Aruncatorii de flacari
Este 1975, iar Reno - poreclita astfel dupa locul sau de nastere - a venit la New York dornica sa-si transforme fascinatia pentru motociclete si viteza in arta. Sosirea ei coincide cu un val de agitatie in lumea artei - artistii au colonizat un SoHo industrial parasit si pun la cale actiuni de protest in East Village, estompand constant linia de demarcatie dintre arta si viata. Reno intalneste un grup de visatori cu darul povestirii care ii ofera ceea ce s-ar putea numi educatie sentimentala.
Aruncatorii de flacari este o explorare intensa si captivanta a misterului feminin, dar si a artificialitatii si terorismului, avand in centrul sau o protagonista exceptional creionata de catre Kushner, o tanara femeie aflata la limita. Avem dinainte un mare roman american, palpitant si temerar, al unei scriitoare de un talent si o imaginatie impresionante.
Rachel Kushner a creat cea mai seducatoare ingenua americana in vilegiatura din cate exista: o Daisy Miller in chip de motociclista originara din Reno extrem de perspicace si in acelasi timp vulnerabila, dar si artista aspiranta, lasata sa rataceasca liber prin New Yorkul anilor '70 si prin Italia Brigazilor Rosii. - Francisco Goldman, autorul romanului Rosteste-i numele
Kushner este o maestra. Chiar nu reusesc sa-mi dau seama cum de poate sti atat de multe (despre motociclism, dar si despre radicalismul italian) si sa le redea intr-un mod atat de antrenant si de hipnotic. - George Saunders
Aruncatorii de flacari este un roman american ambitios si serios. Frazele sunt precise si splendid alcatuite. Tematica este vasta. Politicul si personalul se intrepatrund intr-o alaturare profunda si fascinanta. Kushner scrie despre insufletire si tensiune cu ardoare si delicatete; ea descrie Italia si Ney Yorkul cu o ironie sumbra si patrunzatoare. - Colm Toibin
Am adorat Aruncatorii de flacari a lui Rachel Kushner. Jonathan Franzen
Traducere din limba engleza de Deniz Otay.
Fragment din cartea "Aruncatorii de flacari" de Rachel Kushner:
"La vreo doua zile dupa ce m-am intors, mi-am dus filmul la developat. Sandro mi-a pus la dispozitie o portiune dintr-o incapere imensa pe care s-o folosesc drept studio, iar acolo, pe o masa lunga, am intins fotografiile si le-am privit. Nu aveau nimic spectaculos. Erau niste simple ramasite ale unei experiente, urme ambigue pe intinderea alba a campiilor de sare.
A venit Ronnie si s-a uitat la fotografii. Dupa el, ar fi trebuit sa pastrez motocicleta asa cum era cand am facut accidentul, sa o tractez intr-o galerie, unde sa o pun in mijlocul incaperii, iar pe pereti, fotografiile urmelor mele.
Preferam sa pastrez motocicleta, i-am spus. S-o conduc. Iar el mi-a raspuns ca asta era o alegere pe care trebuia s-o fac. I-am dat dreptate in privinta fotografiilor, aveau ceva mult prea efemer. Insa acum eram deja angrenata in urmatoarea miscare, cea la care dusese accidentul, si anume noua si bizara mea legatura cu echipa Valera. Ma contactasera prin Sandro pentru a ma invita in Italia, in primavara urmatoare, pentru o sedinta foto cu mine si Didi la faimosul autodrom Monza, de langa Milano. Iar dupa Monza, un turneu publicitar pentru compania de anvelope. Am simtit ca depasea cu mult ce sperasem eu sa realizez incercand sa obtin filmarea cu Flip Farmer. Mi-au garantat ca aveau sa-mi ofere acces complet si ca puteam sa filmez si sa fac propriile mele fotografii.
Sandro s-a comportat ca si cum ar fi fost o propunere ridicola ca eu sa merg in Italia sub auspiciile companiei ce apartinea familiei lui. Si nu doar asta, ci si sa ajung sa fiu redusa la ignominia unei fete de calendar, a mai adaugat. A pufnit chiar si la simpla idee ca propria lui iubita ar fi acceptat o asemenea propunere din partea companiei.
- Dar fetele de calendar nu piloteaza vehicule de curse, i-am spus.
Era diferit. In realitate, chiar prinsesem acea viteza. Iar Sandro a trebuit sa admita ca era asa, dar i se parea deplasat sa promovez compania familiei lui. Am incercat sa pastrez o atitudine relaxata fata de reactia lui. Nu aveam de gand sa ratez ocazia de a merge in Italia, intr-un turneu cu echipa Valera, dar nu am vrut sa fortez nota cu Sandro. Pur si simplu stiam in sinea mea ca urma sa merg, asa ca speram ca si el avea, in cele din urma, sa vada lucrurile asa cum le vedeam eu."
Descrierea produsului
Este 1975, iar Reno - poreclita astfel dupa locul sau de nastere - a venit la New York dornica sa-si transforme fascinatia pentru motociclete si viteza in arta. Sosirea ei coincide cu un val de agitatie in lumea artei - artistii au colonizat un SoHo industrial parasit si pun la cale actiuni de protest in East Village, estompand constant linia de demarcatie dintre arta si viata. Reno intalneste un grup de visatori cu darul povestirii care ii ofera ceea ce s-ar putea numi educatie sentimentala.
Aruncatorii de flacari este o explorare intensa si captivanta a misterului feminin, dar si a artificialitatii si terorismului, avand in centrul sau o protagonista exceptional creionata de catre Kushner, o tanara femeie aflata la limita. Avem dinainte un mare roman american, palpitant si temerar, al unei scriitoare de un talent si o imaginatie impresionante.
Rachel Kushner a creat cea mai seducatoare ingenua americana in vilegiatura din cate exista: o Daisy Miller in chip de motociclista originara din Reno extrem de perspicace si in acelasi timp vulnerabila, dar si artista aspiranta, lasata sa rataceasca liber prin New Yorkul anilor '70 si prin Italia Brigazilor Rosii. - Francisco Goldman, autorul romanului Rosteste-i numele
Kushner este o maestra. Chiar nu reusesc sa-mi dau seama cum de poate sti atat de multe (despre motociclism, dar si despre radicalismul italian) si sa le redea intr-un mod atat de antrenant si de hipnotic. - George Saunders
Aruncatorii de flacari este un roman american ambitios si serios. Frazele sunt precise si splendid alcatuite. Tematica este vasta. Politicul si personalul se intrepatrund intr-o alaturare profunda si fascinanta. Kushner scrie despre insufletire si tensiune cu ardoare si delicatete; ea descrie Italia si Ney Yorkul cu o ironie sumbra si patrunzatoare. - Colm Toibin
Am adorat Aruncatorii de flacari a lui Rachel Kushner. Jonathan Franzen
Traducere din limba engleza de Deniz Otay.
Fragment din cartea "Aruncatorii de flacari" de Rachel Kushner:
"La vreo doua zile dupa ce m-am intors, mi-am dus filmul la developat. Sandro mi-a pus la dispozitie o portiune dintr-o incapere imensa pe care s-o folosesc drept studio, iar acolo, pe o masa lunga, am intins fotografiile si le-am privit. Nu aveau nimic spectaculos. Erau niste simple ramasite ale unei experiente, urme ambigue pe intinderea alba a campiilor de sare.
A venit Ronnie si s-a uitat la fotografii. Dupa el, ar fi trebuit sa pastrez motocicleta asa cum era cand am facut accidentul, sa o tractez intr-o galerie, unde sa o pun in mijlocul incaperii, iar pe pereti, fotografiile urmelor mele.
Preferam sa pastrez motocicleta, i-am spus. S-o conduc. Iar el mi-a raspuns ca asta era o alegere pe care trebuia s-o fac. I-am dat dreptate in privinta fotografiilor, aveau ceva mult prea efemer. Insa acum eram deja angrenata in urmatoarea miscare, cea la care dusese accidentul, si anume noua si bizara mea legatura cu echipa Valera. Ma contactasera prin Sandro pentru a ma invita in Italia, in primavara urmatoare, pentru o sedinta foto cu mine si Didi la faimosul autodrom Monza, de langa Milano. Iar dupa Monza, un turneu publicitar pentru compania de anvelope. Am simtit ca depasea cu mult ce sperasem eu sa realizez incercand sa obtin filmarea cu Flip Farmer. Mi-au garantat ca aveau sa-mi ofere acces complet si ca puteam sa filmez si sa fac propriile mele fotografii.
Sandro s-a comportat ca si cum ar fi fost o propunere ridicola ca eu sa merg in Italia sub auspiciile companiei ce apartinea familiei lui. Si nu doar asta, ci si sa ajung sa fiu redusa la ignominia unei fete de calendar, a mai adaugat. A pufnit chiar si la simpla idee ca propria lui iubita ar fi acceptat o asemenea propunere din partea companiei.
- Dar fetele de calendar nu piloteaza vehicule de curse, i-am spus.
Era diferit. In realitate, chiar prinsesem acea viteza. Iar Sandro a trebuit sa admita ca era asa, dar i se parea deplasat sa promovez compania familiei lui. Am incercat sa pastrez o atitudine relaxata fata de reactia lui. Nu aveam de gand sa ratez ocazia de a merge in Italia, intr-un turneu cu echipa Valera, dar nu am vrut sa fortez nota cu Sandro. Pur si simplu stiam in sinea mea ca urma sa merg, asa ca speram ca si el avea, in cele din urma, sa vada lucrurile asa cum le vedeam eu."
Detaliile produsului