O "cucerire" recenta o reprezinta insa recunoasterea drepturilor personalitatii recunoscute de art. 8 din Conventie, mai cu seama a dreptului la respectarea domiciliului (sediului) si a corespondentei, ceea ce ii face pe unii autori sa afirme chiar ca persoanele juridice au dreptul la o viata privata. Contenciosul in toate aceste materii este de fapt atat de bogat, incat majoritatea principiilor care se degaja pe taramul acestor articole in jurisprudenta Curtii pot fi usor extrase doar din cauzele in care sunt implicate persoanele juridice.

 

Noutate absolută

Este prima lucrare publicata in Romania care analizeaza exclusiv problema drepturilor fundamentale ale persoanelor juridice astfel cum acestea sunt protejate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

 

Puncte forte:

• probleme pe care le ridica aptitudinea persoanelor juridice de a fi titulare ale unor drepturi fundamentale prevazute de Conventie

• trasaturi definitorii ale drepturile fundamentale prevazute de Conventie

• recunoasterea drepturilor personalitatii recunoscute de art. 8 din Conventie persoanelor juridice

• abordare interdisciplinara cu referiri la drept international, drept civil, protectia internationala a drepturilor omului

• referinte la peste 350 de hotărari relevante din contenciosul Curtii Europene a Drepturilor Omului

• este evidentiat modul in care a evoluat jurisprudenta Curtii europene in materie

• ample referinte bibliografice

 

Cuvintele autorului despre lucrare:

Lucrarea reprezinta rezultatul cercetarilor intr-un domeniu cvasi-necunoscut anterior inceperii redactarii si putin cercetat in doctrina de specialitate. De altfel, in randul juristilor se observa o reticenta aproape generala cu privire la posibilitatea recunoasterii drepturilor fundamentale ale persoanelor juridice, mai ales in sistemul de protectie al Conventiei europene a drepturilor omului, ce provine din refuzul, partial justificat, al unui antropomorfism impins peste limitele firesti. Este totusi evident ca puterea si implicarea persoanelor juridice (si chiar a gruparilor fara personalitate juridica) in viata economica, politica si sociala nu poate fi ignorata, de aici decurgand si necesitatea protejarii lor. In mod evident, o asemenea extindere trebuie sa fie echilibrata, pentru a nu risca totusi o atingere adusa principalilor destinatari ai Conventiei - persoanele fizice. Lucrarea de fata incearca totodata o analiza a modului in care acest echilibru este mentinut, prin studierea unui numar mare de cauze in care sunt implicate persoane juridice.

 

Despre autor: Andra-Roxana Trandafir este avocat, doctor in drept penal; asistent universitar in cadrul Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti.