Romanul Evanghelia dupa Pilat a fost tradus in peste 20 de limbi.

In gradina Ghetsimani, un barbat asteapta sa fie prins si dat pieirii. Numele lui este Iesua, si e fiul unui dulgher umil din Nazaret. Dar cum se face ca este dusmanul Cezarului si al Sinedriului? Cum de-a ajuns acest nazarinean sa fie o amenintare pentru puterea lumeasca si cea a lui Dumnezeu? Soarta ii este pecetluita. Nu va vedea Ierusalimul in sarbatoarea Pastilor. Va muri pe cruce, si o stie.

Pilat din Pont i-a hotarat moartea fara sa clipeasca, nebanuind ca, trei zile mai tarziu, zvonul Invierii va incinge spiritele si asa nesupuse ale iudeilor. Dar Imperiul domneste prin ratiune. Asa ca pretorul va trebui sa demonteze legenda primejdioasa pe cale de-a se naste. Astfel incepe calatoria lui Pilat: ca o ancheta. Reprezentantul Romei si al ordinii aduna marturii si respinge sau demonstreaza teorii si ipoteze. Insa treptat ratiunea incepe sa sovaie si trebuie sa se plece in fata evidentei. Pilat nu se afla in fata unei enigme, ci a unui mister mai inalt. Pilat nu-l poate dezlega. Ii mai ramane doar sa se indoiasca. Sau sa creada.

Fragment din ebook:

Peste cateva ore vor veni sa ma caute.
Sunt pregatiti. Soldatii isi lustruiesc armele. Solii roiesc pe ulitele intunecoase spre a aduna sinedriul. Dulgherul mangaie crucea pe care maine, fara indoiala, va siroi sangele meu. Gurile soptesc, de-acum intreg Ierusalimul stie ca voi fi prins. Ei cred ca ma vor prinde fara ca eu sa stiu... eu ii astept. Cauta un vinovat, vor gasi un complice. Doamne, fa-i necumpatati! Ia-le mintile, fa-i cruzi si iuti de mana. Nu vreau povara de a-i starni impotriva-mi! Sa ma ucida! Iute! si cu indemanare!
Cum de-am ajuns aici? In seara asta as fi putut sa fiu in alta parte, sa petrec Pastile intr-un han saracacios, printre pelerini, ca oricare alt evreu. M-as fi intors duminica la Nazaret cu bucuria molcoma a datoriei implinite. Intr-o casa pe care n-o am poate m-ar fi asteptat o femeie pe care n-o am, iar in spatele usii, fericiti sa-si revada tatal, capsoare carliontate, zambitoare. Iata unde m-a adus visul: intr-o gradina, asteptand o moarte care ma inspaimanta.
Cum a inceput totul? Are destinul un inceput?