Comunicarea deschisa isi propune sa gestioneze functia diferitilor actori ai pietei in ideea de a conserva rolul traditional al comunicarii externe, dar punand accent pe deschiderea catre exterior si refuzand o modelizare inchisa si limitata. Tratatamentul informatiei, gradul sau de inteligibilitate, intrepatrunderea retelelor, cea mai buna gestionare a capitalului uman raman conditii esentiale pentru supravietuirea oricarei organizatii.
Fragment din carte:

"Imaginea unei organizatii rezulta din conjugarea a trei elemente: personalitatea organizatiei, imaginca pe care organizatta doreste sa o ofere si imaginea perceputa de public.
Comunicarea administreaza relatia dintre identitate si imagine: care este identitatea organizatiei, cit de cunoscuta este ea, cum este perceputa de diversele categorii de public.
Incepand cu anii '80, creste interesul specialistilor fata de tema culturala din interiorul intreprinderii, aparand notiuni cum sunt „corporate culture" si „organizational culture", orientate catre preocupari de ordin managerial. In sens antropologic, conceptul de cultura desemneaza aasamblul nomelor si valorilor,al reprezentarilor colective, al modurilor de a simti, de a gandi si de a actiona, care stau la baza unei societati, a unei etnii sau a unui grup specific.
In cazul intreprinderii, Renaud Sainsaulieu identifica cinci ipoteze, pe care le prezentam in cele ce urmeaza.
Prirna ipoteza afirma existenta unei culturi comune alcatuite prin reprezentari si prin valori impartasite de catre toti membrii organizatiei. Aceasta viziune insa supra-estimeaza elementele consensuale si nu tine seama de faptul ca intreprinderea reprezinta o comunitate alcatuita din indivizi diferentiati.
A doua ipoteza, care sta la baza notiunii de cultura de intreprindere, pune accentul asupra faptului ca jocurile strategice ale actorilor din interiorul organizattilor sunt alimentate de o serie de valori interiorizate si de sisteme proprii de reprezentare. Se pune, in acest caz, problema ponderii pe care o au aceste reprezentari transmise pe cale culturala in jocurile si in strategiile actorilor.
Cea de-a treia ipoteza asociaza conceptul de cultura de intreprindere cu un proiect mobilizator. Intreprinderea nu s-ar mai limita la a fi doar un spatiu de manifestare a unor practici colective mostenite din trecut, a unor valori si ritualuri colective, a unei identitati specifice, ci ar mobiliza si fortele membrilor sai in realizarea unui proiect civilizator."