In lucrarea Contractele de intermediere s-a realizat o analiza a institutiei intermedierii in mod cat mai corect si in ansamblul sau, fara a fi bazata in exclusivitate pe dispozitiile Codului civil, ci mai ales printr-o prezentare a modalitatilor practice de aplicare a institutiei raportat la intreaga legislatie nou-intrata in vigoare intre anii 2011-2014, fara a fi limitata la o simpla comparatie cu fostele dispozitii in materie.

Printre obiectivele si beneficiile lucrarii se numara:
• analiza institutiei raportat la cazuri concrete pentru demonstrarea eficientei si justetei dispozitiilor Codului civil cu privire la intermediere;
• oferirea unor propuneri de modificare a textelor legale;
• prezentarea de modalitati de interpretare a unor situatii cu privire la care legiuitorul a omis sa se pronunte;
• oferirea de solutii situatiilor in care legea tace;
• clarificarea sensului avut in vedere de legiuitor raportat la sintagmele folosite de acesta fara a le defini;
• emiterea de opinii proprii cu privire la anumite situatii reale sau potentiale ori chiar cu privire la unele solutii ale instantelor cu care autoarea nu a fost de acord;
• oferirea de solutii practice pentru rezolvarea litigiilor si in domeniile care au suferit modificari in ultima perioada, prin intrarea in vigoare a noilor dispozitii legale speciale, precum si analizarea unor aspecte de ordin procedural si material.
Fragment din lucrarea "Contractele de intermediere" de Andreea Stoican

"Dubla reprezentare
Astfel cum reiese din art. 1.304 alin. (2) C.civ., legiuitorul a dorit sa prevada expres in noua reglementare si o alta forma a autocontractului, si anume dubla reprezentare, careia ii vor fi aplicabile aceleasi conditii si sanctiune ca in cazul mandatului cu sine insusi.
Asadar, dubla reprezentare presupune situatia in care reprezentantul care a primit imputernicire sa incheie un anumit contract de la reprezentat urmeaza sa il incheie, de data aceasta, nu cu sine insusi, ci cu o terta persoana care, in schimb, va fi reprezentata tot de ell.
Prin urmare, desi acest tip de contract nu era interzis nici anterior acestei reglementari, in prezent legiuitorul a dorit in mod expres sa prevada regimul sau juridic, astfel incat dispozitiile referitoare la contractul cu sine insusi se vor aplica si in cazul dublei reprezentari.
Cu toate acestea, nici incheierea unei duble reprezentari nu poate fi total lipsita de critici, si aceasta varietate de mandat putand ridica semne de intrebare privitoare la obligatia de loialitate la care este obligat mandatarul fata de cel pe care il reprezinta, astfel incat, desi el nu mai are un interes personal in executarea mandatului, nu trebuie sa favorizeze pe unul dintre reprezentati in defavoarea celuilalt. Prin urmare, in doctrina s-a sustinut ca aceasta obligatie a mandatarului trebuie inteleasa in contextul primirii unei acceptari din partea celor doi mandanti ca mandatarul lor sa mai poata reprezenta si un alt concurent, de unde reiese faptul ca, fara a exista o manifestare de vointa in mod pozitiv din partea reprezentatilor, dubla reprezentare nu poate avea loc. "