Doua fetiscane din sudul Americii, o fiica a unui proprietar de plantatie si o fiica de sclavi, supravietuiesc Razboiului Civil care le-a ucis familiile. Cand aceste imprejurari tragice le aduc laolalta, fetele isi unesc fortele in incercarea de a se descurca pe cont propriu. Pe masura ce prejudecatile le sunt inlocuite de experiente comune, fetele invata sa-si aprecieze reciproc abilitatile si sa si le puna in slujba scopului lor comun de a se proteja una pe cealalta si de a razbi prin haosul lasat in urma de razboi. Insa este oare posibil ca Dumnezeul pe care ajung amandoua sa-L cunoasca sa aiba pentru plantatia lor un plan mai maret decat si-ar fi putut inchipui ele vreodata? 

    Era mare indrazneala din partea mea sa fac una ca asta. De obicei ma spalam la parau sau in ciubar, afara langa hambar. Dar Katie era clar ca n-avea nimic impotriva, asa ca m-am incumetat.

    Nu ne dezbracaseram niciodata una in fata celeilalte. Ne stanjenea pesemne nu doar diferenta de culoare, ci si felul in care ne impliniseram de curand la trup, asa cum se intampla cu toate fetele la o anumita varsta. Chit ca rotunjimile lui Katie erau mai vadite decat ale mele, eu fiind mai inalta si mai slaba, tot imi venea greu sa ma obisnuiesc cu transformarea prin care trecea corpul meu.

    M-am dezbracat si m-am bagat in apa in timp ce Katie se afla a la parter. M-am intins in cada si am incercat sa uit ca sunt o fata de culoare, fara familie si fara casa. Am inchis ochii, spunandu-mi ca imi era ingaduit sa ma bucur pur si simplu de baia asta si ca venise timpul sa dau uitarii trecutul.

    Cand o auzii pe Katie urcand anevoie scara cu inca o oala plina cu apa, ma ridicai in sezut si imi infasurai bratele in jurul corpului. Katie intra si puse jos oala.

    - Grea a mai fost! ofta ea. Dar cred ca apa e numai buna, Mayme. Sapuneste-ti capul, iar eu am sa-ti torn apa cu cana...

    Ii scapa deodata un tipat.

    - Mayme, ce sunt semnele acestea de pe spatele tau??

    La inceput nu mi-am dat seama despre ce semne vorbeste. Ridicai o mana si incercai sa-mi ating partea de sus a spinarii. Atunci ma dumirii.

    - E o nimica toata, miss Katie. Mi-au ramas de la biciuieli.

    - De la biciuieli?... Cine te-a biciuit?! exclama ea, consternata.

    - Cand stapanul, cand feciorul lui, cand oamenii stapanului. Cel mai adesea supraveghetorul. Da' sa-i fi vazut pe unii dintre barbati! Aveau urme pe tot corpul. Ale mele-s o nimica toata."