Cristian Teodorescu

0
(0 review-uri)
  • Cristian Teodorescu
  • Cristian Teodorescu
  • Cristian Teodorescu
  • Cristian Teodorescu

Cristian Teodorescu

0
(0 review-uri)
Cum ai ajuns aici? Câte ceva despre parcursul tău profesional
La nouă ani am scris o povestire înt-un caiet de caligrafie. Mă stîrnise povestea cu cireșele din  Amintirile lui Creangă. La 13 ani voiam să fiu scriitor. Am început cu poezii. Într-o zi am scris o povestire într-un caiet studențesc. Au venit și altele. Cu două dintre ele, fiindcă erau despre pescarii pe care-i cunoșteam din Medgidia, m-am dus la revista Vînătorul și pescarul sportiv. Au apărut amîndouă în numărul următor din revistă, publicate de poetul Nicolae Rădulescu. 
Pe la 18 ani mi-am dat seama că poezia nu era de mine, chiar dacă îmi părea rău să mă despart de ea. Însă am continuat să citesc versurile altora, cu o bucurie pe care o am și azi. În adolescență am fost kafkian, camusian, borgesian, thomasmannian, pînă cînd m-am întors, într-o noapte, la ceea ce mă pricepeam eu să scriu. Cînd mi-a apărut volumul de debut, Maestrul de lumini, în 1985, cîteva luni am plutit de fericire. 
Mai întîi însă, în 1983, Ovid S.Crohmălniceanu mi-a publicat două povestiri în Desant 83, antologia care i-a făcut pe cîțiva critici să spună că vrem să dăm o lovitură pe la spate literaturii române, ca trupele de desant. N-am republicat în Maestrul de lumini una dintre cele două povestiri, Casa, în care personajul principal era bunica mea din Medgidia. Mi se părea că trebuie să păstrez ceva la sertar pentru cartea următoare. 
Din povestirea aceea a apărut în 1987 „Tainele inimei”, primul meu roman, și acum cîțiva ani am scris Medgidia, orașul de apoi. Între timp mi-au mai apărut cîteva cărți de povestiri, iar după Medgidia,  am scos Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui. Anul ăsta am publicat, împreună cu Octav Mardale, Cartea pisicii, el cu niște desene extraordinare, eu, sau mai exact pisica mea Ochi, căreia eu îi zic Chioara, cu povestirile-capitole de roman din carte. Altfel, de doi ani mă străduiesc împreună cu mai mulți scriitori să aducem Uniunea Scriitorilor în legalitate.
Dacă te-ar ruga cineva să-ți faci un autoportret, ce i-ai spune despre tine?
Născut în 1954 la Megidia. Căsătorit cu fosta mea colegă de liceu, Daniela. Ochelari de miop, 182 cm, 90 kg, ten măsliniu, ochi căprui. O operație de pe urma unei apendicite acute, diabet de vîrstă. Singuratic-prietenos.  Iubitor de muzică, în special clasică. Tolerant, dar cu principii. Predispus la nostalgii. Încăpățînat, uneori capricios. Vag superstițios, amuzat de superstițiile altora. Obsedat de psihologie și dotat cu un anumit talent de psiholog amator. Cînd prăpăstios, cînd peste măsură de optimist. Solidar cu oamenii obișnuiți și chichiricios cu persoanele publice. Ca vîrstă înterioară m-am fixat pe la 48 de ani. Liberal în ceea ce mă privește, social-democrat cînd e vorba de cei mai mulți din jurul meu. 
---------------------
Ce cărți ai recomanda?
Misterele Parisului, de Sue
Cei trei muschetari, de Dumas
Suflete moarte,  de Gogol
Idiotul, de Dostoievski
Moartea lui Ivan Ilici, de Tolstoi
Maestrul și Margareta, de Bulgakov
Momente și schițe, de Caragiale
Moby Dick, de Melville
Nouă povestiri, de Salinger
 
Un veac de singurătate, de Márquez
 
 
Citeste mai mult

.00Lei

.00Lei

Primesti 0 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

Indisponibil

Descrierea produsului

Cum ai ajuns aici? Câte ceva despre parcursul tău profesional
La nouă ani am scris o povestire înt-un caiet de caligrafie. Mă stîrnise povestea cu cireșele din  Amintirile lui Creangă. La 13 ani voiam să fiu scriitor. Am început cu poezii. Într-o zi am scris o povestire într-un caiet studențesc. Au venit și altele. Cu două dintre ele, fiindcă erau despre pescarii pe care-i cunoșteam din Medgidia, m-am dus la revista Vînătorul și pescarul sportiv. Au apărut amîndouă în numărul următor din revistă, publicate de poetul Nicolae Rădulescu. 
Pe la 18 ani mi-am dat seama că poezia nu era de mine, chiar dacă îmi părea rău să mă despart de ea. Însă am continuat să citesc versurile altora, cu o bucurie pe care o am și azi. În adolescență am fost kafkian, camusian, borgesian, thomasmannian, pînă cînd m-am întors, într-o noapte, la ceea ce mă pricepeam eu să scriu. Cînd mi-a apărut volumul de debut, Maestrul de lumini, în 1985, cîteva luni am plutit de fericire. 
Mai întîi însă, în 1983, Ovid S.Crohmălniceanu mi-a publicat două povestiri în Desant 83, antologia care i-a făcut pe cîțiva critici să spună că vrem să dăm o lovitură pe la spate literaturii române, ca trupele de desant. N-am republicat în Maestrul de lumini una dintre cele două povestiri, Casa, în care personajul principal era bunica mea din Medgidia. Mi se părea că trebuie să păstrez ceva la sertar pentru cartea următoare. 
Din povestirea aceea a apărut în 1987 „Tainele inimei”, primul meu roman, și acum cîțiva ani am scris Medgidia, orașul de apoi. Între timp mi-au mai apărut cîteva cărți de povestiri, iar după Medgidia,  am scos Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui. Anul ăsta am publicat, împreună cu Octav Mardale, Cartea pisicii, el cu niște desene extraordinare, eu, sau mai exact pisica mea Ochi, căreia eu îi zic Chioara, cu povestirile-capitole de roman din carte. Altfel, de doi ani mă străduiesc împreună cu mai mulți scriitori să aducem Uniunea Scriitorilor în legalitate.
Dacă te-ar ruga cineva să-ți faci un autoportret, ce i-ai spune despre tine?
Născut în 1954 la Megidia. Căsătorit cu fosta mea colegă de liceu, Daniela. Ochelari de miop, 182 cm, 90 kg, ten măsliniu, ochi căprui. O operație de pe urma unei apendicite acute, diabet de vîrstă. Singuratic-prietenos.  Iubitor de muzică, în special clasică. Tolerant, dar cu principii. Predispus la nostalgii. Încăpățînat, uneori capricios. Vag superstițios, amuzat de superstițiile altora. Obsedat de psihologie și dotat cu un anumit talent de psiholog amator. Cînd prăpăstios, cînd peste măsură de optimist. Solidar cu oamenii obișnuiți și chichiricios cu persoanele publice. Ca vîrstă înterioară m-am fixat pe la 48 de ani. Liberal în ceea ce mă privește, social-democrat cînd e vorba de cei mai mulți din jurul meu. 
---------------------
Ce cărți ai recomanda?
Misterele Parisului, de Sue
Cei trei muschetari, de Dumas
Suflete moarte,  de Gogol
Idiotul, de Dostoievski
Moartea lui Ivan Ilici, de Tolstoi
Maestrul și Margareta, de Bulgakov
Momente și schițe, de Caragiale
Moby Dick, de Melville
Nouă povestiri, de Salinger
 
Un veac de singurătate, de Márquez
 
 
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De pe acelasi raft

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one