Despre caderea si desfigurarea lumii scrie Brindusa Palade, luandu-si ca referinta de fundal vremurile latine clasice si invocand, pe post de muza, triada canonica de poeti ce se plimbau prinlocuri cu urme zeiesti.

 

Ecologie morala profeseaza Brindusa, ba chiar mai mult - spirituala. Din toata Arcadia n-a mai ramas "decit un zid idilic si desfigurare generala", in care pana si consacratele coline vorbesc un limbaj de "lapte de smoala", iar soarele "se cazneste" sa rasara. E un reportaj cu fond moral si pictura grotesca in care cad pana si cartolinele trimise din locuri privilegiate. Versurile rupte, parca cu voluptate, reproduc si ele procesul acesta de "desfigurare generala", tradusa de o imaginasie iritata.