Solutia interioara
"Boala de la originea bolilor
Stres, peste tot si tot timpul Potrivit unui raport al The American Institute of Stress, intre 75 si 90% dintre consultatiile medicale sunt motivate de probleme in legatura cu stresul. In alti termeni, aceasta inseamna ca numeroase boli rezulta, cel putin in parte, din cauza unei tensiuni psihologice prelungite. Aceasta afirmatie este considerata uneori ca fiind o exagerare. Totusi, in ultimii ani, intelegerea mecanismelor intime a „unitatii corp-spirit" a dus la evolutia gandirii medicale. Lent, dar sigur.
Astfel, nu demult, ideea ca un stres psihologic ar putea favoriza declansarea unei afectiuni banale, cum ar fi raceala, parea complet excentrica. Imi amintesc de un confrate chirurg care, in 1993, o lua in ras pe una din pacientele lui, pentru ca aceasta era convinsa ca a luat un guturai din cauza stresului pe care i-l provoca perspectiva unei interventii chirurgicale. „Guturaiul e cauzat de un virus. Starile dumneavoastra sufletesti n-au nimic de-a face in toata povestea asta!" ii spuse medicul, dandu-si ochii peste cap. Asistand la scena, i-am atras atentia confratelui meu ca, acum un secol, Louis Pasteur declarase: „Germenul nu inseamna nimic, terenul e totul." „Poate", imi raspunse el, „dar nimeni n-a putut demonstra ca un stres psihologic influenteaza terenul pe care virusul racelii declanseaza boala". Eroare! Efectiv, in 1991, Sheldon Cohen, profesor la Carnegie Mellon University din Pittsburgh, a publicat, in foarte seriosul New England Journal of Medicine, un studiu in care constata, dupa ce a inoculat virusul racelii in narile mai multor sute de voluntari, ca sensibilitatea subiectilor testati era direct legata de gradul de stres psihologic. In continuare, Cohen a observat ca, cu cat nivelul stresului era mai ridicat, cu atat mai mult simptomele guturaiului erau mai pronuntate. Aceasta s-a dovedit a fi in mod particular adevarata pentru productia de mucus la nivelul cailor respiratorii. Si, detaliu important: stresul acut nu parea sa aiba vreo influenta particulara asupra sensibilitatii virusului; in schimb, stresul cronic crestea net riscul de infectie.
Nuanta merita sa fie subliniata, caci, in sine, stresul nu este negativ, el este adesea chiar necesar. „Fara stres, nu exista viata, nu exista progres. Fara tensiune, nu exista creatie, nu exista evolutie", imi spunea un saman intalnit in regiunea Uxmal din Yucatan. Nu avem incotro si trebuie sa admitem ca dificultatile vietii ne stimuleaza si ne incita sa ne insusim noi strategii pentru a ne adapta si a evolua. Selye, inventatorul cuvantului „stres", a subliniat acest aspect calificand evenimentele stresante rapid rezolvate drept eustress, in opozitie cu situatiile cronice pe care le-a numit distress, pentru ca ele ne pun rezistenta la incercare si sfarsesc prin a ne epuiza pana ce ne imbolnavim. Din nefericire, in societatile moderne, in ciuda progreselor materiale, a confortului si a securitatii, stresul cronic nu inceteaza sa creasca. Il regasim in toate sectoarele vietii cotidiene. Motivele lui nu sunt mai mult fizice decat psihologice.
Si pe buna dreptate: obsesia progresului si a cresterii economice justifica toate sacrificiile. Imperative de performanta, obligatie de competitie, orare constrangatoare si munca excesiva stau la baza unui ritm de viata infernal. Si asta de la cea mai frageda varsta."
PRP: 45.00 Lei
Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.
42.75Lei
42.75Lei
45.00 LeiIn stoc
Descrierea produsului
"Boala de la originea bolilor
Stres, peste tot si tot timpul Potrivit unui raport al The American Institute of Stress, intre 75 si 90% dintre consultatiile medicale sunt motivate de probleme in legatura cu stresul. In alti termeni, aceasta inseamna ca numeroase boli rezulta, cel putin in parte, din cauza unei tensiuni psihologice prelungite. Aceasta afirmatie este considerata uneori ca fiind o exagerare. Totusi, in ultimii ani, intelegerea mecanismelor intime a „unitatii corp-spirit" a dus la evolutia gandirii medicale. Lent, dar sigur.
Astfel, nu demult, ideea ca un stres psihologic ar putea favoriza declansarea unei afectiuni banale, cum ar fi raceala, parea complet excentrica. Imi amintesc de un confrate chirurg care, in 1993, o lua in ras pe una din pacientele lui, pentru ca aceasta era convinsa ca a luat un guturai din cauza stresului pe care i-l provoca perspectiva unei interventii chirurgicale. „Guturaiul e cauzat de un virus. Starile dumneavoastra sufletesti n-au nimic de-a face in toata povestea asta!" ii spuse medicul, dandu-si ochii peste cap. Asistand la scena, i-am atras atentia confratelui meu ca, acum un secol, Louis Pasteur declarase: „Germenul nu inseamna nimic, terenul e totul." „Poate", imi raspunse el, „dar nimeni n-a putut demonstra ca un stres psihologic influenteaza terenul pe care virusul racelii declanseaza boala". Eroare! Efectiv, in 1991, Sheldon Cohen, profesor la Carnegie Mellon University din Pittsburgh, a publicat, in foarte seriosul New England Journal of Medicine, un studiu in care constata, dupa ce a inoculat virusul racelii in narile mai multor sute de voluntari, ca sensibilitatea subiectilor testati era direct legata de gradul de stres psihologic. In continuare, Cohen a observat ca, cu cat nivelul stresului era mai ridicat, cu atat mai mult simptomele guturaiului erau mai pronuntate. Aceasta s-a dovedit a fi in mod particular adevarata pentru productia de mucus la nivelul cailor respiratorii. Si, detaliu important: stresul acut nu parea sa aiba vreo influenta particulara asupra sensibilitatii virusului; in schimb, stresul cronic crestea net riscul de infectie.
Nuanta merita sa fie subliniata, caci, in sine, stresul nu este negativ, el este adesea chiar necesar. „Fara stres, nu exista viata, nu exista progres. Fara tensiune, nu exista creatie, nu exista evolutie", imi spunea un saman intalnit in regiunea Uxmal din Yucatan. Nu avem incotro si trebuie sa admitem ca dificultatile vietii ne stimuleaza si ne incita sa ne insusim noi strategii pentru a ne adapta si a evolua. Selye, inventatorul cuvantului „stres", a subliniat acest aspect calificand evenimentele stresante rapid rezolvate drept eustress, in opozitie cu situatiile cronice pe care le-a numit distress, pentru ca ele ne pun rezistenta la incercare si sfarsesc prin a ne epuiza pana ce ne imbolnavim. Din nefericire, in societatile moderne, in ciuda progreselor materiale, a confortului si a securitatii, stresul cronic nu inceteaza sa creasca. Il regasim in toate sectoarele vietii cotidiene. Motivele lui nu sunt mai mult fizice decat psihologice.
Si pe buna dreptate: obsesia progresului si a cresterii economice justifica toate sacrificiile. Imperative de performanta, obligatie de competitie, orare constrangatoare si munca excesiva stau la baza unui ritm de viata infernal. Si asta de la cea mai frageda varsta."
Detaliile produsului