Cunoscutul istoric Alex Mihai Stoenescu, autor al mai multor carti in care pune sub lupa evenimentele ce au dus la caderea regimului Ceausescu, revine cu un volum de interviuri inedite cu martori oculari, revolutionari, politicieni, generali si ofiteri. Raspunsurile lor completeaza imaginea rasturnarii de sistem politic si de regim din decembrie 1989 si aduc clarificari despre primele luni ale anului 1990.
    In conditiile in care CEDO a hotarat redeschiderea „Dosarului Revolutiei”, se pune in mod acut problema stabilirii realitatii faptelor si vinovatilor care au condus la inregistrarea unui mare numar de victime.

• A existat si o lovitura de stat?
• Care a fost rolul Armatei si al Securitatii in desfasurarea evenimentelor?
• Cine a dat ordin sa se traga dupa 22 decembrie 1989?
• Cine au fost de fapt teroristii?

    Sunt aspecte de maxim interes pe care istoricul incearca sa le lamureasca in cuprinsul acestei carti, punand cele mai importante intrebari, rezultate din cercetarea complexa a adevarului istoric.
    O carte deosebit de valoroasa, care clarifica multe dintre enigmele Revolutiei

    CUPRINS:
 • Eugen Mihaescu • Daniel Pacuraru • Dragos Constantinescu • Octavian Mihaescu • Victor Negara • Ion Radoi • Marius Mioc • Petre Roman • Florin Velicu • General-Colonel (R) Dr. Constantin Olteanu • General Romeo Campeanu • Gen. (R) Aurel Rogojan • Col. (R) Viorel Rosu • Viceamiral (R) Stefan Dinu • Mr. (R) Iulian Stoica si Lt.-Col. (R) Ion Tencu • Radu Campeanu • Mihai Ungheanu 
    Fragment din volumul "Interviuri dupa revolutie" de Alex Mihai Stoenescu:

    “Alex Mihai Stoenescu: Unul din scopurile acestor investigatii pe care le fac este curatarea avalansei de minciuni si legende care s-a pravalit peste evenimentul asta.
    Petre Roman: Da, dar uite, probabil ca nu am exprimat-o cu elementele cele mai concrete. In momentul in care eu am fost numit prim-ministru a fost absolut clar: „Roman se ocupa de mersul economiei". Iliescu a spus: „Noi ne ocupam de politica, voi de gestionarea situatiei economice".
    AMS: Sa revenim la un moment important: sedinta din 27 decembrie, cand la Palatul Victoria a avut loc prima sedinta CFSN. Acolo ati fost atacat violent de Dinescu pentru faptul ca numirea dvs. se facuse fara consultarea lor.
    PR: Ei, nu asa violent. In stilul lui: „Cine esti dom'ne dumneata?".
    AMS: Ma intereseaza impresia pe care v-a lasat-o aceasta sedinta, ca imagine generala.
    PR: Las deoparte incidentul asta cu Dinescu, el a trebuit sa dea in retragere imediat. Dar prima impresie era una extraordinara, de reuniune de oameni normali, cum sa spun eu, draguti, oameni deschisi la cap. Toti cei care ne gaseam acolo erau oameni intre care, in momentul acela, exista un grad de incredere. Si in continuare sentimentul meu firesc a fost ca suntem intre prieteni. Nu aveam deloc constiinta faptului ca se intruneste organul de conducere al tarii.
    AMS: Il avea Iliescu!
    PR (rade). Nu, eu nu-l aveam, sa fiu sincer, nu-l aveam. Pana in ultimul moment, cand s-a propus acolo sa fiu numit prim-ministru, mie mi se parea ca este un fel de „hai s-o spunem si p-asta". Adica, un fel de discutie ca sa discutam.
    AMS: Va ascult, dar dati-mi voie sa va prezint pozitia unui om care n-a participat la sedinta aia, dar dupa 15 ani se apleaca asupra stenogramei. Unu: Iliescu a condus magistral sedinta, din punctul de vedere care il interesa personal.
    PR: Asta o recunosc si eu. El avea un simt politic perfect.
    AMS: Iliescu a condus sedinta in sensul de a tine absolut tot ce insemna putere si controlarea puterii in mana sa. A controlat perfect instrumentele deciziei politice. Doi: i-a pacalit, i-a jucat pe degete pe ceilalti din sala, mai ales pe intelectuali.
    PR: Aceia nu stiau pe ce lume se afla. Adevarul este ca nici eu nu stiam. Habar n-aveam.
    AMS: Doina Cornea a avut o singura interventie in care a cerut autonomia Bisericii Ortodoxe, o aiureala, si reinfiintarea Bisericii „Catolico-Ortodoxe", alta aiureala.
    PR: Greco-catolicii.
    AMS: Sigur. Ana Blandiana a cerut ca in CFSN sa intre si reprezentantii minoritatilor. Caramitru a cerut...
    PR: Dar erau, erau reprezentantii lor, era Domokos Geza.
    AMS: Era si Karoly Kiraly, era si Tokes, toti spionii in par... Caramitru a cerut sa nu se mai dea vize, ca sa nu intre teroristii inapoi in tara. Ca, va dati seama, cereau viza sa intre! In rest, Iliescu a facut ce-a vrut.”