O carte pe care o recomand celor care vor sa-i inteleaga mai bine pe basarabeni. O recomand pentru fluenta povestirii, stilul direct si lipsa artificiilor psihologice sau a altor dulcegarii sentimentale. Pe de alta parte romanul se aseamana foarte mult cu "Orasul si cainii" ca tematica si cu "Conversatie la Catedrala" la constructie, fara a atinge nici pe departe anvergura lui Llosa.