Ion Minulescu (1881-1944) a fost poet si prozator, reprezentant de seama al Simbolismului romanesc. Director al Teatrului National din Bucuresti ( in 1926) si al artelor in Ministerul Artelor si Cultelor, din 1922 pana in 1940, Minulescu a semnat volume de poezii - "Romante pentru mai tarziu", "De vorba cu mine insumi", "Nu sunt ce par a fi", proza fantastica - "Masti de bronz si lampioane de portelan", "Cetiti-le noaptea", romanele- "Rosu, galben si albastru" si piesele de teatru - "Pleaca berzele", "Manechinul sentimental". In anul 1940 a fost initiat in francmasonerie, impreuna cu sotia sa, Claudia Millian-Minulescu. La 11 aprilie 1944, in urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu inceteaza din viata la Bucuresti si este inmormantat la Cimitirul Bellu.