Backman nu stie sa isi dezamăgească cititorii. Nu stie cat de mult ne ung pe suflet cărțile lui și cât de mult le asteptam sa apara. Deși coperta cărții pare ciudată, conținutul m-a făcut să râd, să mă enervez și să îmi evaluez sentimentele si viata în general. Anxietatea este un subiect destul de frecvent in literatura, dar ce a reușit să construiască Backman și cum m-a sucit și învârtit, nu a reușit nimeni. oameni care nu sunt chiar idi**i, oameni bogați cu sufletul și oameni bogați cu contul. Motive evidente și subînțelese, frica de a trăi și frică de moarte, frica de a nu dezamăgi și nu a rămâne dezamăgit. Un amalgam de trăiri ce zac în fiecare om. Cartea asta doare. Doare pentru ca te revezi in unele personaje, pentru ca resimți unele trăiri și pentru ca durerea e durere. E scrisa intr-un mod amuzant, dar dincolo de umor sunt oameni, sunt vieți, sunt visuri, viitor. Autorul m-a intors cu acest roman pe toate părțile, mi-a sucit mințile precum a sucit și personajele, acțiunile și toata nebunia lor, dar stiti ceva? Mi-a placut💚. O recomand cu drag și abia astept încă o carte scrisă de el.