Avem, pe de-o parte aici, in Enter Ghost, pledoaria si memorialul unui tanar comparatist de cea mai buna calitate. Bogdan-Alexandru Stanescu citeste si reciteste mari scriitori cu o frenezie de care altii nu sunt capabili nici macar in scenele de zi cu zi. E energic si acaparator in fata literaturii bune. In plus, pentru el, epifaniile exista, asa ca n-are nicio sfiala in a-l convoca, peste timp si peste lumi, chiar pe Osip Mandelstam, fiind incredintat ca, intr-un fel sau altul, acesta il va intelege. E atat de sigur ca scrisul inseamna viata incat opereaza adevarate grefe de sensibilitate (alipind, de pilda, fanteziile lui Flaubert cu episoade traite de Joyce). Pe de alta parte (si, as zice, in primul rand), din subteranele acestei carti razbate o aspra diatriba adresata celor care astazi mimeaza actul lecturii, profesionisti cu patalama (dar fara imaginatie), dispeceri, de fapt, ai unor truism mai vechi sau mai noi. Diferenta se vede cu ochiul liber: asa cum o citeste Bogdan-Alexandru Stanescu, literatura are un sens. O vor constata pana si scepticii. - Cosmin Ciotlos