Gandesc, deci exist, materialism dialectic, existentialism? Metoda socratica si deconstructie? Desigur, cunosti semnificatia acestor notiuni sau, cel putin, ai auzit de ele. Dar le stapanesti destul de bine pentru a le dezbate la o petrecere sau pentru a-ti impresiona prietenii?

Filosofie in 30 de secunde prezinta, intr-o maniera revolutionara, cele mai semnificative 50 de teorii filosofice din toate timpurile. Filosofi de marca au fost provocati sa lase deoparte pentru o vreme framantarile lor cu privire la sensul existentei si sa incerce sa explice, pe intelesul tuturor, cele mai sofisticate idei filosofice – in doar doua pagini, 300 de cuvinte si o ilustratie metaforica. Volumul isi propune sa patrunda in mintea celor mai mari ganditori ai lumii, ca sa intelegi concepte complexe, precum imperativul categoric al lui Kant, fara sa te alegi cu dureri de cap.

Barry Loewer este sef al Catedrei de filosofie de la Universitatea Rutgers din New Jersey. Printre principalele sale arii de interes se numara fundamentele metafizice ale stiintei, filosofia fizicii si a mintii. Coautor al lucrarilor Meaning in Mind (alaturi de Georges Rey) si Physicalism and its Discontents (impreuna cu Carl Gillett). A publicat mai multe studii referitoare la teoria cuantumului, metafizica legilor si a sansei si filosofia mintii.

 

„Daca te indoiesti ca poti deveni filosof in 30 de secunde, atunci ai facut deja un prim pas spre a deveni unul. Atitudinea sceptica si tendinta de a pune totul sub semnul intrebarii sunt elemente fundamentale ale filosofiei. Examinand convingerile tale (si pe ale celorlalti) cu deschidere, vei intelege mai bine sistemul de gandire si conceptiile, ajungand astfel sa te cunosti mai bine. Desi nu vei putea sa devii un filosof doar citind aceasta carte, vei intalni unele dintre intrebarile care ar putea sa te calauzeasca mai departe pe acest drum.

Cei mai multi considera ca trebuie sa ne respectam promisiunile. Dar este acest lucru valabil intotdeauna? Ce ne facem daca A ii promite lui B sa-i inapoieze pistolul, dar afla ca B intentioneaza sa il impuste cu el pe C? Mai trebuie sa-i restituie lui B pistolul sau nu? Sa presupunem ca raspunsul tau ar fi: „Nu, in nici un caz!" Atunci urmatorul tau demers filosofic ar fi acela de a cauta un principiu general care sa specifice situatiile in care promisiunile nu mai trebuie respectate. Ai putea considera corecta o afirmatie de genul: „Respecta-ti promisiunea data, cat timp acest lucru nu dauneaza nimanui".

Apoi intreaba-te: „De ce trebuie sa ascultam de una sau de alta dintre regulile propuse de etica?" Unii considera ca asa a poruncit Dumnezeu. Dar, chiar daca accepti existenta lui Dumnezeu, rationamentul este gresit, fiindca (asa cum ar fi spus Socrate) respectarea promisiunii date nu este corecta pentru ca asa a poruncit Dumnezeu, ci Dumnezeu a poruncit astfel pentru ca asa este drept. Asadar, ce face un lucru sa fie corect? Daca analizezi ce au raspuns filosofii in ultimii 2500 de ani, vei descoperi ca exista o lunga disputa in aceasta privinta.

Unii sunt de parere ca iti pierzi timpul gandindu-te la asemenea lucruri, deoarece nu se va ajunge niciodata la un acord general. Exista insa si cativa entuziasmati de acest proces de interogatie, care se gandesc la propuneri de raspunsuri, cercetari tot mai aprofundate etc. Chiar daca la multe intrebari nu vom gasi raspunsuri, procesul ne va ajuta sa ne Intelegem rnai bine pe noi insine.”