A tine un „jurnal de idei“ a fost preocuparea constanta a lui Noica incepand din 1939, anul primelor notatii pentru viitorul Jurnal filozofic, publicat in 1944. Stim ca pana in 1958 umpluse noua caiete cu insemnari si reflectii, caiete care s-au pierdut. In anii de detentie politica (1959–1964), Noica, desigur, n-a mai facut insemnari. Dupa moartea lui (1987), s-au gasit, pe langa un caiet din 1958 abia inceput, sase caiete si agende acoperind perioada 1965–1987. Ele au fost descifrate si publicate sub titlul Jurnal de idei in 1990. Volumul de fata reia cu minime modificari acea editie.
Notatiile Jurnalului – acumulari de atelier in vederea unor viitoare carti, incercari succesive de definire si nuantare a ideilor filozofice proprii, cugetari, aforisme, comentarii de lectura, insemnari autobiografice – dau simultan o impresie de policromie si coerenta. Autorul isi alimenteaza si verifica ideile-obsesie recurgand la cele mai diverse discipline, de la matematica si logica pana la stiintele naturii, teologie sau arte, dar in desfasurarea aceasta speculativa exista o perfecta armonie interna.
Jurnalul de idei este cea mai buna introducere in gandirea lui Noica, in sistemul sau filozofic si chiar in Weltanschauung-ul si psihologia sa.

Text stabilit de Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, Sorin Vieru
Indice de nume si de lucrari de Victor Barsan