Legiunea blestematilor

De (autor): Sven Hassel

4.6
(13 reviews)
Legiunea blestematilor - Sven Hassel
Rasfoieste

Legiunea blestematilor

De (autor): Sven Hassel

4.6
(13 reviews)
In razboi, omul ajunge carne de tun. Condamnat pentru dezertare din armata germana, Sven Hassel e trimis intr-o cazarma-inchisoare pe Frontul de Est, unde el si ceilalti camarazi sunt considerati carne de tun in fata implacabilei Armate Rosii. Putini si prost inarmati, ei vor descoperi limitele la care se poate ajunge pentru supravietuirea in stepele siberiene. Al Doilea Razboi Mondial devine teatrul celor mai sangeroase batalii, iar oamenii, simple animale de povara sacrificate in tumultul istoriei.
 
Cand simti ca fiecare secunda ar putea fi ultima, ai tot timpul sa gandesti, va asigur. Si pentru prima data, de-o vesnicie, redobandisem constiinta de a fi cineva. De la o vreme incetasem sa mai am despre mine insumi cea mai neinsemnata parere; personalitatea imi fusese comprimata, strivita in fel si chip, dar reinviase, supravietuind umilintelor si degradarilor zilnice. Te salut, constiinta! Mai existi, totusi. Si ai ramas tu insati. Priveste-te: esti pe cale sa faci un lucru pe care ceilalti n-ar indrazni sa-l faca. Mai esti inca in stare de ceva. Ceva indispensabil.

Fragment din cartea "Legiunea blestematilor" de Sven Hassel:
 
"In primele zile am fost repartizat la munci de terasament. Trebuia sa ne spetim precum ocnasii, sapand pamantul de la cinci dimineata pana la sase seara. Fara alta hrana decat o zeama chioara cu multa apa si faina, care ne era servita de trei ori pe zi. Apoi s-a ivit prilejul nesperat, si m-am grabit sa nu-l scap: sansa de a fi gratiat! 
Comandantul lagarului ne informa ca doar voluntarii se vor bucura de aceasta sansa. Ca sa fii gratiat, trebuia sa dezamorsezi cate cincisprezece bombe neexplodate pentru fiecare an de condamnare. Cincisprezece bombe ori cincisprezece ani fac doua sute douazeci si cinci... 
Nu era vorba, fireste, de bombe obisnuite, ci de acelea pe care nici artificierii de la apararea pasiva si nici unitatile militare nu indrazneau sa le atace. Unii detinuti izbuteau sa dezamorseze vreo cincizeci inainte de a fi pulverizati, dar, desigur, mai devreme sau mai tarziu, se ajungea mult mai departe, de pilda, la doua sute douazeci si cinci. M-am oferit voluntar fara sa ezit. 
Se prea poate ca hotararea mea sa fi fost determinata de faptul ca in fiecare dimineata, inainte de plecare, ni se dadea cate un sfert de paine de secara, o bucatica de carnat si trei tigari, in chip de ratie suplimentara. 
Dupa o perioada de instructie, foarte scurta ca intotdeauna - asa cum sunt, in timp de razboi, toate „perioadele de instructie" SS-istii ne duceau, in fiecare zi, in diverse locuri unde se aflau bombe neexplodate. Gardienii nostri se tineau la o distanta respectabila, iar noi sapam pamantul in jurul bombei, ceea ce, practic, insemna uneori o adancime de cinci sau sase metri. Dupa ce bomba era degajata, trebuia eliberata ogiva, prinsa de jur imprejur cu un cablu si ridicata, centimetru cu centimetru, pana era complet suspendata. De indata ce o asemenea masinarie a mortii atarna cu intreaga ei greutate de stalpii de sustinere instalati in groapa, toti ceilalti se faceau nevazuti. Cu precautie, pentru a nu trezi monstrul, dar in mare graba, spre a se pune la adapost. Unul singur ramanea pe loc: detinutul desemnat sa desurubeze amorsa. Daca facea o miscare gresita... 
Transportam intotdeauna cu noi, in camionul-atelier, doua cutii de lemn destinate unor asemenea neindemanatici. Dar nu de fiecare data puteau fi folosite. Si asta nu pentru ca miscarile gresite ar fi fost un lucru rar, dar, de cele mai multe ori, era peste putinta sa mai gasim ceva de pus in cutii. 
Multi stateau lungiti pe bomba, pentru a desuruba focosul. Astfel, detonatorul putea fi tinut mai usor in pozitie fixa. Dar am descoperit ca era mai bine sa te lungesti pe fundul gropii, dedesubtul bombei, si sa lasi sa alunece usor tubul prin mana inmanusata cu azbest..."
 
Citeste mai mult

2+1 gratis

34.99Lei

Sau 3499 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

In stoc

Descrierea produsului

In razboi, omul ajunge carne de tun. Condamnat pentru dezertare din armata germana, Sven Hassel e trimis intr-o cazarma-inchisoare pe Frontul de Est, unde el si ceilalti camarazi sunt considerati carne de tun in fata implacabilei Armate Rosii. Putini si prost inarmati, ei vor descoperi limitele la care se poate ajunge pentru supravietuirea in stepele siberiene. Al Doilea Razboi Mondial devine teatrul celor mai sangeroase batalii, iar oamenii, simple animale de povara sacrificate in tumultul istoriei.
 
Cand simti ca fiecare secunda ar putea fi ultima, ai tot timpul sa gandesti, va asigur. Si pentru prima data, de-o vesnicie, redobandisem constiinta de a fi cineva. De la o vreme incetasem sa mai am despre mine insumi cea mai neinsemnata parere; personalitatea imi fusese comprimata, strivita in fel si chip, dar reinviase, supravietuind umilintelor si degradarilor zilnice. Te salut, constiinta! Mai existi, totusi. Si ai ramas tu insati. Priveste-te: esti pe cale sa faci un lucru pe care ceilalti n-ar indrazni sa-l faca. Mai esti inca in stare de ceva. Ceva indispensabil.

Fragment din cartea "Legiunea blestematilor" de Sven Hassel:
 
"In primele zile am fost repartizat la munci de terasament. Trebuia sa ne spetim precum ocnasii, sapand pamantul de la cinci dimineata pana la sase seara. Fara alta hrana decat o zeama chioara cu multa apa si faina, care ne era servita de trei ori pe zi. Apoi s-a ivit prilejul nesperat, si m-am grabit sa nu-l scap: sansa de a fi gratiat! 
Comandantul lagarului ne informa ca doar voluntarii se vor bucura de aceasta sansa. Ca sa fii gratiat, trebuia sa dezamorsezi cate cincisprezece bombe neexplodate pentru fiecare an de condamnare. Cincisprezece bombe ori cincisprezece ani fac doua sute douazeci si cinci... 
Nu era vorba, fireste, de bombe obisnuite, ci de acelea pe care nici artificierii de la apararea pasiva si nici unitatile militare nu indrazneau sa le atace. Unii detinuti izbuteau sa dezamorseze vreo cincizeci inainte de a fi pulverizati, dar, desigur, mai devreme sau mai tarziu, se ajungea mult mai departe, de pilda, la doua sute douazeci si cinci. M-am oferit voluntar fara sa ezit. 
Se prea poate ca hotararea mea sa fi fost determinata de faptul ca in fiecare dimineata, inainte de plecare, ni se dadea cate un sfert de paine de secara, o bucatica de carnat si trei tigari, in chip de ratie suplimentara. 
Dupa o perioada de instructie, foarte scurta ca intotdeauna - asa cum sunt, in timp de razboi, toate „perioadele de instructie" SS-istii ne duceau, in fiecare zi, in diverse locuri unde se aflau bombe neexplodate. Gardienii nostri se tineau la o distanta respectabila, iar noi sapam pamantul in jurul bombei, ceea ce, practic, insemna uneori o adancime de cinci sau sase metri. Dupa ce bomba era degajata, trebuia eliberata ogiva, prinsa de jur imprejur cu un cablu si ridicata, centimetru cu centimetru, pana era complet suspendata. De indata ce o asemenea masinarie a mortii atarna cu intreaga ei greutate de stalpii de sustinere instalati in groapa, toti ceilalti se faceau nevazuti. Cu precautie, pentru a nu trezi monstrul, dar in mare graba, spre a se pune la adapost. Unul singur ramanea pe loc: detinutul desemnat sa desurubeze amorsa. Daca facea o miscare gresita... 
Transportam intotdeauna cu noi, in camionul-atelier, doua cutii de lemn destinate unor asemenea neindemanatici. Dar nu de fiecare data puteau fi folosite. Si asta nu pentru ca miscarile gresite ar fi fost un lucru rar, dar, de cele mai multe ori, era peste putinta sa mai gasim ceva de pus in cutii. 
Multi stateau lungiti pe bomba, pentru a desuruba focosul. Astfel, detonatorul putea fi tinut mai usor in pozitie fixa. Dar am descoperit ca era mai bine sa te lungesti pe fundul gropii, dedesubtul bombei, si sa lasi sa alunece usor tubul prin mana inmanusata cu azbest..."
 
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De acelasi autor

De pe acelasi raft

Rating general al produsului

5 stele
10
4 stele
1
3 stele
2
2 stele
0
1 stele
0

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Review-uri

SUTEU RODICA2 27/04/2021 12:00
green icon awesome check Achizitie verificata
In primul rand romanul nu este inspirat de holocaust!
Întreaga serie a romanelor lui Sven Hassel descrie viața și trăirile unor militari aflați în armata lui Hitler.
Calitatea tipografică lasa de dorit! Coperta e in ordine dar punerea în pagina a textului este neîngrijită ! (Am romane din aceiași serie de la o alta editura care sunt mult mai reușite calitativ)
  • Like review icon 0
  • Add comments
Petrovici Alexandru2 18/01/2021 16:30
green icon awesome check Achizitie verificata
O carte ușor de citit ,te tine in priza .Are momente hazlii și merită citită
  • Like review icon 0
  • Add comments
Zamfir Virgil 29/12/2020 10:08
green icon awesome check Achizitie verificata
Recomand nu zic nimic Cititi se merita!
  • Like review icon 0
  • Add comments
Ramona maria 07/05/2020 08:58
green icon awesome check Achizitie verificata
La fel ca Pianistul,și acesta e un jurnal.E pledoaria unui soldat ce a luptat pentru ceva,ca in final sa fie închis intr-un lagăr de munca și supus ororilor zilnice ce aveau sa îl traumatizeze mai târziu.El e un luptător și e de apreciat.
  • Like review icon 0
  • Add comments
RAM 21/02/2021 18:00
Aceasta carte m-a surprins puțin. Am fost plăcut surprins să găseasc o abordare mai atentă și mai măsurată care se ascundea sub tot artificiul. Mi s-a amintit în multe feluri de volumele de război ale lui Spike Milligan, cu întreaga idee a războiului disecată și privită ca deznădăjduită, banală și abandonată. A existat acțiune și luptă, dar doar ca fundal, marea majoritate a romanului se ocupă de tristețea și nebunia războiului.
  • Like review icon 0
  • Add comments
d3a 19/02/2021 12:00
Este un roman obligatoriu pentru cât mai mulți oameni posibil. Scopul său este să strice viziunea eroică cu privire la războaie și să arate că nu există nimic bun într-o astfel de acțiune. Poate că omul ar evita în viitor astfel de evenimente dacă cât mai mulți oameni ar citi cărți similare.
  • Like review icon 0
  • Add comments
CITITOR10 31/12/2020 08:38
Am citit integral opera scriitorului danez, unele dintre romanele sale chiar de două sau trei ori, deci, voi vorbi în cunoștință de cauză. Pline de acțiune, de scene tragice și comice, în egală măsură, câteva personaje șablon, care fac războiul și viața cazonă parcă mai umane, dar și multe aspecte care fac destul de neverosimilă povestea romanului, de aceea trebuie privite cu circumspecție.
Făcând abstracție de toate acestea, LEGIUNEA BLESTEMAȚILOR reprezintă încă un roman captivant semnat de SVEN HASSEL.
  • Like review icon 0
  • Add comments
marinelanuca 22/12/2020 18:45
Jurămintele nu sunt decât cuvinte, iar cuvintele nimic altceva decât vânt. Samuel Butler
Vuietul Limbii Române, tunetul şi fulgerul ei care aduc ploaie şi rod pe un pământ ars de stele.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Mirigogo 19/12/2020 17:31
In razboi, omul ajunge carne de tun. Condamnat pentru dezertare din armata germana, Sven Hassel e trimis intr-o cazarma-inchisoare pe Frontul de Est, unde el si ceilalti camarazi sunt considerati carne de tun in fata implacabilei Armate Rosii. Putini si prost inarmati, ei vor descoperi limitele la care se poate ajunge pentru supravietuirea in stepele siberiene. Al Doilea Razboi Mondial devine teatrul celor mai sangeroase batalii, iar oamenii, simple animale de povara sacrificate in tumultul istoriei.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Citind-o cu ochi de cititor ce se apropie de 2000 de cărți citite și aflând, între timp, niște detalii de culise, plus după nițică documentare, fie ea și superficială, am ajuns la concluzia că acesta este probabil cel mai dezlânat roman dintre toate cele scrise de Sven Hassel (cu excepția „Comisarului”, care este complet fictiv, rodul integral al imaginației scriitorului).
  • Like review icon 0
  • Add comments
ww xz 18/10/2020 21:23
Toate cartile lui sunt scrise intr-o impletire de tragic si umor. Cu toate ca s-a demonstrat ca nici una dintre carti nu ar avea un suport real, scrierile in sine raman pentru mine cele mai bune povesti de razboi
  • Like review icon 0
  • Add comments
Zamfir 04/06/2020 10:00
Pe alocuri, suprarealistă acțiunea romanului LEGIUNEA BLESTEMAȚILOR, dar, să nu fim ipocriți și să recunoaștem că nu putem să nu empatizăm cu eroii scriitorului danez:
În afară de Sven, cărțile includ personaje reale ca Alfred Kalb, "legionarul" (ex-membru al Legiunii străine franceze); Wolfgang Creutzfeldt, un om gigant poreclit ironic "Micuțul" ; subtilul hoț Joseph Porta; vechiul sergent Willie Beier, "Bătrânul" ; Julius Heide, un fost ofițer SS și un fanatic nazist, Barcelona Blom, un veteran de ambele părți ale războiului civil spaniol; Mecanicul Șef Wolf și Sergentul Hoffman, un subofițer tipic german al perioadei NCO.
  • Like review icon 0
  • Add comments
Cismas Paul 04/03/2020 20:21
O carte foarte buna, frumoasa si captivanta. O carte pentru adulti, sunt descrise ororile razboiului intr-o maniera care iti face pielea de gaina. Nici nu simti cand a trecut timpul avand aceasta carte in mana.
  • Like review icon 0
  • Add comments

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoare ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one