a) lucrurile pe care nu le credem, nu exista/ele nu sunt;

    b) lucrurile de care ne indoim, nu fac inca — pentru noi — parte din realitate (din ceea ce, de fapt, credem ca este realitatea). Pentru noi, acestea pot sa fie sau pot sa nu fie. Suntem in cumpana; oscilam. Ele — lucrurile de care ne indoim — pot deveni, la un moment dat, realitate (si vor face parte din ceea ce consideram a fi realitate) daca ajungem sa credem in ele; sau pot fi eliminate, ca nefiind (ca fiind iluzorii, ca netinand de realitate) daca nu ajungem sa credem in ele. 

    *

    Un semn al intelepciunii este si acela a cat si cand stim, a cat si cand putem sa trecem cu vederea cuvintele, gesturile celor din jur (semenii nostri). 

    *

    Adaptarea vine cu superficialitatea? Ea este un semn al superficialitatii? Faptul ca ne adaptam mai greu (sau ca nu ne putem adapta) inseamna ca suntem mai profunzi? 

    *

    Profunzimea, intelepciunea vin cu o anumita rigiditate, ezitare, neputinta, fixitate? 

    *

    Una dintre bijuteriile noastre cele mai valoroase este modestia. 

    *

    Cand ne dorim puterea instrumentala ne punem spiritul in serviciul ei; cand ne concentram asupra vietii spirituale, interesul pentru puterea instrumentala se destrama. 

    *

    A trai nu inseamna a fi. A trai este doar conditia necesara a lui a fi. Pare ca ceea ce conteaza este identificarea conditiei suficiente a lui a fi si realizarea ei. 

    *

    Cochetam atat de mult cu aparentele, incat ajungem chiar sa credem ca ele nedefinesc viata si statutul existential in univers.„